ERSTE ASSET MANAGEMENT, NEMULŢUMIT DE ACTIVITATEA ASF  Dragoş Neacşu vrea ca ASF să nu se mai finanţeze de la participanţii din piaţă

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) se finanţează precum părinţii care trăiesc de pe urma copiilor, consideră Dragoş Neacşu, preşedintele Erste Asset Management.

"ASF ne spune de vreo doi-trei ani, voios, că are excedent, iar toţi angajaţii primesc primă, la sfârşit de an, iar în timpul acesta avem cele mai ridicate comisioane şi taxe existente oriunde în Europa", a declarat domnul Neacşu. În opinia sa, Autoritatea ar trebui să se finanţeze în alt fel, şi nu prin comisioane şi taxe pe care le încasează de la "copiii săi".

Potrivit domniei sale, la nivel european, intenţia este ca autorităţile naţionale să fie finanţate de la bugetul european.

Dragoş Neacşu a adăugat că tranzacţiile la bursă sunt extrem de scumpe: "Una dintre barierele cele mai mari sunt aceste costuri. Vrei să ai mai multă activitate, taxează mai puţin, ca să ai volum.

Este simplu. La noi, comisioanele sunt de 3-5 ori mai mari decât în regiune".

Preşedintele "Erste Asset Management" se arată nemulţumit şi de faptul că, în condiţiile în care bondurile germane au ajuns să aibă randamente negative, Autoritatea noastră de Supraveghere Financiară permite să avem, în piaţă, două metode diferite de evaluare pentru fonduri - şi marcare la piaţă (care reflectă, în fiecare zi, preţurile de piaţă, cu variaţiile lor pozitive sau negative) şi amortizare liniară (înregistrarea dobânzii acumulate, fără să se ţină cont de preţul de piaţă al instrumentului).

Referindu-se la autorităţi şi la concurenţa care utilizează amortizarea liniară, domnia sa a spus: "În jurul nostru, se întâmplă toate câte se pot întâmpla, iar noi, în România, avem oameni care cred că nu se întâmplă nimic. Şi că e bine să le spui investitorilor să doarmă liniştiţi, că ei nu o să vadă niciodată minus, ceea ce este o eroare fundamentală. Suntem singurul loc din Europa unde există aşa ceva. ASF trebuie să asigure protecţia tuturor investitorilor".

Domnul Neacşu spune că nu ştie dacă administratorii vor fi cei care vor înţelege că trebuie să facă marcarea la piaţă sau ASF le va impune asta.

Domnia sa a explicat: "Eu nu pot să cred că, în contextul a tot ce se întâmplă, dormi foarte liniştit cu gândul că portofoliul tău este pasibil la nişte schimbări fundamentale din perspectiva riscului de piaţă. Avem un an de zile întreg în care nu am avut aceleaşi reguli pentru toţi jucătorii. Noi nu am avut o problemă să facem primii pasul acesta, în calitate de lider al pieţei".

Activele fondului "Erste Bond Flexible RON" au început să fie evaluate pe metoda marcării la piaţă, din 3 aprilie 2015. În contextul acesta, pe fondul discuţiilor despre Grexit, fondul a înregistrat răscumpărări de 906 milioane de lei, în iunie şi iulie 2015, şi subscrieri de numai 154 milioane lei. Dragoş Neacşu a arătat că cei care au subscris în acea perioadă au obţinut un randament pe ultimul an de 3,05%.

• Dragoş Neacşu: "Ne exprimăm speranţa că va continua programul de privatizări"

Referitor la şansele României să fie promovată în categoria pieţelor emergente, Dragoş Neacşu apreciază că suntem dependenţi, în continuare, de decizia politică cu privire la privatizări. Domnia sa a spus: "Am văzut că este deja încălzită bursa ideilor vizavi de necesitatea privatizărilor. Probabil că va trebuie să aşteptăm până la alegerile din toamnă ca să înţelegem ceva mai clar din perspectiva aceasta. Ne exprimăm spranţa că va continua programul de privatizări.

Altminteri, va fi dificil dacă ne vom baza numai pe ofertele din sectorul privat".

Domnia sa se aşteaptă să avem listări din sectorul privat.

Întrebat dacă se aşteaptă să se concretizeze o listare a RCS-RDS, domnul Neacşu a spus: "Nu aş spune neapărat un nume sau altul, ştiu că sunt câteva exerciţii în lucru, acestea depind de aşteptările pe care le au acţionarii vizavi de cercetările de piaţă ale intermediarilor cu privire la evaluare. Este posibil să avem chiar şi anul acesta ceva emisiuni dinspre sectorul privat, ceea ce ar fi foarte bine, într-un context în care avem atâtea discuţiii, mai degrabă pe fond negativ, despre continuarea sau nu a privatizărilor.

Cred că ar fi foarte bine să avem în premieră un exerciţiu care să fie semnificativ, o emisiune în zona 80-100 milioane de euro.

Sper să putem fi şi noi un jucător semnificativ.

Depindem foarte mult şi de elementele de costuri. Ceea ce vedem, până acum, sunt măsuri paleative, nu sunt adevăratele măsuri de natură să crească lichiditatea în piaţă. Indiferent de numărul de emitenţi, zona cea mai puţin performantă în piaţa de capital din România este lichiditatea şi sunt mai multe căi de creştere a acesteia. La nivelul publicului retail, ar fi important să vadă facilităţi fiscale".

Dragoş Neacşu apreciază că ceea ce lipseşte foarte mult este prezenţa la cota bursei a unor companii din sectoare de activitate care au o pondere semnificativă în creşterea PIB şi sunt estimate să aibă creştere în continuare: "Acestea nu sunt prezente la cota bursei. Avem nevoie de astfel de companii, astfel încât indicii bursieri să fie mai relevanţi faţă de cum se construieşte PIB, care sunt factorii săi de creştere şi reaşezările din interiorul structurii PIB-ului.

Nu vom reuşi să facem asta câtă vreme vom fi dependenţi de ciclurile politice şi de companiile deţinute majoritar de stat.

Sectorul privat trebuie să-şi facă simţită prezenţa la bursă".

În opinia domnului Neacşu, este o eroare din partea decidenţilor la nivel politic faptul că nu aduc un mesaj de proiectare pe termen lung a unei politici publice prin care să sprijine, inclusiv prin avantaje fiscale, un comportament investiţional sănătos, la nivelul populaţiei.

Domnia sa a explicat: "Avem oferta de titluri de stat pentru populaţie, care probabil că se va încheia cu o subscriere de 300-400 milioane de lei. Dar nu se iese din cadrul acela în care avem o ofertă, un exerciţiu de piaţă, după care urmează o pauză îndelungată şi nu se ştie ce va urma. Din păcate, vorbim de mesaje punctuale.

Faptul că nu există o preocupare reală pentru crearea unei politici publice care să determine un comportament investiţional sănătos la nivelul întregii populaţii, nu sprijină, din păcate, modul în care o trezorerie naţională se poate adresa tuturor jucătorilor din piaţă, inclusiv populaţiei, pentru construcţia pe termen mediu şi lung a unei datorii publice şi nu sprijină ideea de finanţare prin piaţa de capital".

• "Din perspectiva fondurilor de obligaţiuni şi a fondurilor mixte, există în continuare oportunităţi"

Din perspectiva fondurilor de obligaţiuni şi a fondurilor mixte, există în continuare oportunităţi, în perioada următoare, cel puţin din perspectiva fondurilor marcate la piaţă, apreciază preşedintele Erste Asset Management.

Domnia sa a adăugat: "Pentru cei cu suflete tari şi trecuţi deja prin câteva evoluţii negative de piaţă ale acţiunilor, fondurile de acţiuni prezintă oportunităţi, dar din perspectiva unor orizonturi de timp de altă factură. Cei care reuşesc să privească investirea ca pe un exerciţiu lipsit de emoţii pot înţelege că astfel de evenimente cu volatilitate creează oportunităţi de investire".