DUPĂ ACORDUL CU FMI, BNR dă start reducerii "extrem de graduale" a rezervelor

• Pasivele în valută pe termen de mai mult de doi ani nu vor mai fi incluse în calculul RMO

Băncile nu vor mai lua în calcul pasivele în valută cu o scadenţă reziduală mai mare de doi ani atunci când îşi vor stabili nivelul rezervelor minime obligatorii pe care trebuie să le plaseze la Banca Centrală, potrivit hotărârii de ieri a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României.

BNR a luat această decizie pentru a sprijini finanţarea pe termen lung şi a reduce disconfortul băncilor, dar şi cu scopul de a încuraja creditarea.

Astfel, băncile vor putea utiliza pentru creditare câteva sute de milioane de euro în plus, iar, cel mai probabil, tendinţa lor va fi de a-şi modifica structura finanţărilor, în sensul de a atrage cât mai multe pe termen lung.

Măsura luată de Consiliul de Administraţie al BNR, în şedinţa de politică monetară de ieri, va intra în vigoare începând cu perioada de aplicare 24 mai - 23 iunie 2009.

BNR a mai decis menţinerea ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile celorlalte pasive în valută la 40% şi a celei aferente pasivelor în lei la nivelul actual de 18%.

Mişcarea făcută de BNR nu a luat în surprindere pe nimeni, în mare parte din cauză că reprezentanţii Băncii Centrale au subliniat, cu mai multe ocazii, că o reducere a rezervelor sau o eliminare a pasivelor pe termen lung din structura acestora este posibilă, mai ales după încheierea acordului de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional.

Deşi Banca Naţională a făcut un nou pas spre relaxarea politicii monetare, ea a rămas precaută, astfel că hotărârea de reducere a RMO la valută va intra în vigoare după ce banii de la FMI vor intra în rezerva valutară a ţării noastre administrată de BNR. Ţara noastră va putea beneficia de împrumutul de la FMI din data de 6 mai, iar rezerva în valută a băncilor se va reduce abia cu 18 zile mai târziu.

În contextul actualului angajament de împrumut extern, Guvernatorul BNR, domnul Mugur Isărescu, a axplicat, recent, că reducerea rezervelor minime obligatorii la pasivele în valută constituite de bănci va fi "extrem de graduală".

"Nu vă gândiţi că vom reduce nivelul rezervelor minime în valută de la 40 la 20%. Ajustarea va fi extrem de graduală, deoarece nici economia nu poate absorbi o lichiditate prea mare", a declarat domnia sa la sfârşitul lunii martie.

În prezent, nivelul rezervelor minime obligatorii stabilite de BNR este de 18% din pasivele din lei şi de 40% din cele în valută, iar rezervele aferente pasivelor în valută ale băncilor sunt incluse în rezervele internaţionale ale României, administrate de BNR.

• Dobânda de politică monetară a fost menţinută la 10%

Conducerea BNR a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la 10% pe an, de asemenea în conformitate cu aşteptările analiştilor, însă, până la sfârşitul anului aceasta ar putea scădea.

Nu în ultimul rând, Consiliul de Administraţie al BNR a subliniat că va monitoriza atent evoluţiile interne şi ale mediului economic global astfel încât, prin adecvarea instrumentelor de care dispune, să asigure atingerea obiectivelor de realizare şi menţinere a stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi de stabilitate financiară.

Lucian Anghel, economistul şef al Băncii Comerciale Române, ne-a declarat: "Efectele hotărârii luate de BNR se vor vedea din a doua partea a anului, dar gradual", adăugând că un efect al eliminării pasivelor pe termen lung din calculul RMO ar fi că o parte din datoriile pe termen scurt se vor transforma în datorii pe termen lung.

Domnia sa consideră că din acest moment, BNR va monitoriza foarte atent efectele acestei modificări a rezervelor şi va aştepta să vadă cum reacţionează băncile.

"Cred că următoarea mişcare a BNR va fi reducerea dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, dar nu neapărat în următoarea şedinţă", ne-a spun domnul Anghel.

Hotărârile de ieri reprezintă a doua mişcare de relaxare a politicii monetare pe care BNR o ia în acest an, după ce, la începutul lui februarie, dobânda de politică monetară cu 0,25 de puncte procentuale, la 10%.