Eficienţa energetică bate la poarta închisă a Ministerului Finanţelor

Ţintele pe care ţara noastră şi le-a asumat în domeniul eficienţei energetice (n.r. reducerea consumului de energie) se pare că îi lasă rece pe specialiştii de la Ministerul Finanţelor. Potrivit unor surse din sistem, aceştia nici nu vor să audă de acordarea de facilităţi fiscale în cadrul programelor de eficienţă energetică şi nici nu iau în calcul înfiinţarea Fondului Naţional, care să asigure banii necesari.

Sursele noastre afirmă că reducerea consumului de energie este costisitoare atât pentru industrie, cât şi pentru autorităţile publice: "În aceste condiţii, implementarea directivei în domeniu rămâne în aer fără acordarea unor facilităţi. Avem o legislaţie ca o carcasă goală, pentru că nu sunt fonduri. Directiva europeană permite acordarea unor facilităţi pentru economia de energie şi lasă la latitudinea statelor membre să stabilească modalităţile de acordare".

Dacă agenţii economici sunt obligaţi doar să facă audituri energetice şi să aibă manageri specializaţi (pentru consumatori mari), primăriile au stabilite obligaţii clare de reducere a consumurilor energetice din clădirile publice, din locuinţe, de eficientizare a sistemelor de iluminat, transport public şi a sistemelor de încălzire centralizată.

Cum fondurile bugetare sunt limitate, primăriilor le-ar fi de real ajutor să poată încheia contracte cu societăţi de servicii energetice de tip ESCO (oferă şi finanţarea pentru programele de eficienţă şi se ocupă de implementare). Legislaţia actuală împiedică primăriile să facă astfel de contracte, iar, după cum spun sursele noastre, cheia deblocării este tot la Ministerul Finanţelor, care nu se grăbeşte, însă, să analizeze problema.

Specialiştii din energie susţin că potenţialul cel mai mare de economisire este la autorităţile publice, nu la industrie, care, sub presiunea liberalizării, a luat deja măsuri de retehnologizare şi reducere a consumului.

Implementarea directivei europene privind eficienţa energetică în ţara noastră va crea o piaţă de circa 5 miliarde de euro în următorii zece ani, ne-au declarat, recent, mai mulţi specialişti din domeniu, luând în calcul şi necesarul de reabilitare termică.

La jumătatea anului trecut, Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, a declarat: "La nivelul Uniunii Europene, sunt 700-800.000 de companii de tip ESCO specializate în servicii energetice, care au o piaţă de 7,5 - 8,5 miliarde de euro pe an, dar potenţialul este de 25 miliarde de euro. România duce lipsă de astfel de companii specializate, dar cu siguranţă vor apărea, odată cu implementarea directivei. Aceste companii, dar şi lucrările de eficienţă energetică vor crea mii de locuri de muncă în următorii ani, dacă găsim mecanisme practice şi realiste de finanţare. Eu cred şi sper că eficienţa energetică se va transforma într-o temă naţională, un program prin care economia României are şansa să se relanseze în următorii ani".

Domnia sa susţine că ţara noastră are o intensitate energetică de trei ori peste media UE, iar clădirile rezidenţiale pot economisi 40% din energia consumată pentru încălzire-răcire, dacă sunt izolate corect şi trec şi printr-un program de eficientizare energetică.