ECONOMISTUL ŞEF RAIFFEISEN:  "S&P s-a grăbit când a decis reducerea ratingului"

• Kenneth Orchard, Moody"s: Ratingul ţării noastre nu este prevăzut să se modifice în viitorul previzibil

Creşterea costului cu finanţarea externă pentru bănci şi acoperirea deficitului bugetar reprezintă problemele ţării noastre în urma reducerii ratingului de către agenţia internaţională de rating Standard & Poor"s (S&P) apreciază Ionuţ Dumitru, economist şef al Raiffeisen Bank.

"Costul finanţării externe pentru bănci a crescut cu pes­te 5% de la începutul anului 2007, iar acestea au fost trans­ferate doar parţial asupra clienţilor", a precizat economistul Raiffeisen Bank, care a adăugat că scăderea ratingului va determina o creştere permanentă a costurilor de finanţare în viitor".

În privinţa deficitului bugetar, analistul Raiffeisen apreciază că problema constă în finanţarea acestuia pe care Ministerul Economiei şi Finanţelor, care va trebui să o realizeze până la sfârşitul anului, în timp ce emisiunea de eurobonduri devine din ce în ce mai cos­tisitoare. Domnia sa a precizat: "MEF va fi nevoit să se împrumute cu pes­te două miliarde de euro, ceea ce reprezintă mai mult de 2% din PIB (diferenţa dintre deficitul estimat de analist şi cel actual - 1,08% din PIB la sfârşitul lunii august), în condiţiile în care deficitul bugetar are mari şanse să depăşească 3% în acest an".

Domnia sa apreciază că S&P s-a grăbit când a luat această această decizie, ea fiind parţial nejustificată şi speră ce celelate agenţii nu se vor pripi când vor evalua ţara noastră.

Dragoş Cabat, preşedintele Asociaţiei Ananliştilor Financiari din România, apreciază că deficitul bugetar va fi mai greu de acoperit deoarece costurile cu dobânzile vor creşte cu peste 2%. "În condiţii de stabilitate financiară costurile unei reduceri a ratingului ar trebui să crească cu 0,5% - 0,75% dar, în contextul internaţional actual ele vor depăşi, probabil, 2 - 3%" a explicat domnia sa.

Ionuţ Dumitru a mai adăugat că efectul acestei modificări nu se resimte foarte puternic în deprecierea cursului, dar evoluţia acestuia este în contrast cu ţările din regiune care au înregistrat aprecieri ale monedelor lor. "Chiar dacă există presiuni pe depreciere, aceasta nu este posibilă tehnic deoarece este limitată de dobânzile ridicate pentru lei. Costul pentru a miza pe deprecierea leului este foarte mare deoarece ar însemna cumpărarea de euro contra lei, iar dobânzile la lei se menţin ridicate", a explicat Ionuţ Dumitru. Dacă fi existat lichiditate în piaţă iar dobânzile ar fi fost mai mici, deprecierea ar fi fost mai rapidă ne-a mai explicat domnia sa.

Dragoş Cabat susţine că vom asista la o depreciere a cursului valutar pâna la un nivel de 4 - 4,2 lei pentru un euro după alegerile locale, începând cu luna decembrie.

Kenneth Orchard, analist al agenţiei de rating Moody"s, susţine că perspectiva stabilă a ratingului ţării noastre indică faptul că acesta nu este prevăzut să se modifice în viitorul previzibil. Domnia sa a mai adăugat că deteriorarea situaţiei macroeconomice şi a celei fiscale din ultimele luni nu este tocmai neanticipată, această posibilitate fiind luată deja în calcul. Acest lucru explică ratingul "Baa3" spre deosebire de majoritatea noilor state membre ale Uniunii Europene, al căror rating se află în gama "A", susţine domnia sa.

Preocupările cele mai mari în privinţa ţării noastre se referă la posibilitatea guvernului de a menţine sub control deficitul bugetar. De asemenea, Moody"s apreciază că sectorul bancar va fi afectat de criza de lichiditate globală şi de economia slăbită. În aceste condiţii, agenţia se întreabă dacă băncile străine vor putea sprijini subsidiarele lor din Europa Centrală şi de Est, lucru necesar pentru a menţine încrederea în monedele naţionale.

Un alt lucru de care agenţia de rating Moody"s este preocupată îl reprezintă puterea noului guvern de a relansa reformele structurale muribunde pentru creşterea perspectivelor de dezvoltare economică ale ţării noastre.

S&P a redus, ieri, ratingul ţării noastre pentru împrumuturile în valută, de la "BBB-/A-3" la "BB+/B", şi pentru creditele în lei pe termen lung, la "BBB-" de la "BBB", în timp ce calificativul pentru transfer şi convertibilitate a fost coborât de agenţie la "BBB+", de la "A-". Scăderea acestor ratinguri au fost puse pe seama datoriei mari şi în urcare a sectorului privat şi a dependenţei de surse de finanţare străine din ce în ce mai nesigurere. Totdată, un factor important care a contribuit la această modificare a fost preocuparea autorităţilor pentru alegerile generale care urmează, şi mai puţin de provocările economice ale ţării.