Economia globală, făcută KO de Covid-19

Noul coronavirus continuă să provoace daune masive economiei globale. Niciun sector şi nicio industrie nu a scăpat din faţa nemiloasei pandemii de COVID 19, iar impactul negativ din prima jumătate a anului în curs este martorul loviturii primite din partea SARS-CoV-2.

Cele mai recente rapoarte trimestriale ale companiilor arată pierderi enorme atât pentru companiile petroliere, pentru cele din industria turismului, producători de autoturisme, dar şi pentru cei din domeniul aeronautic, bănci sau comerţ.

Conform unei analize howmuch.net, companiile petroliere au fost puternic afectate, înregistrând o prăbuşire totală a cererii de petrol. În aprilie 2020, raportul dintre cerere şi ofertă din piaţa petrolieră a fost atât de dezechilibrat, existând mai mult petrol pe piaţă decât cerere încât preţurile au devenit negative. Mai exact, piaţa era inundată cu atât de mult petrol fără să existe suficienţi cumpărători, încât producătorii ar fi plătit literalmente pe oricine să-l ia. Această nouă realitate a afectat în mod direct companii precum BP, care, potrivit datelor analizate, a avut pierderi de 21,2 miliarde dolari, Shell, care a înregistrat o pierdere de 18,1 miliarde dolari şi Chevron, care a pierdut 4,7 miliarde dolari.

Companiile petroliere nu au fost însă singurele care au suferit un colaps epic în ceea ce priveşte cererea consumatorilor odată cu apariţia pandemiei. Întreaga industrie de turism a fost devastată de pandemia de coronavirus, suferind pierderi de 320 de miliarde de dolari din exporturi, în primele cinci luni ale anului, şi înregistrând peste 120 de milioane de locuri de muncă în pericol, după cum a anunţat, recent, şeful Naţiunilor Unite. Prăbuşirea industriei turismului a fost un şoc major pentru ţările dezvoltate, iar pentru ţările în curs de dezvoltare a reprezentat o situaţie de urgenţă, în special pentru multe state mici insulare şi ţări africane care depindeau de acest sector.

Datele arată că sosirile turistice internaţionale au scăzut cu mai mult de jumătate, iar câştigurile s-au prăbuşit, faţă de anul trecut.

Totodată, restricţiile impuse de pandemia de coronavirus au lovit în plin industria aeronautică. Numărul zborurilor s-a redus cu 80% la nivel global, iar cele mai multe companii au disponibilizat angajaţi. Unele au declarat falimentul şi cele mai multe aşteaptă intervenţii din partea statului pentru a-şi putea relua activitatea.

Asociaţia Internaţională de Transportat Aerian (IATA) estimează că veniturile globale ale companiilor aeriene vor scădea la aproximativ jumătate în 2020, la 419 miliarde de dolari, iar industria în ansamblu va suferi pierderi de peste 84 miliarde dolari. IATA a prevăzut, de asemenea, că veniturile pe kilometri parcurşi de pasageri (RPK) pentru cursele interne nu vor reveni la nivelurile din 2019 decât în 2022, iar RPK pentru cursele internaţionale abia în 2024.

Numai compania aeriană Delta a înregistrat venituri negative de 6,3 miliarde de dolari, American Airlines a înregistrat o pierdere de 4,3 miliarde de dolari şi Air France-KLM a suferit, de asemenea, o scădere de 3,1 miliarde de dolari.

Totodată, afectată a fost şi compania Boeing, care se confrunta deja cu probleme semnificative înainte de instalarea globală a noului coronavirus. Boeing a fost nevoit să pună la sol avionul său, Max 737, în martie 2019, din cauza a două accidente fatale. De atunci, companiile aeriene au anulat peste 800 de comenzi pentru avion. Toate acestea au dus la o pierdere combinată de 3 miliarde de dolari pentru prima jumătate a anului.

Administraţia Securităţii Transporturilor din S.U.A., care numără câte persoane trec prin punctele sale de control pe aeroporturile din ţară, a remarcat că în al doilea trimestru din 2020 peste 90% din piaţă a dispărut pur şi simplu, ceea ce a lovit direct profiturile companiilor aeriene.

Chiar şi Warren Buffett a decis să renunţe la toate acţiunile sale deţinute la companii aeriene.

În contextual pandemiei de Covid-19 şi comerţul cu bunuri realizat la nivel global este într-o scădere accentuată, după cum indică Barometrul realizat de Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC). Cele mai recente date ale acestuia arată că, în trimestrul al doilea din anul curent, schimburile comerciale globale cu mărfuri au consemnat un declin istoric, ajungând la un nivel de 84,5 puncte în trimestrul al doilea din 2020, mai mic cu 18,6 puncte faţă de perioada similară din 2019.

Industria auto asistă, de asemenea, la o scădere enormă a vânzărilor - o prognoză a IHS Markit arată o posibilă scădere de 22% a vânzărilor de vehicule uşoare de la un an la altul. Producătorul de maşini Volkswagen a înregistrat o pierdere în valoare de 1,8 miliarde dolari, în prima jumătate a anului.

Pierderi semnificative sunt înregistrate şi în sectorul bancar. Guvernele şi băncile centrale din lume au lansat măsuri de sprijin de trilioane de dolari pentru susţinerea sistemului bancar, în contextul pandemiei de Covid-19, ca să asigure fluxul de creditare şi funcţionarea pieţelor, respectiv ca să ajute gospodăriile să rămână pe linia de plutire (prin amânarea rambursării ratelor), însă cei interesaţi de plasamente nu sunt atraşi de instituţiile de credit. În plus, după şase luni de la izbucnirea pandemiei de Covid-19, cele mai mari 15 bănci din SUA au pus deoparte 76 de miliarde de dolari pentru acoperirea datoriilor neperformante, iar 32 de bănci europene - 56 de miliarde de euro, conform datelor Citigroup. Totalul combinat de peste 130 de miliarde de dolari în provizioane pentru pierderile din împrumuturi a fost depăşit doar în a doua jumătate a anului 2009 - în perioada crizei financiare, când acestea s-au ridicat la 186 de miliarde de dolari, menţionează banca americană de investiţii.

Deşi izbucnirea pandemiei de coronavirus a avut un impact puternic asupra burselor globale, provocând o volatilitate semnificativă şi scăderi masive ale preţurilor acţiunilor, în ultimele luni acestea au recuperat terenul pierdut, apropiindu-se de valorile pre-Covid-19.

De altfel, există o deconectare semnificativă între economia reală şi piaţa bursieră, după cum arată analiza howmuch.net.

De exemplu, SUA se confruntă, în prezent, cu rate de şomaj record de 10,2% şi totuşi S&P 500 era, miercuri, la 3,47%.

O explicaţie a acestui decalaj este că, pentru unele companii majore, cum ar fi Amazon, pandemia de coronavirus a venit cu oportunităţi de dezvoltare şi cereri în creştere, iar acum compania reprezintă o pondere mai mare a economiei, în timp ce toate companiile mai mici suferă. Un alt motiv al decalajului economic este că preţurile acţiunilor sunt orientate în mod inerent viitorului.