DUPĂ CE AVOCATUL A CERUT O DISCUŢIE DESPRE PRACTICA NEUNITARĂ A JUSTIŢIEI ÎN PROCESELE CU BĂNCILE Iohannis l-a pasat pe Piperea consilierilor

• Gheorghe Piperea a reclamat la Comisia Europeană instanţa de la Oradea şi pe cele din Bucureşti, pentru încălcarea jurisprudenţei CJUE, în special în speţa Andriciuc

Preşedintele ţării Klaus Iohannis l-a pasat pe avocatul Gheorghe Piperea, avocatul clienţilor în procesele cu băncile, unor consilieri, după ce specialistul solicitase o audienţă pentru discutarea pe marginea practicii neunitare a justiţiei în cazurile deschise împotriva instituţiilor de credit.

Avocatul Piperea a postat, ieri, pe pagina sa de Facebook: "În urma solicitării de audienţă la Preşedintele României făcută de mine în numele Asociaţiei Parakletos, în vederea unei dezirabile conştientizări de către Preşedinte a gravelor probleme din justiţie relative la consumatori, am primit de la Administraţia Preşedinţială o confirmare de întâlnire cu doi dintre consilierii prezidenţiali, pentru vineri, 16 februarie, ora 12. Vă rog să observaţi că audienţa nu este la Preşedinte.

Din respect pentru instituţie şi în speranţa că cele susţinute de noi vor ajunge la urechile destinatarului principal, am confirmat întâlnirea. Vă voi ţine la curent (chiar şi cu rezultatul, mai mult ca probabil, neutru sau negativ al întâlnirii).

Vă reamintesc că, printre altele, am ridicat problema celor 1,1 milioane de dosare de executare silită contra consumatorilor, a incredibilei rejectări a legii dării în plată (ca instituţie menită a re-echilibra contractele sau a libera consumatorii din sclavie) de către majoritatea instanţelor din ţară, a lipsei de unitate şi predictibilitate a practicii judiciare în materie de clauze abuzive şi practici înşelătoare ale băncilor (situaţie generată de ilegitimele seminarii ţinute de BNR şi bancheri «în favoarea» judecătorilor) şi, cel mai grav, a dispreţului celor mai multe instanţe (dar mai ales, a Curţii de Apel Bucureşti) pentru jurisprudenţa CJUE, favorabilă consumatorilor.

În legătură cu acest ultim aspect, trebuie să ştiţi, de asemenea, că cei de la Comisia Europeană mi-au confirmat că au înregistrat scrisoarea noastră în care reclamăm instanţa de la Oradea (precum şi instanţele din Bucureşti) pentru încălcarea directă a jurisprudenţei CJUE, în special în speţa Andriciuc. Am fost anunţaţi că un răspuns, oricare va fi el, vom primi până la data de 24 februarie, adică de Dragobete".

Avocatul Piperea a anunţat că doreşte să aibă o discuţie pe subiectul expus cu preşedintele ţării după ce acesta din urmă l-a primit pe Rainer Seele, şeful OMV, în prima parte a acestei luni.

Este binecunocută practica companiilor străine prezente în România ca, atunci când întâmpină vreo problemă, să-şi trimită şeful la întâlniri stabilite cu oficialităţi ale statului, de la preşedinte de ţară, la premier sau guvernator BNR, pentru a-şi expune punctul de vedere. Foarte rar, aceştia sunt refuzaţi de autorităţile române.

În 2015, preşedintele Raiffeisen Bank România, Steven van Groningen, s-a adresat, în calitate de şef al Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR) la acea vreme, lui Klaus Iohannis, solicitând sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la Legea dării în plată.

În acelaşi an, şefii a patru bănci-mamă care deţin instituţii financiare la noi i-au transmis lui Iohannis o scrisoare în care îi solicita acestuia să prevină efectele legii dării în plată asupra sistemului bancar, avertizând practic România că pot da statul în judecată în instanţele româneşti, la curţile de arbitraj internaţionale şi în plan european. Scrisoarea a fost semnată de Andreas Treichl, CEO al Erste Group, banca-mamă a BCR, Carlo Vivaldi, Şef al Diviziei Europa Centrală şi de Est a Unicredit Group, banca-mamă a băncii Unicredit din România, Frederic Oudea, preşedinte al Federaţiei Europene a Băncilor şi CEO al Societe Generale, banca-mamă a BRD, precum şi de Karl Sevelda, CEO al Raiffeisen Bank Internaţional, banca-mamă a Raiffeisen din România.

În cererea de audienţă adresată preşedintelui ţării, Gheorghe Piperea subliniază, printre altele: "Consumatorii apelează in extremis la instituţia stingerii obligaţiilor de plată prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea profesionistului, pentru a-şi crea o situaţie mai favorabilă şi pentru a-şi recăpăta libertatea economică. Practica neunitară şi contrară intereselor consumatorilor opreşte, însă, acest deziderat, ceea ce face excesiv de dificilă sau chiar inutilă exercitarea drepturilor consumatorilor prevăzute în Dreptul Uniunii Europene în favoarea lor. Or, o astfel de situaţie faptică determină o evidentă încălcare a principiului efectivităţii Dreptului Uniunii Europene, cu previzibilă consecinţă a sancţionării ţării noastre de către CJUE de la Luxemburg".

Avocatul Piperea aminteşte, printre altele, că scopul urmărit de legiuitor când a adoptat Legea dării în plată a fost acela ca, prin intermediul prevederilor legislative, să se ajungă la restabilirea unui echilibru contractual între părţile din contractele de credit, în acele cazuri în care, pe de o parte, imobilele achiziţionate s-au devalorizat considerabil, iar, pe de altă parte, obligaţia de plată a creditului s-a mărit semnificativ din cauza creşterii cursului valutar.

Gheorghe Piperea subliniază: "În prezent, majoritatea soluţiilor instanţelor de judecată sunt în sensul anulării notificărilor de dare în plată, indiferent de faptul că imobilele celor care formulează notificările s-au devalorizat în proporţie de peste 50%, iar obligaţia de plată s-a majorat cu mai mult de 100%. Recent, însă, aceeaşi Curte Constituţională (prin decizia nr.701/2017) a decis că nimic nu se opune ca instanţele să ia în considerare în care situaţie a intervenit impreviziunea şi devalorizarea imobilelor, iar legiuitorul să intervină în contracte pentru a determina echilibrarea acestora. Cu toate acestea, din nefericire, instanţele de judecată au făcut, practic, zid în favoarea creditorilor şi a colectorilor de creanţe, apărându-le aşa-zisul drept de proprietate asupra creanţei chiar şi cu preţul încălcării legii, a deciziilor CCR şi a Dreptului Uniunii Europene. (...) În mod aberant, instanţele au ajuns să parifice impreviziunea cu decesul debitorului, ignorând devalorizarea severă a imobilului ipotecat şi, mai ales, devalorizarea monedei naţionale în raport de valutele străine în care consumatorii sunt (ilegitim) obligaţi să efectueze plăţi ale ratelor. Acest act normativ avea aptitudinea de a veni în ajutorul consumatorilor şi, eventual, de a preveni aplicarea Legii privind insolvenţa persoanelor fizice în ceea ce le priveşte. În prezent, această aptitudine aproape că a dispărut".

Avocatul apreciază că un mesaj din partea Preşedintelui României ar fi de foarte mare ajutor pentru consumatori şi că nu ar fi lipsită de interes o dezbatere publică sub patronajul Preşedintelui României în care consumatorii şi băncile "să poată fi reprezentaţi şi să poată discuta onest aceste reale probleme".

Solicitarea Asociaţiei Parakletos vine în contextul în care, în ultima parte a anului trecut, Curtea de Apel Oradea a trântit cazul Andriciuc versus Banca Românească, ce vizează îngheţarea cursului CHF într-un dosar de credit în franci elveţieni (CHF) şi asupra căruia s-a exprimat inclusiv Curtea Europeană de Justiţie (CJUE). Astfel, Instanţa noastră a decis să dea câştig de cauză instituţiei financiare în cazul invocat de mai bine de zece ori de către Curtea Supremă din Spania într-un dosar pe yeni japonezi, din care a fost eliminată clauza de risc valutar, din cauza lipsei de informare.

Opinia Cititorului ( 18 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 15.02.2018, 00:10)
Nu ar trebui sa vorbeasca nici consilierii cu elefantul bulgaresc. E un demagog care stoarce bani din necazurile unor oameni necajiti. Sa se duca in instanta juristul si sa-i reprezinte gratis pe cei care sunt abuzati de banci.
Elefantul bulgaresc isi face doar publicitate ca sa mai mulga niste onorarii. Zero rezultate de la o nulitate de jurist.
1. 1.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 15.02.2018, 00:40)
  Oanta nu dormi?Sau esti Suciu?Sau chiar faraonul Manole?
  1.2.  I.L.Caragiale... (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de Investitorul în data de 15.02.2018, 11:11)
  Daca taceai, filozof ramaneai !
  Asa, citandu-l pe nenea Iancu, pot sa spun despre tine doar:,,Amice, esti idiot !"
  1.3.  pentru pct. 1 (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 15.02.2018, 13:39)
  „Elefant bulgaresc”, „demagog”, „nultitate”, nu crezi ca este cam prea mult pentru o singura persoana, indiferent de cine este acea persoana? Apoi, sa nu uitam ca nu te adresei oricui, ci unei anumite persoane care prin forte proprii, prin propriile capacitati intelectuale a ajuns profesor universitar la Universitatea Bucuresti, a ridicat si a infrumusetat un domeniu, si ma refer aici la materia insolventei si falimentului, care si-a adus o contributie extraordinara in materia dezvoltarii dreptului societar si care a adus in prim plan, in ultimii ani, drepturile consumatorilor. Sa nu mai vorbesc aici de faptul ca la cat s-a zbatut Piperea pentru debitorii bancilor, acestea din urma ar trebui sa-i ridice statuie.
  1.4.  HABAR N-AI CE VORBESTI (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de valentin în data de 15.02.2018, 15:27)
  nu stii pe ce lume traiesti, Piperea a ajutat consumatorii intr-o mare masura...
  1.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de AVOCAT în data de 17.02.2018, 16:32)
  Patronul Chimcomplex din Borzesti este un personaj care a avut o ascensiune uluitoare in mediul de afaceri. Ferit de ochii indiscreti ai presei, Vuza a reusit in mai putin de zece ani sa ajunga unul dintre cei mai bogati romani, desi nu are inca nici macar patruzeci de ani. Afacerile sale ridica insa multe semne de intrebare, mai ales din cauza preluarilor spectaculoase a mai multe firme de la AVAS. Ca intotdeauna, afacerile cu statul s-au dovedit a fi cele mai profitabile pentru Vuza. Nu si pentru stat.
  Ascensiunea lui Vuza a inceput in anul 1999, sub umbrela Serviciilor Comerciale Romane (SCR), un grup de societati infiintate de omul de afaceri originar din Roman. Pana la acel moment, numele Stefan Vuza era necunoscut opiniei publice si mass mediei. Prima achizitie de marca pentru omul de afaceri stabilit in Cluj Napoca a fost firma buzoiana Contactoare SA Buzau, preluata de la Fondul Proprietatii de Stat (FPS). Tot in acelasi an, Vuza a mai reusit o alta lovitura de piata. Achizitionarea de la acelasi FPS a societatii Sinterom din Cluj. De data aceasta, in schema nu a mai intrat SCR, copilul de suflet a lui Vuza, ci chiar Contactoare Buzau. Firma buzoiana corespundea la acel moment tuturor cerintelor de privatizare ale Fondului Proprietatii de Stat. Valoare tranzactiei a depasit cu putin doua milioane de dolari, o suma care ridica semne de intrebare. In anul 2001, Tehnofrig Cluj Napoca, o firma de traditie pentru industria romaneasca, a intrat si ea sub umbrela Vuza. Pentru aceasta achizitie, omul de afaceri nu s-a mai folosit de Contractoare Buzau, ci de o firma proaspat infiintata: A1 Impex SRL din Cluj Napoca. Interesant este faptul ca la aceasta noua firma, actionar unic este societatea Sinterom. Iar Sinterom are ca asociati, surpriza, sau nu, Contactoare SA Buzau, ca actionar majoritar si SIF Oltenia, ca actionar minoritar. Tavalugul achizitiilor a cuprins si firma Uzuc Ploiesti, care are la acest moment ca actionar majoritar societatea A1 Impex. Privatizarea s-a facut tot cu ajutorul statului, prin Autoritatea pentru Privatizare (APAPS), iar pentru pachetul majoritar de actiuni, A1 Impex a platit aproximativ 350 000 de euro.
  Chimcomplex, achizitionata la jumatate de pret
  Combinatul din Borzesti a fost achizitionat de catre SCR in anul 2003, pentru suma de aproximativ 25 de milioane de euro. Si in acest caz, toate datoriile combinatului au fost preluate de catre, ghiciti cine, stat. Prin AVAS. La acea vreme, capitalul social al firmei din Borzesti era de aproape 52 de milioane de euro, mai mare chiar si decat capitalul social al Rompetrolului. Tranzactia a fost efectuata, astfel, la un pret mult mai mic decat valoarea actiunilor de pe piata. In acest moment, actionariatul de la Chimcomplex este format din A2 Impex, majoritar, AVAS si SIF Moldova. A 2 Impex este o alta firma in spatele careia se afla Vuza, actionar oficial fiind Uzuc din Ploiesti. Conform datelor oferite de catre Ministerul Finantelro, Chimcomplex are obligatii restante la bugetul de stat in valoare de 1 205 220 RON. Si fiindca parca nu ar fi fost de ajuns ca datoriile fusesera deja preluate de catre stat in momentul privatizarii, acererea de compensare este in curs de solutionare”.
  Statul cel darnic
  Urmatoarea privatizare de succes pentru conturile lui Vuza si a societatilor controlate din umbra de acesta a fost firma pitesteana Novatex SA, societate din domeniul textilelor. In iunie 2004, Novatex a fost adjudecata la licitatie publica cu unic participant cu suma de 5.802.729,50 dolari. Asta in ciuda faptului ca activele firmei din Pitesti fusesera evaluate de catre o societate de evaluare desemnata prin licitatie publica la suma de aproape zece milioane de euro. Firma prin care s-a desfasurat tranzactia a fost Iasitex din Iasi, societate membra a SCR, si a carei actionar majoritar este A 2 Impex, iar minoritari AVAS si SIF. Un alt semn de intrebare apare in privinta actionariatului A2 Impex. Aici, Uzuc este unul din majoritari. Darnic ca intotdeauna, statul roman a preluat datoriile Novatex, care se ridicau la acea perioada, la aproximativ 15 milioane de dolari. Interesant este faptul ca, desi au fost oferite avantaje de catre stat, Novatex se afla in acest moment in administrarea unei firme de lichidator judiciar, conform datelor Registrului Comertului. Tot din aceste date rezulta ca Iasitex nu se mai afla printre actionari, ci SIF Moldova si Euro Romania Holdings SRL. La fel de interesant este faptul ca ultima firma nu figureaza cu actionariat in Registrul Comertului. SCR s-a implicat si in industria hartiei, prin achizitionarea fabricii Somes Dej, preluata de la o companie austriaca, intreaga afacere perfectandu-se la sediul AVAS.
  Imperiul SCR
  Prin metoda privatizarilor tip suveica, folosindu-se in actionariate de firmele pe care le-a achizitionat de la stat, Vuza a reusit intr-un timp record sa ajunga in topul celor mai bogati romani. Si niciuna din institutiile abilitate nu a fost interesata sa verifice macar, daca nu sa ancheteze, modul in care Vuza a reusit sa fie aprietenul” statului roman. Grupul de firme Serviciile Comerciale Romane reprezinta in acest moment un adevarat imperiu financiar cladit, dupa cum ati putut observa, mai ales cu ajutorul statului roman, prin privatizari ce ridica multe semne de intrebare, esalonari, reesalonari si stergeri ale datoriilor. Conform datelor de la Registrul Comertului, SCR are ca actionariat pe Stefan Vuza, Ioan Popa, Eduard Vuza, A1 Impex, Uzuc, Somes Dej, Nova Textile Bumbac si Iasitex. Vom reveni cu amanunte. Scris de Ionut Avram
2. fără titlu
(mesaj trimis de Ion Stan Barbulescu în data de 15.02.2018, 00:39)
Vaaaaai. Si s-a suparat marele avocat? Heiiii, ce ne facem? Te pomenesti ca i s-o zbarlit si mustata supraponderalului de langa Piata Noua. Cred ca s-au tavalit aia de la Cotroceni de ras. Cand au vazut ca asta vine cu un cherchelit de Berceni, un jandarm ratat si alte poame de teapa astora cred ca l-au implorat pe Johannis sa ii primeasca in audienta ca sa faca misto pe viu de ei. Ce-am mai ras cand am vazut ce cer astia.
1. 2.1.  Jandarm ratat (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 15.02.2018, 01:47)
  ?
  2.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 15.02.2018, 10:10)
  Sa-i pupi in c.ur pe sus-numitii
  2.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 15.02.2018, 14:10)
  Nu stiu la cine te referi cand vorbesti de clienii lui Piperea, dar sa stii de la mine ca si ultimul om de pe Pamant are dreptul sa fie ascultat si sa fie judecat corect.
3. fără titlu
(mesaj trimis de Consumator CHF în data de 15.02.2018, 01:08)
Da venim si noi. Da ce ne punem de gat? Streanguri ca la TVR sau copiii ca la BNR? Si de la cine loam banii de participare ca cica domnu Teodorescu nu e in tara?
4. Presedintele uns de banci?
(mesaj trimis de Fara credit chf în data de 15.02.2018, 01:45)
Trebuia sa il primeasca obligatoriu daca cu reprezentanti bancilor a baut o cafea. Reprezinta ceva oameni.
Parca presedintele e vandut bancilor sau mi se pare?
1. 4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de Cu credit chf în data de 15.02.2018, 07:17)
  Da ce-ai patit de ai o singura intrebare, ti-ai luat medicamentele? Prajitura.
5. presedinte sau papagal?
(mesaj trimis de Florin în data de 15.02.2018, 08:26)
Asta este atitudine de presedinte cand vine vorba despre problemele cetatenilor. NU ii pasa.
Asa a facut si data trecuta cu aceasta problema.
Cu siguranta prededintele cunoaste abuzurile bancilor(care fac profituri duble in Ro) dar le accepta senin.
1. 5.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 15.02.2018, 08:38)
  Pai n-avea o banca in casa din Sibiu pe care i-o daduse in chirie, desi casa nu era a lui?
  5.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 15.02.2018, 09:00)
  Care fac profituri duble fata de ce, neinitiatilor? Vai de mama voastra.
  5.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 15.02.2018, 14:54)
  Fata de ce, logicianule?
  A spus "in Ro", deci, fata de ce?
  5.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.1)
  (mesaj trimis de Sibi Sibian în data de 16.02.2018, 12:51)
  Nu; avea o banca in fata portii, pe care motaia toata ziulica.