Reporter: Cum apreciaţi situaţia economică pe care o traversăm şi ce strategie a fost abordată de investitori ca să treacă mai uşor prin această criză?
Cristian Erbaşu: Ne aflăm într-o perioadă de căutare a unei soluţii generale de convieţuire, atât din punct de vedere social, cât şi economic. Este clar că nimeni de pe glob nu fost pregătit pentru o astfel de pandemie. Comparativ cu alte timpuri, când omenirea a mai trecut prin astfel de momente, acum aveam o perioadă foarte bună la nivel global, nu existau conflicte, se ieşise de ceva vreme din criza anilor 2008-2009, iar economiile tarilor mergeau de regula bine . Tocmai de aceea toate ţările au fost luate prin surprindere, toate planificările lor pentru perioada următoare fiind date peste cap.
Într-adevăr, strategiile adoptate de fiecare ţară în parte au fost diferite, de la caz la caz, în funcţie de curajul politic al liderilor , de starea economiei fiecărei ţări în parte, de posibilităţile economice ale respectivelor ţări şi nu în ultimul rând de reacţia populaţiei înt-o astfel de situaţie critică.
Reporter: Cum caracterizaţi măsurile luate de Guvern în ultimele luni şi ce alte măsuri credeţi că ar trebui să adopte Executivul pentru susţinerea companiilor autohtone?
Cristian Erbaşu: Guvernul a acţionat într-o anume matrice, în funcţie de mai mulţi factori locali sau internaţionali. În primul rând, statul nostru nu avea prea multe resurse, venind cu un deficit serios din anul anterior. Chiar şi înainte, la nivelul ţării, obţineam creditări destul de greu, deoarece veneam după o perioadă destul de lungă în care politica ţării s-a bazat mai mult pe măsuri sociale decât pe măsuri sustenabile din punct e vedere economic. Se ştie că măsurile sociale sunt benefice pentru oameni, până când acestea nu mai pot fi susţinute de economie, iar atunci se întorc ca un bumerang chiar împotriva oamenilor pentru care au fost luate aceste măsuri. De asemenea, ţara este de circa zece luni într-o continuă perioadă pre-electorală şi toţi acţionează privind la voturile pe care le vor obţine la viitoarele alegeri. Alt motiv pentru care măsurile nu au fost printre cele mai eficiente a fost faptul că, spre deosebire de alte ţări, pentru situaţiile de criză nu cred că în ţara noastră există proceduri, strategii care să poată fi activate foarte rapid în astfel de perioade critice. Autorităţile au pregătit din mers măsurile, au luat şi exemple din alte ţări , dar au încercat să găsească şi soluţii pe plan local. Perceptia populaţiei este aceea că de multe ori soluţiile pe plan local au fost anihilate de lupte politice sau de ambiţii şi interese personale sau de grup.
Nu cred că s-a acţionat nici rău, ba din contră a existat buna credinţă şi străduinţă, dar nici extrem de eficient şi foarte profesionist la toate nivelurile şi în toate domeniile. În zona economică, unde sunt diverse domenii care reacţioneaxă diferit de la un caz la altul în această perioadă, nu s-a conturat încă o strategie sau macar o abordare clară, caracteristică fiecărui domeniu în parte. Cel mai afectat este, evident, sectorul HoReCa. S-a acţionat punctual, s-au încercat unele măsuri de protecţie a agenţilor economici şi a angajaţilor lor, dar toţi simţim că încă ne aflăm în perioada de căutări pentru ieşirea din criză a acestui sector. Este greu de relansat acest domeniu atât timp cât nu se iau măsuri pe termen mai lung, de minim 2-3 ani, astfel încât agenţii economici să ştie ce au de făcut în perioada următoare.
Reporter: Cum se resimte pandemia în domeniul construcţiilor?
Cristian Erbaşu: Domeniul construcţiilor va fi si el afectat din ce în ce mai mult pe măsură ce perioada aceasta se va prelungi. În primul rând investitorii privaţi sunt tot mai prudenţi, chiar reticenţi, în a investi şi, în al doilea rând , din cauza acestei perioade de precampanii şi campanii electorale, autorităţile statului, locale şi centrale , au dificultăţi în lansarea pe piaţă a cât mai multor proiecte. Chiar dacă vor fi lansate unele proiecte, efectul lor se va vedea abia spre finalul anului viitor. Astfel, avem o perioadă - sfârşitul acestui an/începutul anului viitor - în care sectorul construcţiilor va simti o criză de lucrări, urmând să se bazeze doar pe puţinele proiecte existente acum în plină derulare în România. Sunt câteva proiecte demarate deja, dar nu suficiente pentru a asigura tuturor companiilor de construcţii o activitate consistentă.
Reporter: Ce măsuri a luat compania pe care o conduceţi pentru depăşirea crizei sanitare şi ce intentionaţi să faceţi pentru a traversa mai uşor criza economică despre care vorbesc specialiştii?
Cristian Erbaşu: Am luat toate măsurile posibile pentru a ne proteja angajaţii şi familiile lor, fără a opri activitatea. Desi în construcţii nu s-a întamplat asta până acum, în cel mai rău caz activitatea poate fi întreruptă o lună-două, dar nu la nesfârşit. La noi lucrările nu au fost afectate mai mult de 10% din punct de vedere al productivităţii. Chiar dacă vom avea o scădere de producţie, încercăm să nu renunţăm la personalul pe care îl avem în cadrul grupului. Avem peste 1700 de angajaţi care lucrează în contrucţii, în cadrul grupului nostru de firme. Încercăm să îi ţinem ocupaţi pe toti zi de zi, pentru a putea trece această perioadă, în ideea că la finalul anului viitor investiţiile din ţara noastră se vor relansa. Investitiile reprezinta motorul de bază de relansare a întregii economii. De la investiţii începe totul. Este nevoie şi de pensii mai mari, şi de alocaţii, dar niciuna dintre acestea nu vor aduce mult aşteptata revigorare economică. Aceasta nu vine nici din salariile angajaţilor la stat, nici din majorarea taxelor şi impozitelor, ci doar din producţia pe care o face sectorul privat în industrie, iar aceasta provine nu doar din servicii, ci în primul rând din investiţii. Acestea sunt cele mai sănătoase alocări ale bugetelor în perioada actuală si viitoare.
Reporter: Ce cifră de afaceri estimaţi pentru întregul an?
Cristian Erbaşu: Dacă la începutul anului ne aşteptam să încheiem 2020 cu afaceri de aproximativ 1 miliard de lei, acum estimarile noastre indică o cifră de afaceri în acest an undeva între 800 şi 900 de milioane de lei, totusi mai bună decât cea din anul trecut. Trebuie să recunoaştem că aveam portofoliul de lucrări din anii anteriori şi că primul trimestru a fost de senzaţie - s-a construit în lunile de iarnă ca în perioada de primăvară, ceea ce i-a ajutat mult pe constructori.
Reporter: Sunt proiecte la care aţi renunţat din cauza pandemiei?
Cristian Erbaşu: Nu am renunţat la proiecte, doar unele investiţii au fost reeşalonate pe perioade mai lungi, respectiv unele proiectele care urmau să fie finalizate în acest an am planificat să le terminăm în prima parte a anul viitor.
Reporter: Cum apreciaţi derularea licitaţiilor şi a procedurilor de achiziţii publice?
Cristian Erbaşu: Sunt foarte multe lucruri de discutat pe acest subiect. În continuare există o foarte mare diferenţă între modul în care privim noi, cei din economia reală, şi cum privesc cei mai mulţi dintre funcţionarii publici lucrurile. De exemplu, dacă ne referim la condiţiile impuse la licitaţii legate de experţii din companii, în ultimii zece ani, majoritatea proiectelor rămase neterminate nu au fost finalizate tocmai din cauza companiilor fără personal. Pot avea bonitate financiară, pot avea câţiva experţi extraordinari, dar dacă firmele nu au lucratori care să pună în practică ceea ce spun experţii, atunci lucrările rămân neterminate. La o licitaţie la care trebuie să demonstrezi că ai cinci experţi când poate este suficient unul, nu ştiu de ce nu trebuie să arăţi şi că ai măcar 100 sau 200 de lucrători, în condiţiile în care pe respectivul şantier poate ai nevoie de minim 500 de muncitori. Opinia ANAP referitoare la introducerea unui criteriu de acest gen în caietele de sarcini este că ar fi un criteriu discriminatoriu. S-a creat o piaţă paralelă şi un mod subiectiv de evaluare a capabilităţilor unor companii pe piaţa construcţiilor.
Reporter: Anul acesta şi Construcţii Erbaşu împlineşte 30 de ani de la înfiinţare. Puteţi spune că acest an a fost unul de răscruce din cei 30?
Cristian Erbaşu: Este clar că acest an este unul special, dar foarte greu. Se poate ca şi anul viitor să fie la fel, pentru că cel mai dificil lucru pentru o companie care acţionează în construcţii este imprectibilitatea. O astfel de perioadă ca cea pe care o trecem acum se caracterizează prin imprectibilitate, ceea ce înseamnă că nu ştim cum să ne organizăm pentru perioada următoare. Pe de o parte, lumea vorbeşte de investiţii, deci trebuie să fim pregătiţi să lucrăm, pe de altă parte se simte o reţinere, o neîncredere, prin urmare nu ştim exact unde să ne localizăm între cele două extreme.
Reporter: Unde vă vedeţi peste 30 de ani?
Cristian Erbaşu: Nu avem un target anume, important este să ne menţinem pe trend ascendent, să ne comparăm mereu cu noi înşine şi în fiecare zi să fim mai buni ca ieri, iar dacă reuşim să rămânem în top este cu atât mai bine. Este important modul în care personalul înţelege să evolueze şi să îşi desfăşoare activitatea, lucru care va da stabilitate companiei pe termen lung, astfel că o firmă românească de tradiţie să poată rezista în timp înca 20 de ani şi să aniverseze jumătate de secol de la înfiinţare. Am face într-adevar istorie, la fel ca multe alte firme, sper eu.
Reporter: Aşteptaţi vreun ajutor de la Guvern care să vă susţină în acest sens?
Cristian Erbaşu: Declarativ, aproape toate guvernele s-au uitat la companiile autohtone în acelaşi mod în care s-au raport şi la cele străine, însă practic mai puţin au putut să facă acest lucru, fie din cauza legilslaţiei, fie că cei care ar fi trebuit să decidă în sensul încurajării capitalului autohton au considerat că nu este aceasta prima prioritate a economiei româneşti sau că ar încălca principiile europene, de discriminare a străinilor în raport cu românii în Romania. O foarte mare eroare. Noi, în România, avem impuse cumva alte principii europene decât în restul ţărilor europene?
Reporter: Vă urăm succes în continuare şi să ajungeţi acolo unde v-aţi propus!
Cristian Erbaşu: Şi eu vă felicit pentru cei 30 de ani de activitate şi doresc să fim cât mai mult timp împreună, pentru că avem nevoie unul de altul. Sper că vom avea prilejul să aniversăm împreună etape ale activităţii noastre cât mai mult timp de acum înainte.
Reporter: Vă mulţumim!