ECONOMIŞTII: "Este posibil să avem deflaţie, însă doar temporar"

Există posibilitatea ca şi ţara noastră să înregistreze deflaţie (inflaţie negativă), însă doar pentru perioade scurte de timp, factorii de pe piaţa autohtonă neindicând faptul că inflaţia ar putea fi negativă pentru o perioadă de timp îndelungată, susţin economiştii.

Analistul economic Aurelian Dochia consideră că tendinţa de scădere a preţului petrolului nu va mai continua.

Domnia sa ne-a declarat: "Cred că nu sunt excluse momente punctuale în care să avem o inflaţie negativă, dar sunt de părere că ţara noastră nu va fi în situaţia să aibă deflaţie pe o perioadă mai lungă de timp, cum ar fi un an. De altfel, factorul care a condus şi pe piaţa internaţională la o scădere a preţurilor a fost evoluţia pieţei petrolului, iar tendinţa de scădere a preţului acestei materii petrolului nu va mai exista, urmând ca preţul petrolului să se stabilizeze sau să crească".

Aurelian Dochia subliniază că, cel mai probabil, nu vom asista la deflaţie nici în Europa, în acest an, deşi inflaţia pe piaţa europeană va rămâne foarte jos, continuând să fie mult mai mică decât ţinta BCE şi, rămânând o problemă de politică monetară.

"În România, nu avem de ce să ne aşteptăm că preţurile vor scădea, per total, deşi punctual şi sezonier acest lucru se poate întâmpla", ne-a mai spus domnul Dochia, economistul subliniind că, mai ales în sectoare unde urmează o liberalizare a pieţei, există o tendinţă de uşoară creştere a preţurilor.

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, este şi el de părere că, probabil în februarie, inflaţia ar putea intra în zona negativă, dar menţionează că va fi doar o direcţie temporară generată de un preţ al petrolului foarte mic faţă de anii anteriori, la care se adaugă, printre altele, şi contextul regional, în cadrul căruia o serie de ţări şi-au redirecţionat exporturile după ce Rusia a limitat importurile.

Banca Naţională a României a anunţat că rata anuală a inflaţiei va atinge nivelul de 2,1%, la sfârşitul anului în curs, mai puţin cu 0,1 puncte procentuale faţă de estimările anterioare, urmând ca, în 2016, această rată să ajungă la 2,4%.

La finalul anului trecut, pentru prima dată, rata anuală a inflaţiei s-a plasat sub limita inferioară a intervalului de variaţie, după cum a afirmat, ieri, Guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

În trimestrul al patrulea al anului trecut, evoluţia inflaţiei a fost determinată, printre altele, de declinul substanţial al cotaţiilor internaţionale ale ţiţeiului şi de producţii agricole peste medie la nivel regional concomitent cu închiderea pieţei ruse.

Potrivit şefului BNR, aproximativ toate ţările şi-au reorientat exporturile pe piaţa românească, ceea ce a condus la scăderea preţurilor.

Mugur Isărescu a subliniat: "Traiectoria proiectată prevede plasarea ratei anuale a inflaţiei sub limita inferioară a intervalului de variaţie din jurul ţintei centrale până la finele trimestrului al treilea 2015, urmată de reintrarea în interiorul acestuia, în trimestrul următor, şi de menţinerea la valori inferioare ţintei centrale de 2,5% până la orizontul prognozei. Anticipaţiile privind inflaţia urmează o pantă uşor ascendentă în a doua parte a intervalului de prognoză, pornind, însă, de la nivelurile extrem de reduse din perioadele recente ca urmare a influenţelor conjuncturale favorabile. (...) Deficitul de cerere exercită un impact dezinflaţionist în atenuare pe tot intervalul de prognoză, ca urmare a consolidării preconizate a cererii interne. Presiunile din partea inflaţiei importate, uşor mai ridicate în prima parte a intervalului proiecţiei pe fondul evoluţiei monedei naţionale din lunile precedente, sunt prevăzute să se tempereze treptat".

Printre potenţialele cauze de abatere a inflaţiei de la traiectoria proiectată se numără volatilitatea fluxurilor de capital adresate economiilor emergente - în contextul reamplificării tensiunilor geopolitice, al continuării procesului de dezintermediere transfrontalieră din sistemul bancar, precum şi al potenţialei accentuări a divergenţei dintre conduitele politicii monetare ale principalelor bănci centrale din lume -; incertitudinile privind implementarea fermă şi consecventă a setului de reforme structurale şi de măsuri convenit cu instituţiile internaţionale (UE, FMI şi BM); preţurile materiilor prime pe pieţele internaţionale; preţurile interne ale alimentelor şi dinamica preţurilor administrate, potrivit datelor BNR.

Referitor la evoluţia preţului ţiţeiului, Guvernatorul Băncii centrale a subliniat că niciuna dintre agenţiile internaţionale nu a estimat recenta cădere a acestor preţuri.

Domnia sa a mai declarat că există indicii de consolidare a revenirii noastre economice.