Efectul Nicu Marcu în piaţa RCA - transportatorii şi fermierii protestează de o săptămână

Managementul defectuos al fostei echipe de conducere a ASF, în fruntea căreia s-a aflat Nicu Marcu, cu consecinţe deosebite în piaţa asigurărilor, unde am asistat în ultimii ani la falimentele companiilor City Insurance şi Euroins România, îşi face încă simţite efectele negative, mai ales în piaţa RCA. Majorarea preţului poliţelor RCA - aşa numitele tarife de referinţă aprobate în ultimii trei ani de echipa Marcu - reprezintă unul dintre motivele pentru care fermierii şi transportatorii blochează de aproape o săptămână centurile principalelor oraşe din ţară şi centura Capitalei. Fermierii susţin că, pentru utilajele agricole noi, statul ar trebui să stabilească un preţ al RCA mai mic, deoarece, din cauza sistemului actual de calcul - ce pune în centru vehiculul auto şi nu persoana conducătorului auto - tarifele sunt extorbitante pentru companiile din agricultură (în unele condiţii, valoarea poliţei este mai mare decât valoarea utilajului agricol) şi au impact negativ asupra activităţii acestora. Transportatorii sunt şi ei nemulţumiţi de creşterea RCA, care, de exemplu, la o autobasculantă de 40 de tone s-a majorat de la 7000 de lei la 12.000 de lei pe an. De aceea, Augustin Hagiu, preşedintele Federaţiei Operatorilor Români de Transport (FORT), a solicitat plafonarea valorii poliţelor de răspundere obligatorie auto (RCA), în regim de urgenţă, la 5.000 lei pentru autovehiculele din clasa B0 (clasă care se referă la asiguraţii noi, fără istoric de daune).

În aceste condiţii, revendicările fermierilor şi transportatorilor privind RCA reprezintă o adevărată piatră de încercare pentru noua conducerea a Autorităţii de Supraveghere Financiară, la mai puţin de o lună de la preluarea mandatului. Cu toate acestea, Alexandru Petrescu, preşedintele ASF, a anunţat, la finalul săptămânii trecute, că Autoritatea lucrează la un set de măsuri care să aibă ca rezultat final reducerea RCA.

Alexandru Petrescu a declarat: "Lucrăm la un document de măsuri. Unele vor fi parte din norme interne, deci vor avea un termen de implementare scurt, alte măsuri ţin de schimbări de legislaţie. Lucrăm la bonus malus: vom elabora o serie de subdiviziuni şi circumstanţe care să permită mai multe gradări de preţ. Discutăm şi despre întreruperea RCA acolo unde există activităţi sezoniere. Sunt în discuţii cu asigurătorii să avem la nivel generalizat, fiindcă în excepţii există, şi plata în rate pentru RCA. Toate temele sunt pe masă şi am încredere că vom găsi o soluţie în cele din urmă. Toate aceste măsuri sunt gândite ca să aibă ca rezultat final reducerea RCA".

• Contre pe preţul poliţelor RCA

Referitor la preţul poliţelor RCA, Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare (UNSAR) susţine că preţurile asigurărilor RCA sunt plafonate la nivelul celor de la sfârşitul lunii februarie 2023 până în luna martie a anului în curs. Mai mult, companiile de asigurare afirmă că din 100 lei încasaţi pe RCA, 77,3 lei merg către plata daunelor, conform datelor oficiale ale ASF publicate pentru primul semestru al anului 2023.

Reprezentanţii UNSAR au precizat într-un comunicat de presă: "Conform raportului ASF, rata cheltuielilor pentru achiziţie şi administrare pentru RCA este de 26,97% (pagina 31), şi nu de 75%, în scădere de la 32,59% la semestrul 1 al anului 2022 şi de la 33,12% la semestrul 1 al anului 2021".

În schimb, reprezentanţii Confederaţiei Operatorilor şi Transportorilor Autorizaţi din România (COTAR) consideră că în realitate situaţia este diferită, afirmând că doar 25% din preţul poliţei RCA reprezintă plata daunelor, iar 75% reprezintă ceea ce încasează asigurătorii. Toate acestea în condiţiile în care, potrivit confederaţiei patronale, numărul accidentelor ce implică plata daunelor RCA a scăzut între 2019 şi 2022 de la 400.358 accidente la 341.470 accidente.

Într-un comunicat de presă, reprezentanţii COTAR susţin că, pentru un autovehicul de capacitate cilindrică mai mică de 1200 cmc (centimetri cubi), cu un şofer cu vârsta mai mică de 30 de ani, cheltuielile cu despăgubirile incluse în preţul RCA (prima de risc) sunt de 539 lei, iar la această valoare sunt introduse diverse costuri administrative ale firmelor de asigurări, preţul final de referinţă ajungând la 1.939 lei (prima brută de referinţă).

Potrivit tarifelor de referinţă publicate de ASF, pentru camioane preţul unei poliţe RCA era de 8.609 lei pentru companii şi de 6.303 lei pentru persoanele fizice.

La finalul săptămânii trecute, Augustin Hagiu, preşedintele FORT a spus: "Transportatorii invocă faptul, pe bună dreptate, că preţurile RCA au explodat şi, într-adevăr, s-au triplat, în ultimii 3-4 ani".

• Marcel Boloş: "Inducerea unui risc de faliment în sistemul de asigurări nu cred că-i lipseşte României în acest moment"

Aşadar, situaţia de acum este un recul din perioada în care ASF a fost condusă prost de Nicu Marcu, iar efectele falimentelor City Insurance şi Euroins România asupra pieţei poliţelor RCA se fac abia acum simţite cu adevărat, impactând negativ mediul de afaceri.

Cu toate acestea, atât Nicu Marcu, cât şi ceilalţi membri ai fostei conduceri a ASF, nu au fost traşi la răspundere pentru modul în care au supravegheat piaţa asigurărilor, şi-au dus la capăt mandatul, iar acum cartoful fierbinte al preţului poliţelor RCA trebuie rezolvat de noul preşedinte Alexandru Petrescu şi de ceilalţi membri din conducerea Autorităţii.

În ceea ce priveşte rezolvarea problemei privint preţul poliţelor RCA, Marcel Boloş, ministrul Finanţelor, a declarat: "Problema trebuie discutată în continuare cu ASF, pentru că aici, ca şi la noi, sunt calcule care se fac: cât plăteşte omul ca primă de asigurare şi ce cheltuieli au asiguratorii. Inducerea unui risc de faliment în sistemul de asigurări nu cred că-i lipseşte României în acest moment şi de aceea trebuie să fim înţeleşi că toate aceste tipuri de măsuri şi de revendicări trebuie analizate în contextul angajamentelor asumate cu instituţiile financiare şi în contextul riscului pe care îl generează".

Numai că pe reprezentanţii fermierilor pare că nu îi interesează, atât timp cât unul dintre liderii lor, Dănuţ Andruş, a declarat, după negocierile cu conducerea ASF şi cu ministrul Finanţelor, că nu s-a ajuns la niciun acord, că solicitările lor nu sunt luate în calcul şi, că, în aceste condiţii, ei vor continua protestul la nesfârşit, până când reprezentanţii statului vor înţelege că "neputinţa dumnealor de a gestiona o ţară este reală".

În pofida acuzaţiilor aduse de protestatari, premierul Marcel Ciolacu a avut, ieri, o întâlnire de lucru cu miniştrii implicaţi în negocierile cu transportatorii şi fermierii, scopul discuţiilor fiind urgentarea elaborării de acte normative care să transpună în practică soluţiile convenite de cele două părţi prin procesele-verbale încheiate. Membrii Executivului au prezentat modul în care prioritizează aceste proiecte legislative, astfel încât, în următoarele şedinţe de Guvern, să fie adoptate primele hotărâri de guvern şi ordine de ministru cuprinzând măsurile concrete agreate în sprijinul fermierilor şi al transportatorilor.

Într-un comunicat de presă emis de Guvern se arată că prim-ministrul Marcel Ciolacu le-a transmis miniştrilor de resort: "Negociem în continuare cu bună-credinţă cu protestatarii. Avem o totală disponibilitate la dialog, totul până la măsurile privind reducerea evaziunii fiscale. Aceasta este linia roşie peste care nu putem trece".

Sursa citată arată că noua conducere a ASF a comunicat Guvernului disponibilitatea de a se întâlni din nou cu protestatarii, după ce aceştia nu au mai reuşit să ajungă la întâlnirea de duminică şi că le-a transmis acestora un set de propuneri concrete menite să amelioreze efortul financiar pentru achiziţia RCA.

În tot acest context, lipseşte mediatorul stabilit prin Constituţia României. Preşedintele Klaus Iohannis nu şi-a exprimat până în acest moment vreo intenţie de a chema la Palatul Cotroceni, pentru mediere, pe reprezentanţii fermierilor şi ai transportatorilor şi pe cei ai guvernului, precum şi patronatele din domeniul asigurărilor şi nu numai. Klaus Iohannis ar avea ce media, mai ales că lista revendicărilor este foarte lungă, fermierii având 14 puncte, la care se adaugă cele ale transportatorilor care acuză generalizarea sistemului e-Transport şi a sistemului e-Factura.

• Revendicările fermierilor, pe masa autorităţilor publice

Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare, organizaţie formată din Federaţia Naţională PRO AGRO, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România - LAPAR, Uniunea Naţională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV şi Asociaţia Forţa Fermierilor - AFF, a transmis Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale lista de probleme ridicate de către fermieri şi cooperative, listă care ar fi fost transmisă în ultimii doi ani mai multor structuri guvernamentale, se arată într-un comunicat de presă remis ieri Redacţiei.

Reprezentanţii fermierilor trasează termene clare, scurte pentru soluţionarea revendicărilor de către autorităţile publice şi, din lista respectivă, reiese că nu sunt dispuşi la concesii şi că vor continua protestele până când doleanţele le vor fi împlinite.

Printre cerinţele fermierilor se numără plata de urgenţă de către APIA a subvenţiilor agricole, noi derogări cu privire la rotaţia culturilor (GAEC 7) şi la lăsarea a 4% din suprafaţa fermei ca teren necultivat (GAEC 8), compensarea pierderilor suferite de fermierii români afectaţi de importurile din Ucraina, reintroducerea taxelor vamale pentru mărfurile de origine Ucraina, clarificarea situaţiei cu privire la mărfurile agricole de origine Republica Moldova, actualizarea valorii ajutorului de stat privind rambursarea accizei pentru motorina achiziţionată şi utilizată în agricultură. În ceea ce priveşte cerealele ucrainene, Guvernul a precizat, ieri, într-un comunicat de presă că, din octombrie 2023 până în prezent, nu au intrat cereale ucrainene pe piaţa internă din România, fiind vorba doar despre tranzit către Portul Constanţa, de unde mărfurile au plecat la export.

Soluţionarea favorabilă a unora dintre revendicările fermierilor ar putea perturba însă întreg mediul economic din ţara noastră, deoarece ar crea inechităţi între agricultură şi alte sectoare economice. Un exemplu, în acest sens, este revendicarea privind acordarea de credite cu dobândă subvenţionată pentru capital de lucru şi investiţii în ferme, cu marja dobânzii de maxim 2%, precum şi sprijinirea atentă a fermierilor aflaţi în dificultate care în acest moment sunt nebancabili.

O altă revendicare ce necesită clarificări din partea protestatarilor şi a autorităţilor este aceeas privind utilizarea suplimentară a cadrului temporar Ucraina pentru acordarea către toţi fermierii pentru plata în regim de urgenţă a sprijinului de 100 euro/ha/UVM pentru toate culturile agricole în anul agricol 2022-2023 (culturi de primăvară şi culturi de toamnă), prin promovarea, până la 31 mai 2024, unei ordonanţe de urgenţă în acest sens prin care să se declare starea de forţă majoră în agricultură la nivel naţional. Solicitarea respectivă de plată de-a valma, pentru toţi fermierii şi pentru toate culturile s-ar putea să nu aibă acoperire în realitate, atât timp cât nu toţi fermierii au fost afectaţi în cursul anului agricol respectiv şi nu toate culturile au avut de suferit, pagube majore fiind înregistrate în special la culturile însămânţate în primăvară.

O altă revendicare a cărei rezolvare ar duce la o excepţie nedorită de la legislaţia în vigoare este aceea privind exceptarea utilajelor şi echipamentelor agricole folosite maximum 60 zile pe an în circulaţia pe drumurile publice, de la obligaţia realizării inspecţiei tehnice periodice. Fermierii solicită ca revendicarea să fie soluţionată până în 31 ianuarie 2024. Credem că nicio autoritate nu îşi poate asuma acest lucru, pentru că în mediul rural mai sunt utilaje şi echipamente agricole cu vechime foarte mare, a căror prezenţă pe drumurile publice reprezintă un adevărat risc pentru ceilalţi participanţi la traficul rutier.

Fermierii mai solicită reintroducerea facilităţilor fiscale pentru salariaţii din agricultură, facilităţi care au fost reduse de către Guvern prin legea 296/2023 pentru ca să nu ne fie blocate alocările din PNRR de către Comisia Europeană din cauza nerespectării ţintei de deficit bugetar, deficit ce este extrem de ridicat.

• E-Transport şi e-Factura, contestate de protestatari

În ceea ce priveşte revendicările ce reprezintă linia roşie peste care premierul Marcel Ciolacu a declarat ieri că nu va trece în negocierile cu reprezentanţii fermierilor şi transportatorilor, acestea se referă la generalizarea de la 1 ianuarie 2024, ca efect al legii 296/2023, a sistemelor Ro e-Transport şi Ro e-Factura, menite să ducă la reducerea evaziunii fiscale în ţara noastră, evaziune care, potrivit declaraţiilor recente ale şefului Guvernului este cea mai mare din Uniunea Europeană şi se ridică la 10% din Produsul Intern Brut, adică peste 160 miliarde lei. Or, atât sistemul e-Factura, cât şi sistemul e-Transport sunt menite, potrivit Guvernului, ca să monitorizeze pe teritoriul ţării noastre comercializarea şi transportul produselor cu risc ridicat de evaziune fiscală.

Numai că reprezentanţii transportatorilor au solicitat în ultimele zile sistemul Ro e-Transport să se aplice doar pentru mărfurile cu risc fiscal ridicat în conformitate cu prevederile Directivei europene 2006/112, iar reprezentanţii fermierilor au cerut ca Ro e-Factura să privească doar companiile care au cifră de afaceri anuală de minimum un milion de euro. Mai mult, se doreşte revizuirea legislaţiei fiscale, în ceea ce priveşte taxarea companiilor cu cifra de afaceri de peste 50 milioane euro, potrivit unui comunicat de presă emis de Clubul Fermierilor Români.

Cerinţele respective au fost refuzate de premierul Marcel Ciolacu, deoarece contravin cu politica Guvernului privind reducerea evaziunii fiscale, fapt ce l-a determinat pe Dănuţ Andruş, unul dintre liderii fermierilor să declare: "Din păcate, avem lista revendicărilor pe agricultură şi pe transport, iar din acele revendicări nu s-a acceptat decât o singură revendicare, aceea cu profitul reinvestit în fermă şi în transport. Asta înţelege domnul ministru să susţină economia românească, neputând justifica incompetenţa statului de a gestiona banul public. S-au acceptat toate, dar nu se poate niciuna. Asta este concluzia. Totul se motivează pe Comisia Europeană, totul se motivează legislativ. Ne trimite domnul ministru la cei care au scris PNRR. (...) Problemele noastre nu sunt legate doar de agricultură sau de transporturi, sunt legate de toate instituţiile statului, inclusiv Banca Naţională. Sunt reguli făcute pe care nu le mai putem suporta. Noi nu mai suntem bancabili, nu mai avem posibilitatea să ne desfăşurăm activitatea în ţară. Nu se poate aşa ceva".

Aseară, la închiderea ediţiei, negocierile între ministerele de resort şi protestatari continuau, iar astăzi ar urma ca, la dialog, să participe şi reprezentanţii principalelor asociaţii patronale din agricultură şi din transporturi, conform cerinţei formulate ieri de premierul Marcel Ciolacu.