După şocul tarifar, Donald Trump ar putea transforma sistemul financiar într-o armă împotriva aliaţilor

La scurt timp după impunerea noilor tarife vamale de către preşedintele american Donald Trump, analiştii avertizează că următoarea etapă a strategiei sale ar putea implica folosirea sistemului financiar internaţional ca instrument de presiune asupra aliaţilor, transmite Reuters.

Fiind epicentrul sistemului financiar global şi emiţătorul monedei de rezervă mondiale, SUA dispun de numeroase pârghii - de la reţelele de carduri de credit până la accesul la dolari pentru băncile străine - pe care administraţia Trump le-ar putea utiliza pentru a-şi atinge obiectivele comerciale şi geopolitice.

Deşi utilizarea acestor "arme financiare neconvenţionale" ar putea avea un cost economic ridicat pentru SUA şi chiar s-ar putea întoarce împotriva sa, specialiştii avertizează că aceste scenarii nu ar trebui excluse, mai ales dacă tarifele impuse nu reuşesc să reducă deficitul comercial american, un rezultat probabil, având în vedere lipsa forţei de muncă şi consumul intern ridicat.

China a ripostat vineri, trimiţând bursele americane şi internaţionale în declin, accentuând temerile de criză.

"Îmi pot imagina foarte bine că Trump devine frustrat şi încearcă să aplice idei trăsnite, chiar dacă logica economică lipseşte," a declarat Barry Eichengreen, profesor la Universitatea California, Berkeley.

Planul Mar-a-Lago

O strategie luată în calcul de cercul apropiat al lui Trump ar fi slăbirea dolarului prin coordonarea cu băncile centrale străine, într-un acord de tip "Mar-a-Lago", aluzie la Plaza Accord din 1985 şi la reşedinţa lui Trump din Florida.

Un document semnat de Stephen Miran, nominalizat de Trump pentru conducerea Consiliului Consilierilor Economici, sugerează că SUA ar putea folosi ameninţarea tarifelor şi garanţiile de securitate ca pârghii pentru a convinge partenerii comerciali să aprecieze propriile monede în raport cu dolarul.

Însă economiştii sunt sceptici.

"Este un scenariu extrem de improbabil," a spus Maurice Obstfeld de la Peterson Institute for International Economics. El consideră că tarifele deja impuse nu mai pot funcţiona ca instrument de negociere, iar angajamentul SUA pentru securitatea globală este slăbit, mai ales prin ezitările în sprijinirea Ucrainei.

Obstfeld şi alţi experţi atrag atenţia că BCE, Banca Japoniei şi Banca Angliei nu ar accepta un acord care le-ar obliga să crească dobânzile şi să-şi împingă economiile spre recesiune. Nici China, confruntată cu nevoia urgentă de relansare economică, nu ar susţine o apreciere a yuanului.

Ameninţarea cu oprirea accesului la dolari

În lipsa unui acord, administraţia Trump ar putea lua în considerare măsuri mai radicale, precum limitarea accesului la dolari prin blocarea liniilor de swap valutar oferite de Federal Reserve băncilor centrale străine.

Aceste facilităţi sunt esenţiale în perioade de criză, când pieţele financiare devin tensionate şi investitorii caută siguranţa dolarului. Blocarea accesului ar lovi puternic băncile din zona euro, Marea Britanie şi Japonia, expunând sistemul financiar global la riscuri majore.

Deşi Fed controlează aceste instrumente, înlocuirea unor oficiali-cheie din agenţiile de reglementare de către Trump a generat temeri că aceste măsuri ar putea deveni "arme nucleare" într-o negociere mai amplă.

"Nu mai este de neconceput ca acest tip de ameninţare să fie folosit," a declarat Spyros Andreopoulos, economist-şef la Thin Ice Macroeconomics. Totuşi, o astfel de acţiune ar putea submina statutul dolarului ca monedă globală de încredere.

Cardurile de credit, un alt atu american

Statele Unite deţin şi controlul asupra marilor reţele de plată, precum Visa şi Mastercard. Deşi Japonia şi China şi-au dezvoltat propriile sisteme, două treimi din plăţile cu cardul în zona euro sunt procesate de aceste companii americane. În plus, aplicaţiile mobile precum Apple Pay şi Google Pay, dominate tot de firme din SUA, reprezintă o parte semnificativă a pieţei de retail.

În cazul în care Washingtonul ar forţa aceste companii să îşi suspende serviciile, aşa cum s-a întâmplat în Rusia după invadarea Ucrainei, europenii ar fi nevoiţi să revină la plăţi în numerar sau transferuri bancare lente şi ineficiente.

"Faptul că SUA devin ostile reprezintă un regres uriaş," a afirmat Maria Demertzis, economist-şef pentru Europa la Conference Board. Banca Centrală Europeană a avertizat că această dependenţă lasă Europa expusă la "presiuni şi constrângeri economice", sugerând că euro digital ar putea fi o soluţie - dar proiectul este întârziat şi ar putea dura ani până la implementare.

Răspunsul Europei?

Oficialii europeni analizează opţiuni de reacţie, dar sunt prudenţi în a declanşa o nouă escaladare. Printre scenariile luate în calcul se numără impunerea propriilor tarife sau limitarea accesului băncilor americane la piaţa UE.

Astfel de măsuri ar fi dificil de aplicat, din cauza influenţei Wall Street şi a riscului ca băncile europene cu operaţiuni în SUA să fie lovite de represalii.

Totuşi, mai mulţi directori din marile bănci internaţionale au declarat pentru Reuters că se tem de eventuale reacţii europene dure în lunile următoare.