Economia României, sub spectrul unei evoluţii în W

Încrederea în economia României a scăzut în octombrie pentru prima dată din luna mai, ajustare ce arată o posibilă revenire în W a economiei, cu o încetinire mai puţin severă a activităţii economice în T4 2020 în comparaţie cu T2 2020, arată analiştii BCR Cercetare, într-un raport de analiză. Aceştia mai subliniază că indicele băncii cu frecvenţă zilnică privind activitatea economică din România arată o revenire tot mai lentă în ultima perioadă, după evoluţii mai consistente în perioada verii. Analiştii văd riscuri negative pentru creşterea economică din trimestrul al patrulea, estimarea precedentă, de +2,1% faţă de T3, după reizbucnirea cazurilor de Covid.

"Astfel, în luna octombrie activitatea economică a ajuns la 71% din media unei luni obişnuite, de la 69% în septembrie. În luna martie activitatea economică era, în medie, la 80% dintr-o lună normală iar minimul a fost atins în aprilie la 33%. Piaţa muncii s-a deteriorat în octombrie faţă de septembrie şi a crescut numărul celor care caută ajutor de şomaj conform datelor Google Trends. Consumul de electricitate a fost marginal mai mare în octombrie faţă de septembrie. Poluarea cu NO2 a crescut, de asemenea, în această lună. Pe plan extern se remarcă o uşoară creştere a consumului de electricitate din Germania, principalul partener comercial al României", arată analiştii.

În luna octombrie, conform Comisiei Europene, indicatorul de încredere în economia României s-a ajustat cu 1,9 puncte în ritm lună/lună la 86,9 puncte, pe fondul intensificării pandemiei, evoluţie cu impact nefavorabil la nivelul sectorului de servicii.

"Creşterea numărului de cazuri COVID-19 din ultimele săptămâni a determinat o înrăutăţire a încrederii mediului de afaceri în economie în octombrie, conform indicatorului publicat de Comisia Europeană (ESI). ESI a scăzut la 86,9 în octombrie de la 88,8 în septembrie, chiar dacă indicele pentru zona euro a rămas nemodificat. Aceasta este prima scădere a ESI pentru România din luna mai şi până în prezent şi arată o posibilă revenire în W a economiei, cu o încetinire mai puţin severă a activităţii economice în T4 2020 în comparaţie cu T2 2020. Pe sectoare, serviciile afectate de noi măsuri restrictive şi industria au consemnat scăderi ale încrederii managerilor. Întro notă optimistă au venit răspunsurile managerilor intervievate din construcţii şi comerţ retail, două domenii care au înregistrat deja dinamici anuale pozitive şi pe indicatorii efectivi din economie, nu doar pe sondaje. Vedem riscuri în jos la adresa estimării noastre de creştere economică pentru T4 2020, de +2,1% faţă de trimestrul precedent, după reizbucnirea cazurilor COVID-19. Ne menţinem prognoza privind o contracţie economică de -4,7% în tot anul 2020 dar efectul trimestrului patru se va vedea mai mult la anul. Astfel, sunt riscuri ca redresarea din 2021, prognozată la +3,9%, să fie mai lentă. O politică fiscală posibil mai restrictivă ar putea fi contrabalansată de intrări mari de granturi europene în a doua jumătate a anului viitor", mai arată analiştii de la BCR Cercetare.

• Zona Euro, condamnată la o evoluţie în W

De menţionat că economia zonei Euro este aşteptată să înregistreze cu siguranţă o evoluţie în W, adică cu o scădere economică în trimestrul al patrulea, pe fondul reintensificării pandemiei şi reaplicării de măsuri restrictive pentru combaterea crizei sanitare. Datele publicate astăzi de Eurostat arată totuşi o revenire trimestrială puternică de +12,7% în T3 pentru economia zonei Euro, cu mult peste estimările de +9,4% ale pieţei, după ajustările cu 3,7% în T1 şi 11,8% în T2, determinate de incidenţa pandemiei.

Totuşi, în dinamică an/an, economia zonei Euro a scăzut pentru al treilea trimestru consecutiv în T3, dar cu un ritm în atenuare la 4,3% (de la 14,8% în T2).

"Prima economie a regiunii (Germania) a consemnat un avans trimestrial de 8,2% în T3 (în redinamizare după declinul din T1 (cu 1,9%) şi T2 (cu 9,8%), ritmul anual situându-se la -4,2% (în temperare de la -11,2% în T2). În Franţa (a doua economie a regiunii) PIB-ul s-a majorat cu 18,2% trimestru/trimestru în T3, dar a scăzut cu 4,3% an/an (atenuare de la -18,9% an/an în T2). De asemenea, PIB-ul Italiei (a treia economie a regiunii) a urcat cu 16,1% trimestru/trimestru (declin cu 4,7% an/an) în T3. Nu în ultimul rând, în Spania (a patra economie a zonei Euro) PIB-ul s-a majorat cu 16,7% trimestru/trimestru (declin cu 8,7% an/an) în T3", punctează Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro de la Banca Transilvania, într-o notă de cercetare.

Prin urmare, în perioada ianuarie-septembrie 2020 economia zonei Euro a consemnat o ajustare cu 7,5% an/an, pe fondul incidenţei pandemiei şi consecinţelor acestui şoc fără precedent. Economiile Germania, Franţei, Italiei şi Spaniei (primele patru ca dimensiune din zona Euro) au înregistrat scăderi cu ritmuri anuale de 5,8%, 9,7%, 9,4%, respectiv 11,5% în primele nouă luni ale anului curent.

Eurostat va comunica la începutul lunii decembrie estimările cu privire la dinamica componentelor PIB din Zona Euro şi ţările membre din trimestrul III şi primele nouă luni ale anului curent.

Andrei Rădulescu de la BT mai notează: "Atragem atenţia cu privire la faptul că în perioada recentă am asistat la o evoluţie mixtă a indicatorilor macroeconomici în regiune, puternic influenţată de intensificarea pandemiei şi reintroducerea unor restricţii pentru contracararea crizei sanitare. Astfel, încrederea investitorilor s-a deteriorat în octombrie (indicatorul ZEW la minimul din mai). Cu toate acestea, indicatorul de încredere în economie (calculat de Comisia Europeană) s-a consolidat în octombrie, dat fiind că intensificarea crizei sanitare a fost contrabalansată de mix-ul relaxat (fără precedent) de politici economice. Totodată, indicatorii PMI (Purchasing Managers' Index) exprimă revenirea economiei pe scădere în luna octombrie, pe fondul declinului din sectorul de servicii, cel mai afectat de intensificarea pandemiei. Pe de altă parte, industria prelucrătoare a continuat să crească în această lună".

Conform celor mai recente prognoze disponibile pe Bloomberg, economia regiunii s-ar putea ajusta cu 7,9% an/an în 2020, pe fondul incidenţei pandemiei şi consecinţelor acestui şoc fără precedent: investiţiile productive şi consumul privat în scădere cu 7,7% an/an, respectiv 10,5% an/an. Pe de altă parte, PIB-ul zonei Euro s-ar putea majora cu ritmuri anuale de 5,5% în 2021, respectiv 2.5% în 2022, pe fondul redinamizării investiţiilor productive (dinamici anuale de 5,3% în 2021 şi 3,8% în 2022), perspectivă susţinută de mixul relaxat fără precedent de politici economice. În sfera pieţei forţei de muncă rata medie anuală a şomajului ar putea să crească de la 7,6% în 2019 la 8,2% în 2020, respectiv 9,3% în 2021, urmând să se reducă la 8,8% în 2022, conform previziunilor Bloomberg.