DUPĂ INTRAREA ALPINE ÎN INSOLVENŢĂ, Autostrada Nădlac-Arad, ajunsă la 85%, ar putea rămâne neterminată

Contractul de proiectare şi execuţie a lotului 2 din autostrada Nădlac-Arad a fost reziliat, ca urmare a intrării în insolvenţă a companiei de construcţii Alpine Bau Austria, potrivit Companiei Naţionale pentru Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), citată de Mediafax.

Dan Şova, ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine, în a cărui subordine se află CNADNR, ne-a spus că acesta "este doar un zvon", pe care nu-l poate confirma, deocamdată.

Domnia sa ne-a precizat: "Momentan, este doar un zvon, care cred că a apărut în urma intrării în insolvenţă a companiei Alpine, contractată pentru realizarea acestei autostrăzi".

Dan Şova ne-a mai spus că, în cazul rezilierii contractului în cauză, "autorităţile europene vor hotărî ce se va întâmpla, întrucât investiţia este derulată din fonduri UE".

Lotul 2 din autostrada Nădlac-Arad are 16,6 km şi este construit în proporţie de aproape 85%.

Pentru construirea tronsonului de 15% din această autostradă, va trebui făcută o nouă licitaţie pentru contractarea unei alte companii constructoare, "dacă va fi reziliat contractul actual", ne-a mai precizat ministrul Şova, care a adăugat că ar fi trebuit să fie informat dacă rezilierea ar fi avut deja loc.

Până în prezent, Alpine Bau a încasat 305,9 milioane lei, fără TVA, pentru acest proiect.

Construcţia autostrăzii Nădlac-Arad a fost împărţită în două loturi, care acoperă o distanţă totală de aproape 39 kilometri. Primul a fost adjudecat de asocierea româno-portugheză Romstrade-Monteadriano Engenharia e Construcao-Donep Construct, pentru 115,8 milioane euro, iar lotul al doilea a revenit Alpine Bau, valoarea contractului fiind de 124,45 milioane euro.

Lucrările de construcţie pentru cele două tronsoane au început în octombrie 2011, termenul de execuţie fiind de un an şi jumătate.

CNADNR a reziliat, la sfârşitul lunii noiembrie, şi contractul pentru construirea primului tronson al autostrăzii, motivul principal fiind întârzierea lucrărilor.

Compania Alpine a declanşat cel mai mare caz de insolvenţă produs în Austria după cel de-al doilea război mondial. Alpine a cerut intrarea în insolvenţă la sfârşitul lunii iunie.

Compania este închisă şi vândută pe bucăţi, după ce proprietarul FCC şi băncile creditoare au refuzat să asigure fonduri de 3 milioane de euro pe zi pentru continuarea lucrărilor la proiectele de construcţii în lucru.

Alpine Holding este deţinută de Fomento de Construcciones&Contratas (FCC), cea mai mare companie de construcţii de Spania, de asemenea prezentă în România.

Alpine Holding a cerut un plan de restructurare din cauza crizei şi a conjuncturii dificile din Europa de Est, cumulând datorii de 2,56 miliarde de euro. Din această cauză, din cei 15.000 de angajaţi, compania încearcă să-i salveze doar pe cei 4.600 de angajaţi din Austria.

"Eforturile companiei de a-şi restructura datoriile în afara justiţiei au eşuat. Pentru evitarea insolvenţei ar fi fost nevoie de 400 de milioane de euro", a anunţat KSV, grup care reprezintă creditorii în procedurile de insolvenţă.

Nivelul obligaţiilor financiare este mai mare decât cel al grupului industrial A-Tec Industries, în 2010, şi al companiei de retail Konsum, din 1995, intrate şi ele în insolvenţă.

Cererea de insolvenţă pune capăt eforturilor băncilor creditoare, în frunte cu Erste Group Bank şi UniCredit Bank Austria, care au convenit în luna martie să reducă cu 30% creanţe de 520 milioane de euro pe care le aveau de încasat de la Alpine.

Austria se confruntă, în prezent, cu o deteriorare semnificativă a mediului economic şi financiar, reflectată de creşterea accelerată a numărului falimentelor companiilor din economia reală.

Austria reprezintă cel de-al doilea mare investitor în ţara noastră, după Olanda, investiţiile austriece ridicându-se, la finalul lui 2012, la aproximativ 10 miliarde de euro. Au fost create, în total, peste 100.000 de locuri de muncă, la cele peste 6.500 de societăţi comerciale cu capital austriac.

Situaţia economică actuală din Austria va provoca efecte negative în economia noastră naţională, dar care vor fi resimţite în mod treptat, consideră analistul financiar Călin Rechea.

Domnia sa apreciază că ne vom confrunta cu un fenomen de uzură manifestat prin scăderi treptate ale expunerii financiare şi ale investiţiilor străine directe.