ECONOMIA A INTRAT PE DEFICIT, ÎN FEBRUARIE Gelu Diaconu: "Avem un stat care funcţionează la limita de avarie"

Ţara noastră a înregistrat un deficit bugetar de 5,2 miliarde de lei, respectiv 0,51% din PIB, în primele două luni ale anului în curs, faţă de 5,5 miliarde de lei, adică 0,58% din PIB în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit execuţiei bugetare publicată, ieri, pe site-ul Minis­terului Finanţelor Publice (MFP).

Astfel, economia a intrat pe deficit în februarie, după ce, în luna ianuarie, a consemnat un excedent de 0,7 miliarde de lei (0,07% din PIB).

Rezultatele execuţiei bugetare pe primele două luni ale acestui an în comparaţie cu lunile corespunzătoare anilor anteriori au mai puţină relevanţă, deoarece, în această perioadă, practic România a funcţionat fără buget, este de părere Gelu Diaconu, fost preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Administrare Fiscală (ANAF).

Domnia sa ne-a precizat: "Investiţiile statului au fost cvasi-blocate, fapt care rezultă şi din diminuarea cheltuielilor de capital cu aproape 80% faţă de anul trecut, când şi aşa nivelul acestora era extrem de redus.

Aşadar, se adevereşte că întârzierea depunerii bugetului la Parlament de către guvernanţi a fost şi o stratagemă de a se putea încadra cât de cât într-un nivel al deficitului comparabil cu perioada anterioară. Şi aceasta, deoarece se continuă creşterea galopantă a cheltuielilor de personal cu aparatul statului (peste 25%) şi a celor cu asistenţă socială (cu 18%).

Aş mai remarca, totuşi, o uşoară îmbunătăţire a veniturilor de natură fis­cală şi continua creştere a nivelului dobânzilor pe care le plăteşte statul în contul serviciului datoriei externe".

Gelu Diaconu evidenţiază că, practic, avem un stat care funcţionează la limita de avarie, preocupat să-şi finanţeze electoratul captiv - cei care fac parte din categoria de populaţie neimplicată nemijlocit în dezvoltarea economică.

În opinia domniei sale, aşa va arăta şi execuţia bugetară pe luna martie, "când ţara a funcţionat tot fără buget".

Veniturile bugetului general consolidat s-au cifrat la 46,7 miliarde de lei, în perioada analizată, reprezentând 4,6% din PIB, comparativ cu 4,5% din PIB în anul 2018, arată documentul citat. Acesta menţionează: "Procentual, veniturile au fost cu 10,4% mai mari, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Se înregistrează creşteri faţă de primele două luni ale anului precedent în cazul încasărilor din accize (+22,2%), contribuţii de asigurări (+27%), TVA (+14,1). Încasările din contribuţiile de asigurări au fost influenţate de creşterea efectivului de salariaţi din economie, a câştigului salarial mediu brut, a salariului minim pe economie, dar şi de condiţiile legislative noi privind transferul contribuţiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, reglementate prin OUG nr. 79/2017, iar veniturile din TVA au crescut cu 14,1% faţă de realizările aceleiaşi perioade a anului 2018, ajungând la o valoare de 10,8 miliarde de lei. De asemenea, încasările din impozite şi taxe pe proprietate au crescut cu 11,3%. S-au înregistrat scăderi ale încasărilor din impozitul pe salarii şi venit cu 25,2%, pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2018, a cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2018".

Execuţia bugetară arată că sumele de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate sunt de 2,4 miliarde de lei.

Totodată, cheltuielile bugetului general consolidat se ridică la 51,9 miliarde de lei, cu 8,6% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Cheltuielile de personal sunt cu 25,2% mai mari faţă de cele realizate în primele două luni ale anului 2018, creşterea fiind determinată de majorările salariale acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 21,5%, faţă de primele două luni ale anului precedent. Creşteri semnificative se înregistrează atât la bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, dar şi la bugetul de stat, conform MFP, care adaugă: "Se înregistrează de asemenea creşterea cheltuielilor cu dobânzile cu 15,7%. Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent cu 18%, fiind influenţate, în principal, de majorarea punc­tului de pensie cu 10% de la 1 iulie 2018, ajungând de la 1.000 lei la 1.100 lei, de creşterea nivelului indemnizaţiei sociale pentru pensionari de la 520 lei la 640 lei".

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 1,6 miliarde de lei.