DRAGOŞ CABAT, ANALIST ECONOMIC:  "Economia României este astfel construită încât deficitul comercial creşte odată cu ea"

• Cristian Pârvan, PIAROM: "Situaţia deficitului este alarmantă pe fondul structurii economice şi a faptului că noi consumăm produse din import mai mult decât ne permitem"

• Mihai Ionescu, ANEIR: "Exporturile continuă să crească, ceea ce înseamnă că economia autohtonă are, încă, rezerve substanţiale ca să-şi sporească prezenţa pe piaţa internaţională"

• INS: "Deficitul comercial al României s-a adâncit cu 500 milioane euro în primele cinci luni din 2018, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2017"

Deficitul comercial înregis­trat de ţara noastră în primele cinci luni ale acestui an s-a adâncit cu aproximativ jumătate de miliard de euro, comparativ cu perioada similară din 2017, arată datele publicate, ieri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Astfel, potrivit INS, deficitul balanţei comerciale în perioada 1 ianuarie - 31 mai 2018 a fost de peste 5 miliarde de euro, cu aproximativ 546 de milioane de euro mai mare decât cel înregis­trat în primele cinci luni ale anului trecut.

Reprezentanţii mediului de afaceri şi ai celui economic au opinii oarecum diferite, în ceea ce priveşte deficitul comercial înregistrat de ţara noastră. Astfel, în timp ce unele voci susţin că "situaţia este alarmantă", fiind dublată de o scădere a valorii adăugate a produselor autohtone, altele sunt de părere că, deşi imaginea actuală a balanţei comerciale nu este una dezirabilă, ea nu reprezintă "o alarmă de gradul zero", întrucât ţara noastră înregistrează excedent la balanţa serviciilor.

Structura economică a ţării noastre trebuie, însă, schimbată pentru a reduce deficitul balanţei comerciale, subliniază specialiştii.

În ceea ce priveşte situaţia exporturilor şi importurilor, INS mai arată că în perioada 1 ianuarie - 31 mai 2018, exporturile au însumat 28 de miliarde de euro, iar importurile - 33 de miliarde de euro.

De asemenea, în aceeaşi perioadă, exporturile au crescut cu 8,8%, iar importurile cu 9,3%, comparativ cu perioada similară din 2017, mai informează INS.

Totodată, potrivit statisticii, în luna mai a anului curent, exporturile au însumat circa 5,8 miliarde de euro, iar importurile aproximativ 7,1 miliarde de euro, rezultând un deficit de circa 1,2 miliarde de euro.

Faţă de luna mai 2017, exporturile din luna mai a acestui an s-au majorat cu 5,2%, iar importurile - cu 6,8%, mai arată INS.

• Dragoş Cabat: "Structura economică se corectează în timp, prin politici structurale, iar noi trebuie să dezvoltăm segmentul serviciilor"

Analistul economic Dragoş Cabat este de părere că între starea economiei autohtone şi deficitul de balanţă comercială există o interdependenţă şi un raport direct proporţional.

Domnia sa ne-a declarat, ieri: "Cu cât ţara noastră o va duce, aşa-zis «mai bine», cu atât decalajul dintre importuri şi exporturi se va majora, în loc să se diminueze, iar deficitul comercial va creşte. Din punct de vedere structural, aşadar, în momentul acesta, economia României este astfel construită încât deficitul comercial creşte odată cu ea, iar acest lucru s-a văzut cel mai bine în perioada anilor 2012-2014, când deficitul comercial scădea pentru că economia s-a contractat".

Economistul susţine că atunci când exporturile noastre cresc (având în vedere că noi vindem, în special, materii prime şi semi-fabricate, dar şi componente etc.), avem inclusiv o creştere a importurilor, întrucât exporturile noas­tre se bazează pe acestea, subliniind că, din păcate, produsele fabricate în ţara noastră nu presupun decât muncă brută, în mare parte, şi valoare adăugată mai puţin.

"Deci este normal ca, cu cât exportăm mai mult, să importăm şi mai mult, iar decalajul se păstrează pentru că, pe partea cealaltă, sunt importurile de alimente şi de produse finite pe care le avem şi care, odată cu creşterea uşoară a puterii de cumpărare a româ­nilor, cresc exploziv", ne-a explicat domnia sa, adăugând că aceasta este o problemă structurală a economiei româneşti, care cu greu poate fi schimbată din cauză că, până şi în domeniile unde spunem noi că avem exporturi, o bună parte din componente provin tot din import.

Domnul Cabat a menţionat: "Să luăm ca exemplu industria auto, maşinile. Noi nu facem, în ţară, cea mai importantă parte a maşinii - motorul, ori acolo stă valoarea adăugată. În rest, să pui tabla, plasticul şi tapiţeria în maşină, presupune multă muncă şi valoare adăugată redusă".

Potrivit lui Dragoş Cabat, structura economică se corectează în timp, prin politici structurale, iar noi trebuie să dezvoltăm segmentul serviciilor, mai ales pe domeniul IT.

Cu cât vom exporta mai mult servicii finite, cu atât vom reuşi să schimbăm această structură, însă pentru moment, România este, încă, un furnizor de muncă ieftină cu valoare adăugată mică, a conchis analistul.

• Cristian Pârvan, PIAROM: "Avem deficit şi la animale, şi la produse alimentare"

Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM), susţine că este evident că ţara noastră consumă ceea ce produc alte state.

Domnia sa ne-a declarat: "Ţara noas­tră nu produce şi, din păcate, iată că degeaba avem resurse naturale, cum este gazul metan, dacă nu mai producem îngrăşăminte, nici produse petrochimice, care figurează ca valoare adăugată la gazul metan, ci îl vom arde în sobe, dacă avem noroc. Deci, deficitul este alarmant, uitaţi-vă că avem deficit şi la animale, şi la produse alimentare. De unde pretindem că asta este prioritatea şi puterea şi averea României, iată că importăm şi mâncare mai mult decât producem şi exportăm".

Preşdintele PIAROM subliniază că avem nevoie de o altă structură economică şi politici economice diferite ca să schimbăm această situaţie. Cristian Pârvan adaugă: "Despre acestea, însă, nu vorbeşte nimeni. Toată ziua discutăm doar despre venituri, salarii, des­pre pensii şi pensii speciale etc., doar despre cum împărţim banii pe care nu îi avem".

În acest sens, mediul de afaceri autohton susţine că este evident că ar trebui să reîncepem să acţionăm, inclusiv prin ajutoare de stat, care să fie acordate şi care să îi ajute pe cei care pot deveni subfurnizori de produse sau servicii ale marilor companii, ţinând seama de unele criterii, astfel încât să fie mai multă valoare adăugată realizată în ţară, ne-a mai spus domnul Pârvan.

"Situaţia este alarmantă, aşadar, pe fondul structurii economice şi a faptului că noi consumăm produse din import mai mult decât ne permitem, iar de aici avem şi deficitul de balanţă comercială, iar după ce UE va limita transporturile internaţionale făcute de ţara noastră, care compensează peste jumătate din deficitul de balanţă comercială, o să ne fie şi mai greu", a afirmat domnia sa.

Aşadar, în absenţa unor produse autohtone cu valoare adăugată şi în contextul unei îngrădiri a sectorului serviciilor, deficitul de balanţă comercială va avea tot mai puţine soluţii de compensare, astfel că va deveni unul net, ne-a explicat Cristian Pârvan.

• Mihai Ionescu, ANEIR: "Deficitul comercial nu este de dorit, dar nici nu reprezintă o alarmă de gradul zero, atât timp cât încă avem un excedent la balanţa serviciilor"

Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), este de părere că deficitul comercial de cinci miliarde de euro, înregistrat de ţara noastră în primele cinci luni ale anului curent, nu este de dorit, dar nici nu reprezintă o alarmă de gradul zero, atât timp cât încă avem un excedent la balanţa serviciilor.

Domnia sa ne-a mai spus: "Sigur, un deficit de o jumătate de miliard de euro, în plus faţă de anul trecut, nu este atât de catastrofal, având în vedere că, în balanţa serviciilor, avem excedente, care acoperă, în bună măsură, chiar dacă nu în totalitate, deficitul balanţei de bunuri. Aşa se explică şi faptul că nu a fost o presiune prea mare pe cursul de schimb valutar, care a fost relativ constant, pentru că dacă am fi avut un deficit foarte mare, atunci exista o presiune suplimentară şi se deprecia şi mai mult leul".

Totodată, preşedintele ANEIR remarcă faptul că exporturile continuă să crească, ceea ce înseamnă, conform opiniei sale, că economia autohtonă are, încă, rezerve substanţiale pentru a-şi spori prezenţa pe piaţa internaţională.

Domnul Ionescu a adăugat: "De alt­fel, ponderea exporturilor în PIB-ul României este, încă, redusă, de numai 40%, comparativ cu media europeană (54%), ceea ce înseamnă că, în materie de exporturi, sunt mari rezerve de creştere, iar pentru asta trebuie sprijiniţi exportatorii, prin mijloacele pe care statul le are la îndemână. Aici mă gândesc la programul de promovare a exporturilor şi la programul de internaţionalizare a IMM-urilor, ambele fiind blocate la această oră, din păcate. Blocajul este cauzat, pe de o parte, de unele defecţiuni de programare bugetară; iar cel de internaţionalizare pe fondul întârzierii în modificarea OUG 8/2017, care stabileşte modul de implementare al acestui program, care încă nu a fost lansat".

Pe de altă parte, faptul că importurile cresc este un lucru generat atât de nevoia de importuri de completare pentru producţia de export, ştiindu-se că peste două treimi din produsele de export au la bază componente din import - aşadar, vrând-nevrând, dacă se majorează exporturile, se majorează şi importurile - cât şi din cauză că avem o cerere de consum ridicată, ca urmare a creşterilor de salarii şi de pensii, precum şi pe fondul accesării, într-o mai mare măsură, a fondurilor europene, care încă nu au ajuns la nivelul aşteptat, dar în implementarea proiectelor de acest tip sunt necesare investiţii pe care le poţi realiza aducând echipamente şi utilaje din import, ne-a mai spus Mihai Ionescu.

Informaţiile INS mai arată: "În perioada 1 ianuarie - 31 mai 2018, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (48,6% la export şi 37,4% la import) şi alte produse manufacturate (32,4% la export şi respectiv 30,8% la import)".

Totodată, conform statisticii, valoarea schimburilor intra-UE28 de bunuri, în perioada 1 ianuarie - 31 mai 2018 a fost de 21,5 miliarde de euro, la expedieri, şi de 24,9 miliarde de euro, la introduceri, reprezentând 76,7% din total exporturi şi 75,3% din total importuri.

Valoarea schimburilor extra-UE28 de bunuri, în aceeaşi perioadă, a fost de 6,5 miliarde de euro la exporturi şi de 8,1 miliarde de euro la importuri, reprezentând 23,3% din total exporturi şi 24,7% din total importuri, mai notează datele INS.