DUPĂ CE INIŢIATIVA LEGISLATIVĂ A FOST AMÂNATĂ , Primul pas pentru funcţionarea Legii falimentului personal - avizat de Guvern

Hotărârea prin care vor fi constituite comisiile la nivel central şi teritorial în vederea derulării procedurii insolvenţei persoanelor fizice a fost adoptată, ieri, de Guvern.

Realizarea acestor comisii reprezintă una dintre etapele necesare implementării Legii falimentului personal, potrivit lui Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Potrivit acestuia, comisia de insolvenţă la nivel central va avea cinci membri titulari şi cinci supleanţi, numiţi pentru un mandat de trei ani, în maximum 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial a documentului aprobat ieri. Membrii comisiilor vor fi desemnaţi de Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.

Şedinţele Comisiei de insolvenţă la nivel central se vor desfăşura trimestrial sau ori de câte ori va fi nevoie, iar activitatea va fi sprijinită de către un aparat tehnic format din şase angajaţi, anunţă un comunicat al Executivului.

Acesta subliniază că, printre responsabilităţile principale pe care această comisie le va avea se numără: întocmirea şi actualizarea listei administratorilor procedurii şi lichidatorilor pentru procedura insolvenţei persoanelor fizice, precum şi a evaluatorilor din corpul propriu, cel puţin bianual; întocmirea criteriilor generale pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil şi propunerea preşedintelui să publice anual criteriile actualizate.

De asemenea, comisia va întocmi şi va aproba criteriile pentru evaluarea nevoilor de locuit ale debitorilor şi ale familiilor lor, formularul tipizat de cerere pentru deschiderea procedurii de insolvenţă pe bază de plan de rambursare, precum şi alte formulare necesare pentru implementarea Legii; va elabora structura şi curricula de formare profesională a membrilor comisiilor de insolvenţă şi a aparatului tehnic; va realiza ghiduri, studii şi statistici privind aplicarea procedurilor prevăzute de lege şi va organiza acţiuni şi/sau campanii de informare a publicului.

La nivel teritorial, vor fi constituite 42 de comisii de insolvenţă, formate din reprezentanţi ai Ministrului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerului Finanţelor Publice şi Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor. Membrii comisiilor de insolvenţă la nivel teritorial vor urma cursuri de specializare în insolvenţa persoanei fizice şi în alte domenii relevante pentru aplicarea acestei proceduri, în trei luni de la desemnare, precum şi cursuri de formare continuă.

Comisiile de insolvenţă la nivel teritorial vor avea, în principal, următoarele responsabilităţi:

- Vor îndeplini atribuţiile prevăzute de lege în sarcina comisiei;

- Vor verifica dacă debitorul, prin acţiunea sau omisiunea lui, pune în pericol executarea planului de rambursare;

- Vor transmite comisiei de insolvenţă la nivel central propuneri în vederea modificării şi/sau completării normelor legislative, pentru elaborarea de ghiduri, studii, statistici privind aplicarea prevederilor legale şi vor contribui la acţiuni sau campanii de informare publică.

Prin aparatul tehnic, Comisiile de insolvenţă constituite la nivel teritorial au şi atribuţii legate de:

- Punerea la dispoziţia debitorilor a formularului de cerere pentru deschiderea procedurii de insolvenţă pe bază de plan de rambursare şi acordarea de sprijin în vederea completării;

- Primirea şi înregistrarea cererilor debitorilor pentru deschiderea procedurii de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor, precum şi a celor referitoare la aplicarea procedurii simplificate de insolvenţă;

- Verificarea executării planului de rambursare de către debitor, pe baza rapoartelor de informare întocmite de administrator, pe care le supune avizării comisiei.

Amintim că Legea insolvenţei persoanelor fizice, care ar fi trebuit să intre în vigoare de la începutul lui 2016, a fost amânată cu un an.

Astfel, autorităţile au prorogat singura lege adoptată şi promulgată anul trecut care ar fi putut veni în ajutorul debitorilor.

Guvernul a motivat această decizie prin faptul că o parte din mecanismul de aplicare nu este încă pregătit şi că normele metodologice de implementare nu au fost adoptate.

Comunicatul executivului din decembrie precizează că neprelungirea termenului de intrare în vigoare a Legii nr.151/2015 ar determina imposibilitatea aplicării procedurii administrative de insolvenţă pe bază de plan de rambursare şi a procedurii simplicate de insolvenţă, în condiţiile inexistenţei, respectiv subdimensionării structurilor administrative de implementare.

La vremea respectivă, Dan Suciu a subliniat că, deşi "nu a dorit să amâne aplicarea legii, Guvernul a fost nevoit" să recurgă la această soluţie, din cauza faptului că etapele procedurale pentru punerea în practică a actului normativ nu au fost parcurse, iar normele metodologice nu au fost gata: "S-a ajuns în această situaţie deoarece niciunul dintre paşii prevăzuţi de lege nu a fost parcurs. (...) Erau termene foarte clare legate de aceşti paşi".

Deputatul PSD Ana Birchall, iniţiatorul proiectului, este de părere că amânarea intrării în vigoare a Legii insolvenţei persoanelor fizice este o mare greşeală şi un lucru nedrept la adresa românilor "sufocaţi de datorii, care aşteaptă şansa unei redresări financiare".

Luna trecută, parlamentarul a adăugat că motivul amânării intrării în vigoare a legii este unul nefundamentat: "Pentru mine este de neînţeles de ce instituţiile cu atribuţii în elaborarea normelor metodologice nu au dus la îndeplinire toţi paşii rămaşi, astfel încât Legea insolvenţei persoanelor fizice să fie aplicată la termenul prevăzut în lege, iar debitorii persoane fizice să poată beneficia de toate beneficiile pe care le-am prevăzut la redactarea proiectului de lege. Am făcut mai multe interpelări la Guvern şi la instituţiile abilitate pentru a preîntâmpina acest deznodământ, dar fără rezultat".

Bogdan Pandelică, preşedintele ANPC - instituţia direct răspunzătoare de implementarea acestei legi -, consideră că realizarea comisiilor de insolvenţă, atât la nivel central, cât şi la nivel local, "reprezintă un pas important în funcţionalitatea Legii Insolvenţei pesoanelor fizice". Şeful Autorităţii care se ocupă cu protecţia consumatorilor susţine că există termene clare şi precise referitoare la modul de aplicare a reglementărilor din domeniu, incluse într-un plan de acţiune.

"ANPC are sarcina să prezinte Guvernului raportări trimestriale privind realizarea planului de măsuri menit să pregătească intrarea în vigoare a Legii nr.151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice. În funcţie de posibilităţile financiare ale fiecărui debitor şi de timpul pe care îl are la dispoziţie acesta, el poate opta spre modalităţi cât mai adecvate situaţiei sale prezente. Important este să existe pe piaţă instrumentele necesare care să vină în sprijinul oamenilor aflaţi în situaţii dificile", ne-a mai spus domnul Pandelică.

Legea falimentului personal se adresează debitorilor care nu-şi mai pot plăti ratele la bănci şi prevede o perioadă de derulare de cinci ani.

Printre altele, prevederile vizează şi faptul că persoanele care îşi declară falimentul personal sunt protejate de executarea silită. Totodată, în lege este prevăzut ca împrumutaţii, inclusiv cei care deja au fost executaţi silit, să poată solicita eliberarea de datorii reziduale.

Legea insolvenţei persoanelor fizice a provocat controverse încă de la început, unii specialişti fiind de părere că, de fapt, aceasta va îngreuna foarte mult viaţa consumatorilor, ale căror cheltuieli vor fi verificate de un administrator judiciar.

Iniţiativa a fost promulgată de preşedinte în 18 iunie 2015.