Drepturile speciale ale statului în Petrom supără Comisia Europeană

• Statul român riscă un proces la Curtea Europeană de Justiţie dacă nu va renunţa la acţiunile speciale de la Petrom. Dan Ioan Popescu: Am negociat cu Comisia Europeană şi a agreat această măsură înainte de privatizarea Petrom în 2004

Posibilitatea statului român de a se opune în cadrul Adunărilor Generale a Acţionarilor de la Petrom, în baza acţiunii speciale (aşa-numita "acţiune de aur") este considerată o măsură discriminatorie la Bruxelles.

Comisia Europeană a decis ieri să declanşeze procedura de încălcare a normelor europene împotriva României, din cauza acţiunii speciale deţinute de statul român în cadrul SNP Petrom. Decizia a fost luată ieri, în Colegiul Comisarilor, la iniţiativa comisarului responsabil cu concurenţa în piaţa unică, Neelie Kroes. Leonard Orban, comisarul european pentru multiling­vism, a precizat că nu este exclus ca în perioada următoare, Comisia să verifice şi alte privatizări realizate de statul român.

Premierul Călin Popescu Tăriceanu spune că nu are nicio responsabilitate în cazul obiecţiilor formulate de Comisia Europeană faţă de modul în care statul poate influenţa deciziile importante ale companiei "Petrom. Şeful Guvernului român a precizat însă că, dacă va fi necesar, România se va conforma cerinţelor Comisiei, adăugând că statul român nu a folosit şi nici nu va folosi acţiunile companiei pentru un blocaj.

În astfel de situaţii, procedurile europene prevăd trimiterea unei scrisori către autorităţile române, care au un termen de două luni pentru a răs­punde.

Europene de Justiţie de la Luxemburg.

Dan Ion Popescu: Noi am negociat cu Comisia Europeană aceste drepturi

Dan Ioan Popescu, fostul ministru al industriei, sub mandatul căruia a avut loc privatizarea Petrom, susţine că acţiunile speciale ale statului au fost convenite cu OMV şi negociate cu Comisia Europeană la momentul privatizării companiei de petrol.

"Problema acestor acţiuni este că ele nu se mai practică la nivel european, însă noi, statul, de comun acord cu OMV am negociat atunci cu forurile europene şi de asemenea am informat Banca Mondială şi FMI, cu privire la păstrarea acestei clauze pentru binele societăţii. OMV a înţeles acest lucru şi ca un investitor serios, a fost de acord cu această măsură", a declarat ieri Dan Ioan Popescu pentru ziarul BURSA. Fostul ministru al industriei spune că acţiunea specială a statului mai este aplicabilă până în 2009 şi că ea prevede o supramajoritate a statului în privinţa anumitor decizii importante ale AGA privind activitatea societăţii- cum ar fi păstrarea obiectului de activitate al societăţii, vânzarea unor active importante, precum şi anumite achiziţii.

"Eu cred că autorităţile române, împreună cu OMV şi cu forurile europene pot negocia eliminarea acestei clauze pentru că ea, oricum, mai este aplicabilă doar anul viitor", spune Dan Ioan Popescu.

Statul mai deţine doar aproximativ 40% din Petrom, însă poate bloca în AGA, pe baza acţiunilor speciale, anumite decizii ale acţionarului majoritar-OMV.

Întrebat de ziarul BURSA care pot fi motivele pentru care Comisia Europeană şi-a schimbat atitudinea în cazul Petrom, după ce în urmă cu trei ani a fost de acord cu acţiunea specială a statului la Petrom,fostul ministru al industriei spune că rădăcinile acestui subiect trebuie căutate în ţara noastră: "Cred că, precum şi în alte cazuri, cozile de topor trebuie căutate în România".

Acţiunile speciale au fost introduse în România în 1997, printr-o ordonanţă a Guvernului Ciorbea privind accelerarea privatizării. Ele au fost utilizate, în special, în cazul privatizărilor de societăţi strategice. În 2003, chiar Guvernul Năstase a încercat eliminarea din legislaţie a acestor acţiuni şi transformarea lor în acţiuni comune, fără alte drepturi speciale de vot. Dan Ioan Popescu spune că, într-adevăr, au existat astfel de discuţii în acea perioadă, dar că ţinând cont de importanţa strategică a Petrom a păstrat această clauză. În special după 2005, statul român a renunţat în cazul mai multor soeictăţi la acţiunile speciale, transformându-le în acţiuni comune.

Procedura declanşată ieri la Bruxelles este a doua de aceeaşi natură promovată de Comisia Europeană la adresa României, după cea privind taxa de primă înmatriculare.