DUPĂ ATENTATELE DE LA PARIS, UE îşi va înăspri controalele la graniţele externe, sub presiunea Franţei

La o săptămână după atentatele de la Paris, statele europene, la presiunea Franţei, au obţinut vineri generalizarea controalelor la frontierele externe ale Uniunii Europene, pe care vor să le facă de netrecut pentru posibilii jihadişti, notează agenţia France Presse, citată de Agerpres.

Cele 28 de state membre ale UE şi-au sporit de asemenea presiunea pentru ca Parlamentul European să accelereze adoptarea registrului european cu numele pasagerilor companiilor aeriene (PNR), considerat indispensabil de către Franţa pentru a urmări parcursul "celor care vor să ne atace".

Europa "a pierdut prea mult timp", a declarat ministrul francez de interne, Bernard Cazeneuve, la întâlnirea cu omologii săi europeni la Bruxelles, reuniţi la solicitarea Parisului pentru găsirea unui răspuns european urgent în faţa ameninţării teroriste.

"Vocea Franţei a fost auzită", a spus comisarul european pentru afaceri interne, Dimitris Avramopoulos, care a salutat consensul celor 28 de state membre asupra propunerilor de îmbunătăţire a schimburilor de informaţii între ele, după lacunele observate în ultimele zile.

Comisia Europeană va prezenta "până la sfârşitul anului o propunere de reformă a Codului Frontierelor Schengen", astfel încât să poată fi întreprinse controale sistematice asupra cetăţenilor Uniunii Europene la frontierele externe ale UE, a anunţat ministrul francez de interne, într-o conferinţă de presă alături de comisarul european.

Miniştrii europeni reuniţi vineri în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) au decis să întărească "imediat" controalele la frontierele externe ale blocului comunitar asupra tuturor persoanelor, inclusiv a cetăţenilor europeni.

Însă pentru ca aceste controale să devină cu adevărat sistematice pentru europeni, este nevoie de o iniţiativă legislativă a Comisiei.

Nu este vorba de controale de bază asupra documentelor de identitate, deja practicate pentru toţi, ci "de consultarea obligatorie a bazelor de date naţionale şi europene" pentru toate persoanele care intră în UE, pentru a detecta indivizii înregistraţi ca jihadişti sau care fac obiectul unor mandate de arestare internaţionale.

A face ca frontierele externe să fie mai greu de trecut este condiţia de supravieţuire a liberei circulaţii în Spaţiul Schengen, au insistat, în ultimele săptămâni, numeroşi responsabili europeni şi din diferite ţări.

Pe acest subiect, Cazeneuve a atras atenţia că Franţa va menţine controalele la frontiere, instituite în urmă cu o săptămână, "atât timp cât ameninţarea teroristă o va impune". "Este vorba despre protejarea şi securitatea francezilor într-un context de ameninţare foarte ridicat", a insistat el.

Statele membre şi-au sporit de asemenea vineri presiunea pentru adoptarea urgentă a unui PNR european, aflat în prezent în negociere cu Parlamentul European, îngrijorat în legătură cu libertăţile individuale.

Acordul privind PNR trebuie finalizat "până la sfârşitul lui 2015", va trebui "să includă zborurile interne în raza sa de acţiune", să prevadă o perioadă "suficient de lungă pentru păstrarea datelor" şi nu ar trebui să se limiteze la "infracţiunile de natură transnaţională", au cerut miniştrii europeni în declaraţia comună de la finalul Consiliului JAI.

Controalele întărite şi PNR-ul nu vor fi eficiente decât dacă statele europene îşi vor îmbunătăţi schimburile de informaţii, au atras atenţia mai mulţi miniştri. "Statele europene trebuie să lucreze mai bine în echipă, să fie mai puţin geloase în legătură cu informaţiile de care dispun", a cerut ministrul italian de interne, Angelino Alfano.

Toate statele şi-au exprimat sprijinul pentru întărirea controalelor privind armele de foc, o propunere recentă a Comisiei Europene. Miniştrii au cerut executivului comunitar să prezinte "până la sfârşitul anului un plan de acţiune operaţional" pentru a lupta împotriva traficului de arme în Balcani.

În schimb, o propunere a Comisie Europene "de a crea baza unei Agenţii Europene de Informaţii" a fost primită cu reticenţă de unele state, în special de Germania.

"Nu ar trebui să ne consumăm energia pe o Agenţie Europeană de Informaţii. Nu-mi pot imagina că putem renunţa la suveranitatea naţională" în acest domeniu, a declarat ministrul german de interne, Thomas de Maiziere. "Ar trebui mai degrabă să ne concentrăm pe îmbunătăţirea schimbului de informaţii între instituţiile deja existente. Acolo putem avea un câştig real în materie de securitate", a argumentat el.

"Este un ideal, ceva ce trebuie gândit pe termen lung", a nuanţat Avramopoulos în privinţa propunerii de creare a unei astfel de agenţii.