English
• Urechile Ministerului Sănătăţii sînt bolnave
Măsurile de reformare a sistemului sanitar sînt luate, din punct de vedere al AFPM după ureche. O ureche care aude prost, cel puţin în ce priveşte plata datoriilor spitalelor către furnizorii de produse medicale.
Motivul avansat de Nicolăes-cu pentru refuzul de a plăti sumele angajate de spitale cu furnizorii peste valorile din contractele cu CNAS, este un motiv cinic, nedemn şi mincinos.
Nicolăescu a decis, în felul acesta, să penalizeze companiile private furnizoare de produse medicale, în loc să penalizeze oficialii MS pentru o proastă organizare, reglementare şi control al propriului sistem public de sănătate.
Nu companiile furnizoare sînt cele care au produs haosul din sănătatea românească ci incompetenţa şi nepăsarea următoarelor autorităţi:
• 1. Guvernul României; Parlamentul României; Ministerul de Finanţe:
- Pentru că nu au reglementat acest domeniu, din punct de vedere al organizării şi alocării de competenţe realiste şi eficiente la nivelul spitalelor (Guvernul şi Parlamentul);
- Pentru că au tot amînat, timp de 15 ani, restructurarea sistemului sanitar (Guvernul şi Parlamentul);
- Pentru că nu au fost interesate de o finanţare realistă a spitalelor (Guvernul, MFP şi MS);
- Pentru că au permis utilizarea fondurilor sănătăţii în alte scopuri.
• 2. Ministerul Sănătăţii:
- Pentru că nici unul dintre mulţii miniştri ai sănătăţii din ultimii 15 ani nu a fost interesat de disciplinarea financiară a sis-temului;
- Pentru că a fost părtaş conştient la deturnarea de fonduri ale sănătăţii către alte sectoare;
- Pentru că a dovedit laşitate şi minciună în relaţiile cu organizaţiile furnizorilor de produse medicale, cele care au ţinut în viaţă sistemul sanitar, cu bani din buzunarul propriu;
- Pentru că, după 1990, nici unul dintre miniştrii sănătăţii nu a avut un adevărat corp de consilieri, buni profesionişti, care să le "deschidă ochii şi urechile" asupra problemelor reale din sistem şi să le ofere soluţii;
- Pentru că a dat dovadă de infatuare refuzînd în mod repetat ofertele de sprijin specializat făcute de organizaţiile furnizorilor de produse medicale, pentru repararea neajunsurilor din sis-temul public de achiziţii.
• 3. CNAS:
Pentru că, în ultimii trei ani, a fost o marionetă lipsită de coloa-nă vertebrală în mîna celor care au deturnat banii sănătăţii în alte direcţii.
Pentru aceste dovezi evidente de incompetenţă, rea voinţă şi apetenţă pentru ilegalitate, date de autorităţile statului, Nicolăes-cu a decis să-i pedepsească pe furnizori!
Nicolăescu a omis însă să arunce o privire în contabilitatea legii bugetului pentru anul 2006, să vadă ce procent din PIB a fost alocat sănătăţii! Dacă ar fi avut această curiozitate, ar fi înţeles că va fi nevoit să permită, la fel ca toţi predecesorii săi, depăşirea valorilor din contractele spitalelor cu CNAS pentru că altfel Spitalele nu vor putea funcţiona!
Ministrul sănătăţii a mai uitat un lucru: să întrebe spitalele ce datorii au acumulat în anul 2005. Dacă ar fi întrebat, ar fi aflat că sînt deja de ordinul a 600 milioane lei vechi, şi asta doar la produsele medicale nemedicamentoase!
De ce s-au acumulat iarăşi datorii? Pentru că spitalele nu au respectat termenele de plată contractuale.
De ce nu le-au respectat? Pentru că Ministerul Sănătăţii nu a făcut în 2005 nici cel mai mic efort pentru a impune disciplina contractuală la nivelul spitalelor şi nici pentru a le asigura acestora fondurile necesare realizării planurilor de achiziţii.
Companiile membre ale AFPM au decis să urmeze sfatul lui Nicolăescu şi vor acţiona în jus-tiţie spitalele cu datorii, cerînd şi plata penalităţilor de întîrziere prevăzute de contracte. Să fim bine înţeleşi: vom cere plata penalităţilor pentru toate datoriile, nu doar pentru cele în afara contractelor spitalelor cu CNAS, deci inclusiv pentru contractele plătite în luna decembrie 2005!
Dacă ar fi avut curiozitatea să citească un contract de furnizare de produse medicale încheiat de un spital cu un furnizor de produse medicale, ministrul sănătăţii ar fi văzut că, pentru fiecare zi de întîrziere se percep penalităţi de 0,14% pe zi.
Economistul Nicolăescu şi-ar fi făcut atunci un calcul simplu şi ar fi aflat cam la cît se ridică sumele ce vor trebui plătite de populaţie pentru incompetenţa MS: datoriile datează din ianuarie 2004 şi de atunci au trecut aproximativ 672 zile. Pentru domnul ministru nu este tîrziu nici acum să calculeze costurile deciziei sale de a nu plăti integral datoriile spitalelor.
Venim în sprijinul domnului ministru cu un exemplu: pentru un contract în valoare de 50 de milioane lei vechi, penalităţile pentru o întîrziere de 672 de zile, înseamnă 44 milioane lei vechi. Dacă amintim că sumele pentru care ne vom adresa justiţiei sînt de aproximativ 650 miliarde lei vechi, ministrul sănătăţii îşi poa-te face o idee despre efectele deciziei sale luată după ureche.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
