Edilii din teritoriu avertizează asupra fraudării fondurilor europene

Fondurile alocate pentru proiectele care se vor derula pe Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă riscă să fie fraudate, afirmă mai mulţi reprezentanţi ai unor structuri asociative legate de administraţia publică locală, care au contactat ziarul BURSA. În opinia acestora, atât timp cât nu există standarde de cost pentru investiţiile publice ce urmează a fi realizate din cele 30,5 miliarde euro alocate ţării noastre de Comisia Europeană din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, estimările de cost vor fi mai mari, plăţile efectuate pentru unele lucrări le vor depăşi cu mult pe cele existente în piaţă, iar toată această stare de lucruri va avea efecte negative cu privire la numărul de proiecte finanţate. Mai mult, edilii respectiv susţin că astfel de preţuri stabilite aleatoriu de fiecare executant sau beneficiar al unei lucrări, vor include în ele şi comisioane tentante pentru cei care ar urma să semneze contractele de achiziţie publică din partea autorităţilor locale.

"Să vă dau un exemplu: când au existat standardele de cost pentru investiţiile publice, în perioada 2010-2018, cheltuielile cu proiectarea nu puteau depăşi 3%. Erau reglementate standardele de cost pentru studiile de fezabilitate, dar şi pentru studiile de prefezabilitate solicitate în cazul investiţiilor publice mai mari de 50 milioane euro şi pentru investiţiile din transport mai mari de 75 milioane euro. După ce în 13 septembrie 2018, guvernul Dăncilă a abrogat, prin OUG 85, standardele de cost, preţul studiilor de fezabilitate a explodat. De la 3%, au urcat iniţial la 15%, apoi la 20% ca să ajungă chiar la 30%. De exemplu, există studii de fezabilitate pentru heliporturi, în care preţul studiului este de 47% din valoarea de bază a întregului proiect. În practică mai sunt şi situaţii când unii edili au făcut atât studii de prefezabilitate, cât şi studii de fezabilitate pentru aceeaşi lucrare. Dacă te uiţi în ele, sunt identice, de la prima până la ultima literă şi cifră, dar edilii au plătit 90.000 lei pentru studiul de prefezabilitate şi 100.000 lei pentru studiul de fezabilitate, deşi documentaţia este aceeaşi", ne-a transmis una dintre sursele noastre.

Reprezentanţii primarilor susţin că OUG 85/2018, prin care s-au abrogat HG 363/2010 şi HG 1394/2010 privind stabilirea standardelor de cost, a fost aprobată de guvernul Dăncilă, deoarece "social-democraţii erau nemulţumiţi de valoarea mică a comisioanelor încasate".

• Costuri "nesimţite" pentru localităţile mici

"Furatul spectaculos e în zona studiilor de prefezabilitate şi a studiilor de fezabilitate. Pentru că întocmirea acestor studii, nu implica neapărat şi realizarea investiţiei. Primarii respectivi pot susţine că ei au făcut studiile respective, dar guvernul sau altă autoritate centrală a decis să nu mai finanţeze proiectul respectiv. Motivul invocat de guvernul Dăncilă pentru abrogarea studiilor de cost a fost dinamizarea investiţiilor. Din ce s-a întâmplat după şi din datele pe care le avem, considerăm că întregul guvern care a aprobat această ordonanţă de urgenţă ar trebui să dea cu subsemnatul în faţa DNA. Şi mai este ceva: unii au pregătit şi adoptat abrogarea standardelor de cost, dar cei care o vor folosit mai mult sunt alţii. Deoarece, după numai un an guvernul Dăncilă a fost demis şi au urmat guvernările de dreapta. Care nici ele nu sunt interesate de introducerea unor standarde de cost", ne-a spus una dintre sursele citate.

Aceasta din urmă a precizat că din lecturarea unor proiecte care ar urma să se regăsească în PNRR, a constatat că firmele de consultanţă au estimat costuri "nesimţite".

"Din opt localităţi analizate, am găsit acelaşi proiect pentru trei localităţi care au 5000, 6000 şi 7000 de locuitori. Conform fişei de reformă, proiectul se referă la crearea de comunicaţii smart prin eficientizarea energetică şi digitalizare. Acelaşi nume pentru fiecare localitate. Valoarea proiectului este identică pentru cele trei localităţi: 696 milioane plus TVA. Până şi propunerea de alocare anuală a fondurilor este identică: 350 milioane în primul an, 11,7 milioane în al doilea an, şi câte 190 milioane în anii al treilea şi al patrulea. Localităţile respective sunt răspândite în întreaga ţară: una e din nord-est, una e din sud, iar alta din centru. Ce ne îngrijorează este că, fără standard de cost, cu copy-paste, vom intra într-o zonă care nu ştiu dacă este legală în privinţa cheltuirii fondurilor alocate. Nici nu vreau să mă gândesc unde vom ajunge", ne-a transmis sursa citată.

Referitor la abrogarea standardelor de cost, la expunerea de motive a OUG 85/2018, guvernul Dăncilă arăta: "Standardele de cost sunt elaborate fără a avea la bază standarde minime de calitate a construcţiilor şi investiţiilor în infrastructura publică, ale căror costuri să le reflecte, nu sunt elaborate şi aprobate pentru toate tipurile de investiţii în construcţii, nu au fost actualizate de la data aprobării şi au la bază soluţii tehnice depăşite din punct de vedere tehnologic, al materialelor utilizate sau al reglementărilor tehnice aplicabile".

• Guvernările PSD, neinteresate de actualizarea standardelor de cost

Social-democraţii erau nemulţumiţi că standardele de cost se aplicau pentru toate tipurile de investiţii, prin asimilare şi comparare cu standardele de cost existente, ducând la o tipizare forţată a construcţiilor cu funcţiuni şi caracteristici diferite. Mai mult, guvernul Dăncilă afirma că standardele de cost au fost aprobate la nivelul anului 2010, datele statistice utilizate fiind la nivelul anilor 2008 - 2009, fără a mai fi actualizate sau indexate ulterior, şi stabilite în baza unor concepte tehnice şi funcţionale depăşite, fapt ce a generat controverse, blocaje în elaborarea proiectelor, derularea procedurilor de achiziţii publice şi realizarea obiectivelor de investiţii, precum şi scăderea calităţii investiţiilor finanţate din fonduri publice pentru a se încadra în limitele financiare impuse, în toate etapele de realizare a acestora.

Din analiza HG 363/2010 şi HG 1394/2010 adoptate de guvernul Boc reiese că argumentaţia guvernului Dăncilă este falsă. La ambele hotărâri de guvern, în articolul 4 se stipulează că standardele de cost "se actualizează periodic sau ori de câte ori este necesar, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului/Ministerul Transporturilor, în funcţie de evoluţia progresului tehnic şi a preţurilor resurselor specifice în domeniul construcţiilor şi/sau pe baza solicitărilor fundamentate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale".

Este vina guvernărilor Ponta, Grindeanu, Tudose şi Dăncilă că standardele de cost respective nu au fost actualizate până în anul 2018 şi că ele au rămas la nivelul stabilit de guvernările Boc. În loc să actualizeze la nivelul anului 2018 sau 2019 standardele de cost respective, fostul ministru de finanţe, Eugen Teodorovici şi premierul Viorica Dăncilă au preferat să abroge acest costuri şi să lase fiecărui antreprenor şi fiecărei instituţii publice centrale, administraţii publice judeţene sau locale să stabilească costurile la valoarea pe care o doreşte.

• PNRR, întocmit fără consultarea Consiliului Fiscal

Din păcate, pentru cei care îşi închipuie că astfel vor frauda fondurile europene, dinspre Bruxelles vin veşti proaste. Recent, reprezentanţii Comisiei Europene au spus:

"Am dori să vedem în PNRR, pe partea de investiţii în infrastructură, proiecte mature, nu cele pentru care începem acum să facem studii de fezabilitate, deoarece 70% din sumele alocate trebuie să fie angajate până la 31 decembrie 2022, iar restul de 30% până la 31 decembrie 2023. Ultima cerere de plată trebuie făcută până în luna august 2026. 13% din sumele alocate vor fi primite imediat după ce PNRR va fi aprobat de Comisia Europeană şi de Consiliul UE, şedinţa acestuia urmând să aibă loc la sfârşitul lunii iunie sau începutul lunii iulie. Până atunci se va negocia la sânge pentru ca planul să fie bine pregătit şi să respecte toate principiile enunţate de Comisia Europeană. Menţionăm că, pentru estimarea costurilor privind proiectele - estimare care va fi evaluată şi de oficialii de la Bruxelles -, Comisia încurajează statele membre să discute în acest sens cu Consiliul Fiscal din fiecare ţară",

(https://www.bursa.ro/plati-conditionate-pe-redresare-si-rezilienta-indicatorii-cantitativi-si-calitativi-si-atingerea-obiectivelor-din-pnrr-cerinte-imperative-pentru-deblocarea-sumelor-49471247).

Referitor la implicarea Consiliului Fiscal în estimarea costurilor proiectelor, surse din cadrul instituţiei de la Bucureşti ne-au spus că nu au fost implicaţi până acum în aşa ceva şi că nu le-a solicitat nimeni acest lucru.

"Se doreşte să fim implicaţi, să discutăm, să aibă loc o extindere de atribuţii ale Consiliului Fiscal şi să evaluăm programe şi proiecte. Deocamdată, deşi Comisia Europeană îşi doreşte acest lucru, nu se poate, deoarece nu există personal suficient în cadrul Consiliului Fiscal pentru a face aceste verificări ale costurilor. Toată treaba e de viitor şi implică în primul rând redimensionarea actualei structuri a Consiliului Fiscal", ne-au transmis sursele citate.

Până când autorităţile de la Bucureşti vor înţelege să dea curs tuturor solicitărilor Comisiei Europene, reprezentanţii primarilor din teritoriu susţin că guvernul Cîţu ar trebui să reevalueze OUG 85/2018 prin care guvernul Dăncilă a abrogat standardele de cost şi să constituie pe PNRR un grup de lucru destinat administraţiei publice locale care să evalueze proiectele de investiţii întocmite pentru localităţile din întreaga ţară.