"Energia nu trebuie să fie o armă politică"

Reporter: Consideraţi că demararea exploatărilor din Marea Neagră este un proces benefic pentru statul român?

Răzvan Nicolescu: Categoric da. Este cel mai important şi mai strategic proiect pentru România în domeniul energetic. Poate genera miliarde de dolari la bugetul de stat şi o mult mai bună securitate energetică pentru ţara noastră. Nerealizarea lui ar fi o mare lovitură la interesul naţional şi strategic al ţării noastre.

Reporter: Ce paşi mai trebuie făcuţi pentru demararea acestor exploatări?

Răzvan Nicolescu: Companiile sunt în faza de explorare, făcând evaluări pentru trecerea în faza de dezvoltare. În Marea Neagră s-a descoperit gaz natural. Nu sunt foarte multe situaţii de acest fel în lume. În cele mai multe situaţii offshore se exploatează petrol şi mai puţin gaz natural. În cazul gazului natural, proiectele sunt mai scumpe, deoarece costurile cu infrastructură sunt mai mari.

Reporter: Cum apreciaţi declaraţiile recente ale comisarului Miguel Arias Canete cu privire la amendamentele OUG 64? Ar putea fi afectate exploatările din Marea Neagră şi exportul de gaze, dacă amendamentele la OUG nu se vor rezolva?

Răzvan Nicolescu: Pe fond, Comisarul spune lucruri foarte corecte pe care le-am anticipat şi pe care Comisia Europeană le-a mai spus de-a lungul timpului. Ca formă, tonul public dur nu mi se pare unul foarte potrivit. Până la urmă, Parlamentul României, voluntar, a decis să se consulte cu Comisia Europeană şi nu a luat nici o decizie fără să existe o înţelegere prealabilă. Din acest motiv, această ieşire publică dură a Comisarului cred că este puţin nejustificată. Cu prima ocazie când îl voi întâlni, îi voi comunica acest punct de vedere personal. Pentru spiritul UE este nevoie ca între instituţiile naţionale şi cele comunitare să existe respect. Cunosc bine acest spirit pentru că am lucrat şi pentru statul român şi pentru Uniunea Europeană ca preşedinte al Agenţiei Europene de Reglementare în Energie.

Reporter: BRUA a fost conceput ca un proiect benefic pentru România. Având în vedere recentele evoluţii pe această temă, care este opinia dumneavoastră cu privire la BRUA şi beneficiile pe care acest gazoduct le poate avea pentru România?

Răzvan Nicolescu: BRUA a fost gândit ca un Nabucco mai mic care să treacă pe teritoriul României şi care să transporte gaz din terminalul LNG din Grecia, gaz azer şi, eventual, iranian. El ar fi trebuit să se termine cu o conexiune între Ungaria şi Austria, egală din punct de vedere al capacităţii cu conexiunea dintre România şi Ungaria, adică 4,4 miliarde mc pe an. Acest proiect a fost gândit să nu aibă un impact negativ pe preţul plătit de consumatorii români. Ulterior lansării ideii de proiect ca parte din coridorul vertical, s-au confirmat semnele pozitive din Marea Neagră în legătură cu des­coperirile făcute de Exxon-Petrom şi de cei de la Black Sea Oil and Gas. De asemenea, recent, ruşii au intensificat lucrările la Turkish Stream. Conform situaţiei actuale, prin BRUA ar putea fi transportat gaz românesc, gaz non-rusesc sau, teoretic, chiar şi gaz rusesc din Turkish Stream. Va fi greu de controlat ce gaz va intra în proiect, însă mi se pare că ne preocupăm excesiv de mult de acest lucru şi de problemele altora. Interesul nostru este să se facă conducta, să nu fie impact negativ pe facturile plătite de consumatori şi să ne bucurăm de avantajele economice şi de efectul multiplicator în economie al unei mari investiţii.

Reporter: Aţi declarat, recent, că Slovacia ar putea intra în proiect...

Răzvan Nicolescu: Da. Aşa este. Cred că acest lucru s-ar putea întâmpla. Nu mai cred că va fi construită o capacitate de interconectare între Austria şi Ungaria de 4,4 miliarde mc. În aceste condiţii, având în vedere interconectorul Ungaria - Slovacia, o parte sau chiar tot gazul ce va ieşi din România ar putea trece prin Slovacia. Poate fi luat în calcul şi interconectorul Ucraina - Slovacia, însă aici lucrurile sunt puţin mai complicate. Vom vedea ce se va întâmpla. E o previziune pe care o fac şi care va fi confirmată sau infirmată de dezvoltările viitoare. Personal, mi-aş dori ca planurile şi angajamentele iniţiale să fie respectate de toţi. Aşa ar fi normal. Una e însă ce îmi doresc şi alta e ce cred că se va întâmpla. Repet însă: ne preocupă problemele altora mai mult decât trebuie. Noi avem nevoie de un plan strategic al nostru care să includă şi modul cum poate fi exportat gazul ce nu poate fi consumat în România, în caz că vom avea mai mult.

Reporter: Transgaz şi Ministerul Energiei spun că BRUA se va realiza în forma iniţială...

Răzvan Nicolescu: Ei spun ce e corect politic şi ce pot să spună în acest moment. Eu spun ce cred. Pentru România, este important să ne facem noi treaba noastră şi să ne ocupăm mai mult de problemele noastre decât de ale altora, adică să jucăm jocurile noas­tre. De exemplu, mi-aş dori să se consume cât mai mult gaz în România. Anunţul legat de relansarea petrochimiei făcut de cei de la OMV este încurajator. Poate unul dintre producătorii de gaz natural se uită şi la oportunitatea de a intra în producţia de îngrăşăminte chimice în România. Acestea sunt lucrurile care ar trebui să ne preocupe cel mai mult. În plus, este bine când companiile româneşti, cum e Transgaz, încearcă să se extindă în regiune. E bună încercarea Transgaz din Grecia. Astfel de iniţiative ar trebui sprijinite şi ar trebui incluse în acel plan strategic de care vorbeam mai devreme.

Reporter: Să revenim la BRUA. Credeţi că Ungaria ne-a păcălit?!

Răzvan Nicolescu: Nu cred ca ne-a păcălit nimeni. Sunt multe necunoscute legate de viitor. Ungurii se bucură că vor arde gazul nostru şi că o să le închidem robinetul. O să-i lăsăm să tremure de frig, dacă mai fac declaraţii nepoliticoase la adresa României. Evident că glumesc! Energia nu trebuie să fie o armă politică. Toţi cei care încearcă să folosească energia ca pe o armă politică au de pierdut pe termen mediu şi lung. Între două ţări membre UE şi NATO e normal să fie cooperare economică din ce în ce mai mare pe principii corecte, iar oamenii din cele două ţări să trăiască din ce în ce mai bine. Cred că în trei-patru ani România va avea o medie a PIB pe cap de locuitor ce o va depăşi pe cea a Ungariei. Vă rog să reţineţi această prognoză.

Reporter: Cum apreciaţi sistemul de redevenţe din România, comparativ cu cele din alte state UE? Dar sistemul de taxare din domeniu?

Răzvan Nicolescu: Colegii ce se ocupă de fiscalitate la firma la care lucrez vor prezenta în curând un raport comparativ actualizat. Din punct de vedere al sectorului energetic, situaţiile din teren sunt diferite şi necesită măsuri fiscale diferite. Adică, vechimea câmpurilor, productivitatea pe sondă şi pe angajat, diferă mult de la o ţară la altă. Sunt diferenţe între onshore de mică şi de mare adâncime sau între offshore. În România, producem ţiţei de peste 150 de ani. Avem o producţie în declin şi câmpuri vechi. E nevoie de investiţii pentru a menţine nivelul de producţie. De asemenea, avem campanii de explorare în derulare atât offshore, cât şi onshore. Ce nu îmi place la sistemul românesc de redevenţe este că el nu captează fluctuaţiile de preţ. Dacă preţul internaţional cade, operatorii sunt expuşi. Dacă preţul creşte, de exemplu pentru că sunt tensiuni în Orientul Mijlociu, operatorii înregistrează unele venituri la care nu se aşteptau.

Reporter: Există, în acest moment, la Camera Deputaţilor, un proiect de lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore care conţine şi o serie de prevederi fiscale favorabile operatorilor.Care este opinia dumneavoastră cu privire la aceste prevederi?

Răzvan Nicolescu: Nu m-am uitat cu atenţie, însă, la prima vedere, mi se pare că nu se schimbă nimic faţă de ce e în prezent. Companiile vor plăti nivelul maxim de 13% din redevenţe. Partea absolut necesară din această lege este legată de autorizaţii, iar acesta este un lucru ce trebuie rezolvat imediat.

Reporter: Credeţi că ne confruntăm cu elemente de propagandă în sectorul energetic?

Răzvan Nicolescu: Da. Cred că da. Am încredere însă ca avem capacitatea de a înţelege corect cum stau lucrurile şi ce e bine pentru România. Apreciez eforturile făcute de publicaţia dumneavoastră de a informa obiectiv. În general, jurnaliştii care se ocupă de domeniul energetic au experienţă şi acest lucru este benefic pentru sector deoarece identifică mai uşor diversele încercări de manipulare.

Reporter: Cât estimaţi că ar câştiga statul român din exploatările din Marea Neagră?

Răzvan Nicolescu: Este nevoie de o analiză de impact ca să ştim cu exactitate. Sunt convins, însă că vorbim de multe miliarde de dolari ca impact direct, indirect şi indus pentru economia noastră.

Reporter: Vă mulţumesc!