ELCEN RĂSPUNDE ADMINISTRATORULUI JUDICIAR AL RADET: "Gheorghe Piperea face afirmaţii tendenţioase şi denaturează realitatea"

Gheorghe Piperea face afirmaţii tendenţioase, denaturând realitatea şi deviind atenţia în mod flagrant de la problema reală a sistemului de termoficare din capitală, susţin reprezentanţii Electrocentrale Bucureşti (ELCEN), în cadrul unor precizări făcute, la afirmaţiile avocatului Piperea, administratorul judiciar al RADET de zilele trecute.

Reprezentanţii ELCEN spun că imaginea creionată de către Gheorghe Piperea creează confuzie, fiind în totală contradicţie cu realitatea: "Ca urmare a articolului cu titlul «GHEORGHE PIPEREA, ADMINISTRATOR JUDICIAR RADET: Falimentul RADET este incorect exploatat politic», apărut în ziarul BURSA în data de 3 decembrie 2019, ELCEN face următoarele precizări:

Domnul Piperea se foloseşte de o serie de elemente stilistice cu adevărat ingenioase pentru a creiona fără dovezi o imagine cu privire la situaţia actuală RADET-ELCEN. Imaginea este în totală contradicţie cu realitatea şi, ce e mai grav, nu doar creează confuzie, ci se concretizează într-o manipulare răuvoitoare la adresa oamenilor de bună credinţă racordaţi la sistemul centralizat. Important: Obiectivul Planului de reorganizare a RADET propus de RomInsolv(Piperea) a fost ştergerea datoriei RADET faţă de ELCEN în sumă de aproximativ 3,7 miliarde lei, obiectiv urmărit cu obstinenţă de RomInsolv cu neglijarea atribuţiilor pe care legea le stabileşte Administratorului Judiciar. Cu alte cuvinte, ceea ce a propus RomInsolv a fost o viitoare negociere practic imposibilă între RADET(?) şi ELCEN cândva peste trei ani, în cadrul căreia ELCEN s-ar fi aflat în poziţia de a solicita achitarea datoriei de 3,7 miliarde lei, iar răspunsul previzibil al RADET (dacă ar mai fi existat la acel moment) ar fi fost: «0 (zero)» sau «nu există fonduri disponibile», ceea ce ar fi condus automat la ştergerea datoriei. Suntem de acord cu domnul avocat că «e bine să se ştie nişte lucruri, mai ales că internetul are memorie», aşadar vom detalia cu dovezi în cele ce urmează situaţia de fapt, aşa cum este ea în realitate: sensibilă, dificilă, dar solvabilă dacă există intenţii pozitive şi finanţare adecvată".

Mai exact. ELCEN susţine că afirmaţia avocatului Gheorghe Piperea: "Curtea de Apel Bucureşti constată că planul de reorganizare a RADET a fost considerat neviabil doar pentru că ELCEN, creditorul care deţine 97% din totalul creanţelor, a votat împotriva Planului. Aşadar, planul a fost legal, teoretic viabil, dar practic imposibil de realizat, întrucât ELCEN nu a vrut reorganizarea RADET, în varianta propusă de noi, ci într-o variantă proprie" deviază de la adevărata problemă.

Răspunsul ELCEN este următorul: "Pledoaria avocăţească a domnului Piperea deviază atenţia de la adevărata problemă: faptul că RADET a fost subfinanţată în această perioadă de trei ani de la intrarea în insolvenţă, iar resursele financiare ale PMB au fost direcţionate către alte acţiuni considerate prioritare, aşa cum reiese chiar din Addendum-ul la Planul de Reorganizare al RADET publicat în B.P.I. la 21.12.2018, unde RomInsolv evidenţiază lipsa resurselor financiare pentru susţinerea planului de reorganizare al RADET: «Primăria Municipiului Bucureşti nu a aprobat componenta de finanţare, astfel că Planul de reorganizare rămâne cu acelaşi program de plăţi generat doar de activitatea curentă», activitate curentă ce a generat doar pierderi. Transparenţa informaţiilor reiese din documentele oficiale, însă în spaţiul public atacurile sunt direcţionate către partea vizată («bătăuşul din curtea şcolii ELCEN») de interesele politice".

De asemenea, ELCEN susţine că afirmaţia lui Piperea cu privire la legalitatea şi viabilitatea planului de reorganizare a RADET contrazice, în primul rând, decizia temeinică şi legală a unei instanţe de judecată (emisă pe baza unor argumente şi dovezi juridice fără echivoc) care a decis în mod irevocabil să confirme constatarea anterioară a Judecătorului Sindic în baza căreia acest plan nu întruneşte condiţiile de legalitate şi viabilitate.

Reprezentanţii Electrocentrale Bucureşti au mai explicat: "Decizia instanţei s-a bazat pe următoarele motive: - Planul RADET prevede achitarea creanţelor creditorilor în proporţie de 95% în afara termenului de reorganizare fără acordul expres al creditorilor şi în contradicţie cu scopul procedurii de insolvenţă. Judecătorul Sindic a fost nevoit să constate că: «...prin plata a 95% din datoriile debitoarei, respectiv după expirarea perioadei de reorganizare şi pe baza unor negocieri viitoare, este de natură a încălca în esenţa ei procedura insolvenţei şi scopul acesteia astfel cum este prevăzut de art. 2 din Legea nr. 85/2014» şi să pronunţe falimentul RADET; - Planul de reorganizare al RADET prezintă, pe lângă lipsa aprobării acestuia de către CGMB, inconsistenţe privitoare la gradul de acoperire al creanţelor, precum şi inexistenţa unor surse concrete de finanţare. Judecătorul Sindic: «deşi administratorul judiciar arată că toate creanţele debitoarei urmează a fi achitate, condiţia de mai sus nu este îndeplinită ...» precum şi faptul că «... prelungirea termenului de plată dincolo de cei trei ani în care se poate derula planul, nu poate avea loc decât cu acordul expres al creditorilor, or, din probatoriul administrat nu reiese existenţa unui astfel de acord»; - Planul RADET nu era viabil din punct de vedere al soluţiei de reorganizare încă de la momentul propunerii acestuia (februarie 2018), deoarece soluţia reţinută (fuziunea prin absorbţie a ELCEN de către RADET) pe lângă faptul că nu era posibil de implementat din punct de vedere legal, nu era aptă să ducă la reorganizarea celor două entităţi deoarece datoriile ELCEN ar fi urmat să fie preluate de către RADET fără indicarea modalităţii de achitare".

În plus, sursele citate au mai spus că planul nu a fost supus aprobării CGMB, adpugând: "Nu înţelegem de ce s-a evitat în permanenţă dezbaterea publică în cadrul CGMB a soluţiei de reorganizare a sistemului de termoficare. În lipsa unui plan de reorganizare a RADET care să întrunească toate condiţiile legale şi economice, nesupus dezbaterii publice şi aprobării CGMB, precum şi fără indicarea unor surse de finanţare clare, această soluţie nu a putut fi pusă în aplicare, iar instanţa a decis pronunţarea falimentului. Afirmaţiile domnului Piperea referitoare la faptul că ELCEN nu a vrut reorganizarea RADET sunt pure speculaţii neîntemeiate făcute doar să justifice în ochii opiniei publice eşecul RomInsolv (Piperea) în propunerea unei soluţii eficiente de reorganizare a RADET. În timp ce domnul Piperea invocă doar speculaţii fără fundament, ELCEN se bazează pe prevederile Legii insolvenţei şi pe o hotărâre judecătorească care infirmă afirmaţiile RomInsolv".

ELCEN mai subliniază faptul că, prin aceste atacuri mediatice, se încearcă inducerea în eroare a opiniei publice în sensul în care ELCEN este considerată cauza falimentului RADET, insinuări care sunt vădit tendenţioase.

Reprezentanţii Electrocentrale Bucureşti au mai transmis: "Subfinanţarea RADET de către PMB este cauza principală a falimentului Regiei. Adevărata problemă a încălzirii din Bucureşti o reprezintă, de fapt, neplata la data scadentă a subvenţiei de către Primăria Municipiului Bucureşti, fapt ce periclitează funcţionarea sistemului de încălzire în acest sezon".

Avocatul Gheorghe Piperea, susţine că planul RADET fusese depus la Curtea de apel încă din februarie 2018, dar ELCEN, împreună cu ENGIE şi cu Fiscul român, au impus ilegal o prorogare mai lungă de un an, pentru a forţa refacerea proiectului de plan în varianta "fantezistă" a obligării Primăriei Bucureşti la plata, în locul RADET, a sumei de 1,1 miliarde lei, datorie istorică.

Reprezentaţii ELCEN ne-au mai transmis: "Ţinând cont de atribuţiile Administratorului Judiciar, stipulate clar în Legea nr. 85 privind procedura insolvenţei, Judecătorul Sindic a arătat faptul că Administratorul Judiciar al RADET are obligaţia respectării prevederilor art. 137 din legea mai sus menţionată privitoare la convocarea Adunării Creditorilor RADET, pentru exprimarea votului asupra Planului de reorganizare al RADET Bucureşti. În realitate domnul Piperea încearcă să ascundă faptul că ROMINSOLV a încălcat prevederile art. 137 din Legea 85/2014 privitoare la convocarea Adunării creditorilor RADET pentru exprimarea votului asupra Planului de reorganizare al RADET, tergiversând în mod nepermis, aproape un an de zile clarificarea situaţiei juridice a RADET, prin acceptarea şi dispunerea unei prorogări a şedinţei Adunării creditorilor RADET, «pentru o dată ce va fi comunicată ulterior»".

Referitor la creanţa de 3,7 miliarde lei, ELCEN susţine că Planul de Reorganizare al ELCEN aprobat de Adunarea Creditorilor în septembrie 2018 şi confirmat de Judecătorul Sindic în octombrie 2018, creanţa de 3,7 miliarde lei a fost actualizată la valoarea de 1,095 miliarde lei.

Reprezentanţii Electrocentrale Bucureşti au mai adăugat: "Această actualizare s-a făcut în urma unei evaluări externe având ca perspectivă durata de recuperare a creanţei totale deţinute de ELCEN împotriva RADET. Astfel că, soluţia prin care Primăria Municipiului Bucureşti îşi asumă răspunderea faţă de creditorii RADET, inclusă ca sursă în planul de reorganizare al acesteia, astfel încât către ELCEN sa se distribuie o sumă egală cu valoarea creanţei rezultată din evaluare de cel puţin 1,095 miliarde lei, era preferabilă din două puncte de vedere: În primul rând, încasarea în totalitate a creanţei, la valoarea actualizată a acesteia în interiorul Planului de reorganizare a activităţii ELCEN. În al doilea rând, eliminarea incertitudinii şi riscurilor asociate unui proces de stabilire a răspunderii şi executarea Primăriei Bucureşti într-un orizont de timp foarte mare".

Gheorghe Piperea a adăugat: "Evident, Primăria nu putea fi obligată printr-un plan de reorganizare la care nu era parte sa achite o asemenea sumă. Şi, de altfel, nici nu a făcut-o, întrucât altfel ar fi atras imediat atenţia Curţii de Conturi şi organelor penale pentru asumarea unei obligaţii pe care ICCJ a considerat-o, în februarie 2017, inexistentă"

De asemenea, ELCEN susţine că domnul Piperea încearcă să inducă în eroare pe toţi participanţii la procedura de insolvenţă a RADET, arătând, fără temei, faptul că prin această hotărâre s-ar fi raportat la creanţa deţinută de ELCEN împotriva RADET: "Această decizie emisă de I.C.C.J. se referă la o creanţă în valoare de 258.969.243 lei, reprezentând suma neachitată de către Municipiul Bucureşti către RADET, cu încălcarea prevederilor unui Protocol încheiat între Municipiul Bucureşti, RADET, Ministerul Economiei şi Finanţelor, Electrocentrale Bucureşti SA şi Sucursala Electrocentrale Bucureşti în 18 decembrie 2008, prin care Municipiul Bucureşti s-a obligat să finanţeze o datorie a RADET Bucureşti faţă de ELCEN eşalonată pe o perioada de trei ani".

Referitor la protocol, ELCEN subliniază că acesta a fost încheiat în vederea eliminării blocajului financiar, care ar fi condus la blocarea sistemului de producere şi alimentare cu energie termică a populaţiei Municipiului Bucureşti in pragul iernii anului 2008-2009, la data de 18.12.2008. Neplata acestei creanţe în valoare de 258.969.243 lei, la care se adaugă o altă creanţă în valoare de 717.000.000 lei (subvenţie neachitată de PMB către RADET) reprezintă, alături de pierderile majore de energie termică cauzate de lipsa investiţiilor în sistemul de termoficare din Municipiul Bucureşti, cauzele principale care au generat intrarea în insolvenţă a RADET, aspect ce este relevat chiar de către acelaşi domn Piperea la capitolul 6 din Raportul asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia insolvenţei debitorului RADET Bucureşti, întocmit de administratorul judiciar ROMINSOLV unde sunt evidenţiate cauzele şi împrejurările care au condus la insolvenţa RADET aflate in responsabilitatea Municipiului Bucureşti.

De asemenea, ELCEN explică faptul că datoria Primăriei nu a fost considerată niciodată de către ICCJ ca fiind inexistentă. Dimpotrivă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că această sumă este datorată, că ea provine din nealocarea de către Municipiul Bucureşti a surselor bugetare necesare RADET pentru ca aceasta din urmă să îşi poată onora la rândul său obligaţiile de plată către ELCEN pentru livrarea energiei termice.

Totodată, reprezentanţii ELCEN susţin că: "ICCJ a afirmat că această sumă poate fi solicitată Municipiului Bucureşti de către RADET, întrucât potrivit normelor de drept comun, nu a operat o descărcare de datorie a RADET faţă de ELCEN, care să facă posibilă solicitarea plăţii acestei datorii de către ELCEN direct de la Municipiul Bucureşti. ICCJ a statuat în acelaşi timp că obligaţia Municipiului Bucureşti pentru plata sumei datorate exista către RADET şi că aceasta din urmă o putea solicita de la Municipiul Bucureşti".

Considerentele ICCJ arată: "Din analiza Protocolului încheiat la data de 18.12.2008 rezultă că RADET s-a obligat să respecte Graficul de eşalonare a plăţilor cuprins în Anexa 1 la Protocol, în timp ce Municipiul Bucureşti s-a obligat să asigure alocaţiile bugetare necesare RADET-ului, pentru ca acesta să vireze către ELCEN respectivele sume, în maxim 5 zile de la data la care sumele erau virate de către Municipiul Bucureşti. (...) Voinţa reală a părţilor semnatare ale Protocolului a fost crearea unui mecanism prin care să se deblocheze situaţia existentă între RADET şi ELCEN, numai că prin acest mecanism instituit prin Protocolul din 18 decembrie 2008, nu s-a încheiat un contract direct între ELCEN şi Municipiul Bucureşti, acesta din urmă obligându-se doar să asigure, alocaţiile bugetare către RADET. În realitate, Municipiul Bucureşti s-a obligat doar către RADET, în limita dispoziţiilor legale, de a asigura alocaţiile bugetare necesare plăţii datoriilor restante ale RADET Către ELCEN (...) concluzia fiind aceea că Municipiul Bucureşti s-a obligat doar să asigure alocaţiile bugetare necesare RADET (...) nenăscându-se o obligaţie directă între ELCEN şi Municipiul Bucureşti".

Reprezentanţii Electrocentrale Bucureşti au mai adăugat: "În acest context, se cuvine menţionat faptul că ROMINSOLV, în calitate de administrator judiciar al RADET, nu a efectuat niciun demers legal de recuperare a datoriei de 3,7 miliarde lei de la Municipiul Bucureşti, deşi neplata acestor subvenţii a fost menţionată de către ROMINSOLV ca fiind principala cauză de intrare în insolvenţă a RADET, alături de neefectuarea, de către Municipiul Bucureşti a investiţiilor în retehnologizare. Lanţul cauzal care a urmat a fost firesc: în contextul în care Municipiul Bucureşti nu achită subvenţiile către RADET, nu efectuează lucrările de modernizare şi retehnologizare a instalaţiilor, RADET, lipsit fiind de resursele financiare necesare, nu îşi achită, la rândul său obligaţiile financiare către ELCEN şi aceasta din urmă intră în insolvenţă".

Pe de altă parte, ELCEN susţine că domnul Piperea ar trebui să răspundă public ce demersuri a făcut pentru plata acestei datorii de către Municipiul Bucureşti şi nu să întrebe retoric bucureştenii dacă sunt de acord să plătească fiecare dintre ei datoria istorică a Municipiului Bucureşti către RADET, căci nu bucureştenii sunt vinovaţi de colapsul RADET. Dimpotrivă, aceştia simt pe propria piele efectele prăbuşirii, de la zi la zi, a reţelei de distribuţie cârpite ani de-a randul, fără efectuarea unor investiţii vitale în retehnologizare, de către Municipiul Bucureşti.

De asemenea, reprezentanţii ELCEN explică faptul că: "Prăbuşirea RADET, confirmă toate cele arătate de către ELCEN şi justifică pe deplin ultimul demers pe care ELCEN îl putea formula în justiţie, respectiv cererea de atragere a răspunderii Municipiului Bucureşti pentru insolvenţa RADET. Aceste demersuri nu sunt nici unele propagandistice, nici gratuite ci pe deplin justificate de obligaţiile legale pe care Municipiul Bucureşti cu bună ştiinţă şi le-a încălcat în mod repetat şi continuu, generând consecinţe economice dezastruoase atât asupra sistemului de termoficare al Municipiului Bucureşti cât şi asupra creditorilor RADET şi în egală măsură, ai ELCEN".

Electrocentrale Bucureşti conchide afirmând că falimentul RADET, de care sunt responsabili toţi cei care, la acest moment, încearcă să se disculpe, reprezintă dovada certă a faptului că ascunderea adevărului şi neluarea unor măsuri necesare pentru salvarea situaţiei reprezintă abordări profund eronate şi în niciun caz soluţii salvatoare. Din păcate, cu toţii suportăm efectele implacabile ale incompetenţei şi ignoranţei celor care ar fi trebuit să acţioneze şi nu au făcut-o.