DUMITRU CHISĂLIŢĂ, PREŞEDINTELE AEI: "Mă aştept la majorări spectaculoase ale preţurilor gazelor naturale, din 15 aprilie"

• 29 miliarde metri cubi - cantitatea de gaze aflată în depozitele din Europa, fără cele din Federaţia Rusă • Acestea ar asigura consumul Uniunii Europene pentru 24 de zile

• Preţurile ar putea creşte din momentul debutului achiziţiilor de gaze pentru înmagazinare în vederea iernii viitoare

• Creşterea preţurilor poate duce, în această vară, la raţionalizarea consumului de gaze pe o perioadă limitată

Extinderea duratei conflictului militare care se desfăşoară pe teritoriul Ucrainei în urma invadării ţării respective de către trupele Federaţiei Ruse ar avea consecinţe grave asupra pieţei energiei din Europa şi din România, dat fiind faptul că nu avem diversificate sursele privind importul de gaze naturale şi nici cele privind producţia acestora, a afirmat Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Interligentă, în cadrul dezbaterii "Energia în spatele scenei", eveniment care a avut loc ieri.

"Într-o analiză privind importurile şi exporturile publicată de banca centrala a Rusiei, observăm că, în anul 2021, Rusia a exportat produse din ţiţei şi gaze naturale în valoare de 240 miliarde dolari, la care se adaugă încă 250 miliarde dolari exporturi de cărbune, uraniu şi grâu. Această criză actuală determină venituri excepţionale care merg către Federaţia Rusă şi înseamnă o imensă criză pentru cei care impun sancţiunile. Rusia înregistrează creşteri fenomenale pe baza produselor de bază, ceea ce înseamnă o sărăcire puternică la nivelul tuturor ţărilor din Europa sau mai multor state din Uniune. (...) O altă statistică, a Eurostatului, arată dependenţa Uniunii Europene de gazele de import, care este extraordinar de mare. Avem 97% dependenţă faţă de produsele petroliere care sunt în momentul de faţă folosite în UE, iar la nivelul gazelor dependenţa este de 84%, foarte mare, ceea ce face ca această situaţie critică să fie mai puternic resimţită la noi decât va fi în alte părţi. Dacă pe partea de petrol şi ţiţei, Rusia deţine mai puţin, în jur de 25%-26%, pe gaze naturale deţinea 41,1% din importurile UE în 2019 şi 37,5% în 2020", a afirmat Dumitru Chisăliţă în cadrul dezbaterii "Energia în spatele scenei".

El a arătat că în actualul context politic, cantitatea de gaze care se găsea în depozitele din Uniunea Europeană săptămâna trecută era de 29 miliarde metri cubi, faţă de un consum zilnic de 1,2 miliarde metri cubi.

"Cele 29 miliarde metri cubi ar însemna 24 de zile de consum. Dacă eliminăm strict cantitatea de gaze importată zilnic din Rusia, 0,38 miliarde metri cubi, cantitatea din depozitele europene s-ar epuiza în 36 de zile. Deocamdată nu există probleme pe termen scurt privind alimentare cu gaze naturale, dar totuşi, pe termen mediu, după 15 aprilie, lucrurile se vor schimba radical. (...) 15 aprilie va determina o nouă evoluţie pentru că atunci începe înmagazinare şi se termină perioada de risc din punct de vedere al consumului. La începerea înmagazinării de gaze pentru iarna viitoare, trebuie să luăm în considerare că va creşte cererea şi vor intra în competiţie toate companiile şi toate ţările, iar în aceste condiţii mă aştept ca la majorări spectaculoase de preţuri, mai ales că lucrurile se vor schimba sub aspectul livrării şi cererilor. Prognoza existentă arată că în anul 2022, Europa va consuma 527 miliarde metri cubi de gaze, cantitate din care 172 miliarde metri cubi ar trebui importaţi din Federaţia Rusă. O variantă care se discută este înlocuirea gazelor importate din Federaţia Rusă cu LNG (gaz natural lichefiat) din America, Qatar şi alte zone. De aceea, în 2022 s-au anunţat producţii suplimentare de LNG în Canada şi SUA, care vor creşte cu 105 miliarde metri cubi capacităţile respective, iar în 2023 cu încă 32 miliarde metri cubi. Dacă ne uităm la aceste valori, cantitatea pe care am importa-o suplimentar din SUA, Canada, Qatar şi Nigeria ar fi egală cu aceea din Rusia. Dar, în 2022 se aşteaptă o creştere de 7% a cererii de gaze în Asia, o creştere de 8% în China şi o creştere de 5% în India", a spus Dumitru Chisăliţă.

• Raţionalizări temporare la unii consumatori noncasnici de gaze

În aceste condiţii, conform preşedintelui AEI nu este exclus să asistăm la o raţionalizare a consumului de energie până când Uniunea Europeană sau autorităţile de la Bucureşti vor găsi surse alternative de importare a gazelor naturale pe care acum le iau de la companiile din Rusia.

"Din punctul meu de vedere problema legată de preţuri este una absolut dificilă şi trebuie tratată situaţia ca în vremuri de război. Dacă ne uităm că într-o săptămână au fost depăşite prognozele, lucrurile vor fi extraordinar de grele. Va trebui să ne obişnuim nu doar cu preţuri mari la enegie, ci şi cu creşteri de două-trei ori la toate bunurile şi serviciile, inclusiv la alimente. Trebuie să fim conştienţi că în vara aceasta ne va fi extraordinar de greu, că toate preţurile produselor vor exploda, iar asta presupune o abordare unitară, care nu cred că se va întâmpla la nivelul UE, dar măcar să fie la nivel naţional. De aceea, va trebui să se apeleze la raţionalizări. Există probleme de raţionalizare, prin care statul poate interveni privind consumul de energie, raţionalizare care se poate adresa consumatorilor noncasnici necomerciali, de tip administrativ, şi aşa mai departe. Sunt şi măsuri de regândire a consumului, adică o raţionalizare pe termen scurt, prin blocarea consumului de gaze naturale pe o anumită perioadă de timp", a spus Dumitru Chisăliţă.

Conform informaţiilor oferite de acesta, preţul gazelor a crescut în ultimele 11 zile la 311 euro pentru un megawatt (MW), preţul barilului de petrol ajuns la 150 dolari, preţul cărbunelui la 245 euro MW, preţul uraniului a ajuns de la 130 dolari la 180 dolari pe kg, iar o tonă de grâu poate fi achiziţionată cu 470 dolari.

Prin prisma exploziilor preţurilor din energie, preşedintele AEI a criticat dependenţa prea mare a Europei de importurile de gaz din Rusia.

"Europa are în momentul de faţă dependenţă mult prea mare faţă de o singură sursă, Federaţia Rusă. Jocul acesta al preţurilor la gaze este amplificat pe zi ce trece şi nu cred că va mai putea reveni foarte rapid la preţurile mici din 2020. Dacă mâine se opreşte tot, corecţiile ar putea să ajungă la jumătate faţă de ce este acum. De aceea, trebuie să facem o optimizare a consumului. Trebuie să acceptăm că vom plăti mai mult, trebuie să ne diversificăm sursele şi să discutăm de elemente alternative cum ar fi regenerabilele şi partea nucleară, trebuie să vedem cum ne construim în viitor dependenţ faţă de Rusia sau faţă de China. În momentul de faţă 80% din materialele necesare energiei regenerabile vin din China. De aceea, riscăm să fugim de o dependenţă şi să cădem în altă dependenţă", a precizat Dumitru Chisăliţă.

• Trei scenarii pentru reducerea dependenţei faţă de Federaţia Rusă

El a menţionat că în spaţiul public există în acest moment mai multe scenarii care pleacă de la ideea că fie se poate produce oricând o întrerupere a livrarii de gaze naturale, fie că se poată produce o sistare voită din partea furnizorilor sau o autosistare din partea consumatorilor.

Primul scenariu este realizat de think-tank-ul Aurora şi se referă la posibilitatea ca în anul 2022 să fie redus consumul în industrie şi în reţea cu 12 miliarde metri cubi, luând în calcul finalizarea unor proiecte din domeniul eficienţei energetice, trecerea industriei pe alte surse regenerabile şi reintroducerea în circuitul energetic a cărbunelui şi componentei nucleare.

"Toate aceste lucruri ar duce la o reducere cu 33 miliarde metri cubi a gazelor importate din Rusia, iar importul de LNG ar duce la încă o reducere de 31 miliarde metri cubi. Dacă adăugăm şi suplimentarea cantităţilor de gaze produse cu 5 miliarde metri cubi în Norvegia, 11 miliarde metri cubi în Africa de Nord, şi suplimentările din SUA şi Canada, dependenţa de Rusia s-ar reduce la 22 miliarde metri cubi în 2022 şi 25 miliarde metri cubi în 2023", a spus Dumitru Chisăliţă.

Un alt studiu realizat de thin-tank-ul belgian Bregel arată că se pot disponibiliza 100 miliarde metri cubi de gaze prin redeschiderea centralelor pe bază de cărbune, redeschiderea centralelor nucleare, prin suplimentarea producţiei pe baza unor noi zăcăminte sau prin intermeriul unor alte conducte. Studiul arată că astfel în 2022 şi 2023 se poate acoperi necesarul energetic al Europei fără a mai apela la importul de gaze naturale din Federaţia Rusă.

Dumitru Chisăliţă a precizat: "Calculul făcut de noi pleacă de la o situaţie a balanţelor pe datele care exista, pe creşterea depozitării în terminalele LNG, care în momentul de faţă pot înmagazina 227 miliarde metri cubi, dar care anul trecut au înmagazinat doar 99 miliarde metri cubi. Creşterea capacităţilor de transport şi de folosire a acestor terminale ar putea aduce un aport suplimentar la nivelul Europei. Cantitatea de gaze ce poate fi importată din Norvegia, Africa de Nord şi zăcămintele suplimentare ar putea merge la 39-40 miliarde metri cubi şi cu cele 105 miliarde metri cubi disponibile suplimentar pe LNG din SUA şi Canada, s-ar putea asigura teoretic balanţa pentru acoperirea necesarului de gaze naturale al Europei. Pentru acest lucru însă este nevoie de o abordare corectă şi constructivă faţă de viitorul aprovizionării cu gaze a României şi a Europei. Consider că o abordare unitară la nivelul Europei este de dorit pentru a trece cu bine de ceea ce se întâmplă în momentul de faţă. Din păcate, e puţin probabil să se întample acest lucru ţinând cont de interesul diferit al multor ţări care au contracte pe termen lung cu preţuri mult inferioare faţă de cele actuale de pe bursă. Deşi la nivelul Uniunii Europene mixul energetic se bazează pe petrol şi gaze naturale şi s-a dezvoltat mult sectorul regenerabilelor, întreaga zonă este încă tributară resurselor neregenerabile. Trebuie să înţelegem că dezvoltarea componentei nucleare şi a surselor regenerabile sunt necesare, în acest context în care, la nivel global dependenta UE de importuri fără nuclear este de 58,5%, iar cu nuclear de 70%. Mai mult, dependenţa UE faţă de Federaţia Rusă este de 25% fără componenta nucleară şi de 27,2% cu componenta nucleară, ceea ce reprezintă o dependenţă îngrijorătoare".

• Fostele conducte Transit - o soluţie pentru diversificarea importului de gaze

Chisăliţă a menţionat că, în ciuda faptului că nu avem un terrminal de gaz natural lichefiat (LNG) la Marea Neagră, nu ne opreşte nimic să rezervăm capacităţi în alte terminale europene, aşa cum face de ani buni Ungaria, care a rezervat capaictăţi în Grecia şi în Croaţia.

"Există terminalul din Grecia şi avem pe teritoriul ţării noastre fosta conductă Transit 3 care nu mai e folosită, care traversează România, Bulgaria şi Grecia şi prin care, pe timpuri, erau aduse gaze din Federaţia Rusă. Conducta respectivă este în regim reverse flow, adică poate aduce gazele şi către nord, din Grecia. Asta înseamnă că noi, fără să apelăm la noua conductă care va interconecta Bulgaria şi Grecia, putem aduce gaze naturale din Grecia. O altă soluţie era să aducem gaze lichefiate dinspre Turcia, pe vechea conductă Transit. A treia varianta era ca Turcia să faca transporturi cu metaniere de mici dimensiuni între terminalele lor de LNG, care să ajungă în România", a spus Dumitru Chisăliţă, care a arătat că soluţiile respective trebuie luate în considerare atât timp cât extragerea gazelor din zona Neptun Deep din Marea Neagră va fi posibilă abia în cinci ani şi cât activitatea în acest domeniu a companiei Black Sea Oil&Gas trenează din anumite considerente.

"Trebuie să ne concentrăm pe reducerea cantităţilor de gaze folosite astăzi în România, pe suplimentare şi pe ce avem nevoie. Există posibilitatea să apelăm la o cantitate importantă din sondele închise sau de la cele care nu sunt puse în producţie deoarece nu sunt conectate la sistemele de transport. Aceste sonde pot duce la suplimentarea producţiei şi la reducerea importurilor de gaze naturale, care anul trecut au fost de 29%, adică 3,2 miliarde metri cubi. Aşa importurile se vor reduce la 15%. Sondele respective stau de ani de zile deoarece producătorii nu pot trece cu conductele pe terenurile unor cetăţeni. Problema nu e a producătorilor de gaz, ci ţine de abordarea proastă a legislaţiei din România, un exemplu în acest sens fiind situaţia de la Caragele. Din păcate de această situaţie legislativă incertă profită tot felul de oameni. În acest moment, sondele care stau nelegate la conducte ar putea reduce cu 7-8% importurile de gaze naturale în ţara noastră. Nu le putem lega pentru că sunt persoane care vor unu sau două milioane de euro pentru a permite accesul. Consider că statul poate rezolva legislativ această problemă. Am putea rezolva rapid problema accesului la teren şi putem reduce cu 15% importurile comparativ cu anul 2021", a mai arătat Dumitru Chisăliţă.

• Preţul reglementat sau plafonat - nesustenabil pentru actualele evoluţii din piaţa de energie

Preşedintele AEI consideră că în acest moment nu ne putem permite racordarea gratuită la reţelele de gaze a încă 1,8 milioane consumatori, deoarece acest lucru ar duce la o suplimentare a consumului cu 4 miliarde metri cubi, cantitate pe care nu o putem produce şi pe care vom fi nevoiţi să o importăm în întregime. Totodată, conform preşedintelui AEI ar trebui ca în iarna următoare CET-urile să producă energie electrică doar în cazuri extreme, deoarece consumă foarte mult gaz pentru producerea electricităţii.

"Am putea astfel să reducem cu 50% necesarul de import comparativ cu anul trecut. Dacă nu facem nimic, la anul nu vom discuta de import de 29%, ci de 30%, 31% sau 39%. Apoi să nu uităm că importul de 29% a fost favorizat de închiderea sau reducerea activităţii Azomureş şi de iarna uşoară prin care am trecut. Dacă anul viitor nu vom beneficia de aceleaşi condiţii, lucrurile vor fi mai grave, din păcate", a spus Dumitru Chisăliţă.

Referitor la discuţiile din spaţiul public şi politic privind reglementarea şi plafonarea preţurilor la gaze naturale, preşedintele AEI a menţionat că a făcut o simulare pe un preţ reglementat, în care ponderea importurilor de gaze naturale pentru anul 2022 ar fi de 25%.

"Preţul rezultat pe datele din acest moment ar fi 1237 lei pe MW, în condiţiile în care în anul 2020 cel mai mic preţ pe gaze naturale a fost de 58 lei MW. Preţul reglementat ar fi de 430 lei MW cu 5% TVA. Cu 19% TVA ar fi 487 lei MW. De la 1237 lei la 487 lei e o diferenţă foarte mare. Faţă de preţurile de anii trecuţi, creşterea ar fi una foarte mare, iar posibilitatea de a o susţine prin plafonare nu este sustenabilă la nivelul acestor preţuri, ci trebuie găsite alte mecanisme de funcţionare. Mai ales că anul acesta Petrom a anunţat un declin de producţie de 7% şi presupunând că Romgaz va veni cu un surplus de producţie de 2-3%, vom avea un decalaj de 5% faţă de anul 2021, ceea ce va duce la o creştere a importurilor", a concluzionat Dumitru Chisăliţă.