Economista Kristalina Georgieva, alegerea UE la conducerea FMI

Economista bulgară Kristalina Georgieva a fost desemnată, ieri, candidata UE la conducerea Fondului Monetar Internaţional, contra-candidatul olandezul Jeroen Dijsselbloem acceptând rezultatul după a doua rundă de voturi, informează AFP şi Reuters.

"O felicit pe Kristalina Georgieva pentru rezultatul voturilor europene de astăzi. Îi doresc succes deplin", a scris pe Twitter Dijsselbloem.

"Felicitări Georgieva pentru alegerea drept candidat european la conducerea FMI. În faţă tensiunilor globale în creştere este imperativă susţinerea FMI ca simbol al multilateralismului", a declarat Mario Centeno, preşedintele Eurogrup.

"O veste bună şi bine meritată", a declarat preşedintele Băncii Mondiale David Malpass, într-o declaraţie transmisă Reuters pe email. Georgieva "va aduce o conducere puternică şi cunoştinţe aprofundate despre ţări", a apreciat Malpass.

"Doamna Georgieva a obţinut sprijinul a 56% din ţări, reprezentând 57% din populaţia 'UE, în timp ce Dijsselbloem a primit susţinerea a 44% din statele membre, reprezentând 43% din populaţie", informează AFP citând o sursă de la Bruxelles, care a mai precizat că miniştrii de finanţe europeni aveau programată o conferinţă telefonică în seara de vineri pentru a analiza votul.

Georgieva, în vârstă de 65 de ani, este un politician de centru-dreapta. Apreciată pentru abordarea sa directă, Georgieva şi-a construit cariera prin forţele proprii, urcând până în vârful ierarhiei Băncii Mondiale, unde a ajuns să ocupe postul de director executiv în 2017, după o experienţă de aproape 7 ani la Bruxelles, unde a ocupat, în cadrul Comisiei Europene, posturile de comisar pentru cooperare internaţională şi dezvoltare, respectiv buget şi resurse umane.

În cadrul Băncii Mondiale, Georgieva s-a făcut remarcată pentru susţinerea acordată egalităţii de gen şi combaterii schimbărilor climatice.

Pe profilul contului său de Twitter, Kristalina Georgieva are publicată o imagine alb-negru a familiei sale şi următorul comentariu: "Dintr-un sat din Bulgaria, CEO al Băncii Mondiale - aşa arată posibilul".

Kristalina Georgieva vorbeşte curent limba rusă şi şi-a construit relaţii bune cu Moscova în urma experienţei ca director pentru Rusia în cadrul Băncii Mondiale în perioada 2004 - 2007.

Ea şi-a început cariera la Banca Mondială în 1993, după câţiva ani în care a predat, în special la prestigioasa Massachusetts Institute of Technology (MIT) din SUA.

Nu s-a prezentat la niciun scrutin electoral în ţara din care provine, Bulgaria, concetăţenii descoperind-o practic odată cu numirea sa în cadrul Comisiei Europene. La nivel european, este afiliată dreptei moderate şi pro-europene a Partidului popular European (PPE), conform AFP.

Guvernele statelor membre UE au înaintat o listă cu candidaţi, din care s-a detaşat Georgieva, chiar dacă, pentru ca aceasta să preia postul, ar trebui modificate regulile FMI care impun ca directorii generali să aibă mai puţin de 65 de ani în momentul numirii.

Necesitatea acestei schimbări de reguli ar putea slăbi candidatura prezentată de UE dacă un număr suficient de mare de state membre ale FMI se opun modificării.

Conform opiniei unui oficial citat de Reuters, sprijinul UE şi SUA ar fi suficient pentru a modifica regulile în cadrul acestei instituţii internaţionale, dominată în mod istoric de statele occidentale. Aceeaşi sursă a mai spus că Franţa, care conduce procesul de selecţie, a obţinut deja sprijinul Washingtonului în acest sens.

Poziţia de director general al FMI, pentru care candidează Kristalina Georgieva, a fost întotdeauna ocupată de un european. Până în iulie la conducerea FMI din Washington s-a aflat franţuzoaica Christine Lagarde, care a demisionat pentru a ocupa postul de preşedinte al Băncii Centrale Europene.

În ultimii ani, Kristalina Georgieva a mai fost candidată la conducerea ONU (2016), numele său fiind de asemenea vehiculat luna trecută de mai mulţi lideri europeni pentru ocuparea posturilor de preşedinte al Comisiei Europene sau a Consiliului European.

Nominalizarea sa la conducerea FMI a fost văzută de unii ca o încercare de a da satisfacţie statelor est-europene membre ale UE, după ce niciun candidat din fostul bloc comunist nu a fost selectat pentru cele cinci posturi de vârf ale instituţiilor Uniunii, în urma scrutinului europarlamentar din mai.

Termenul limită pentru depunerea candidaturilor pentru postul de director general al FMI este 6 septembrie, iar selecţia finală este aşteptată să se încheie până pe pe 4 octombrie.