Anul 2024 a fost marcat de convulsii economico-financiare şi social-politice care au accentuat vulnerabilităţile României în faţa provocărilor interne şi internaţionale. De la deficitul bugetar alarmant până la creşterea necontrolată a cheltuielilor publice şi degradarea imaginii pe plan extern, ce s-a întâmplat pe parcursul anului trecut a demonstrat incapacitatea decidenţilor politici de a implementa reforme sustenabile şi coerente.
Convulsiile sociale din primele trei luni ale anului - începute puternic în luna ianuarie, când fermierii şi transportatorii au blocat traficul rutier în toate oraşele mari ale ţării, inclusiv în Bucureşti - au obligat coaliţia de guvernare PSD-PNL să ia decizii populiste, dar nesustenabile. Pentru a calma nemulţumirile populare, guvernul Ciolacu a decis mărirea cheltuielilor bugetare prin alocarea unor sume importante pentru finanţarea unor scheme de sprijin în sectorul agricol, în sectorul transporturilor rutiere, în domeniul sanitar, dar şi prin angajarea a peste 10.000 de funcţionari publici, majorarea salariilor din sectorul public şi creşterea salariului minim brut la 3.700 lei.
Aceste măsuri, departe de a avea un fundament economic solid, au fost susţinute prin contractarea unor împrumuturi record de 135 miliarde lei în primul semestru, ceea ce a dus deficitul bugetar la 3,6% din PIB, la finalul lunii iunie. Comisia Europeană a avertizat în repetate rânduri că România nu va respecta ţinta de deficit bugetar de 5% pentru finalul anului, prognozând o depăşire de peste 7% din PIB, dar avertismentele oficialilor de la Bruxelles nu au fost luate în considerare în prima jumătate a anului trecut de decidenţii politici de la Bucureşti, care sperau că, la finalul lunii iunie, vor înregistra un boom al veniturilor fiscale odată cu încasarea la bugetul de stat a impozitelor pe cifra de afaceri stabilite în toamna anului 2023 şi prin mărirea bazei de colectare a TVA odată cu generalizarea programelor RO e-Factura şi RO e-Transport.
Singura veste bună a primului semestru a fost reducerea ratei inflaţiei de la 7,41% în ianuarie la 4,9% la finalul lunii iunie, pe fondul unor politici monetare prudente adoptate de Banca Naţională a României (BNR). Cu toate acestea, BNR a menţinut rata dobânzii de referinţă la un nivel ridicat, de 7%, până în luna iulie, ceea ce a contribuit la menţinerea unui consum moderat.
Un moment cheie al primului semestru l-a constituit câştigarea procesului privind Roşia Montană în faţa Gabriel Resources. Deşi acesta a fost un succes juridic pentru statul român, el a fost umbrit de declaraţiile neinspirate ale premierului Marcel Ciolacu şi ministrului de finanţe Marcel Boloş, care au alimentat speculaţiile pe bursa canadiană.
Pe plan extern, preşedintele Klaus Iohannis a eşuat în cursa pentru funcţia de secretar general al NATO, ceea ce a slăbit influenţa României în structurile internaţionale. Totodată, decizia Consiliului Suprem de Apărare a Ţării de a dona Ucrainei un sistem Patriot, la solicitarea preşedintelui Joe Biden, a generat controverse interne legate de sustenabilitatea financiară a unei astfel de acţiuni.
Modul defectuos de gestionare a problemelor ţării de către Guvernul Ciolacu a continuat şi în a doua jumătate a anului trecut, când cheltuielile statului au continuat să crească, ceea ce a dus la un deficit bugetar alarmant de 8,65% din PIB (152,72 miliarde lei), depăşind cu mult limitele asumate faţă de Comisia Europeană. În decizia sa de a creşte cheltuielile bugetare, Executivul a fost încurajat şi de deciziile BNR, care a scăzut consecutiv rata dobânzii de referinţă, cu câte 25 de puncte procentuale, stabilind-o la 6,5% pentru ultima parte a semestrului al II-lea.
Pe fondul acestei instabilităţi economice, scena politică a fost marcată de tensiuni majore. Primul tur al alegerilor prezidenţiale, desfăşurat în 24 noiembrie, a fost câştigat de Călin Georgescu, candidatul suveranist. Acest rezultat a stârnit reacţii vehemente din partea partidelor tradiţionale, iar scrutinul a fost anulat printr-o decizie extrem de controversată a Curţii Constituţionale, bazată pe informaţiile oferite de SRI, STS, SIE şi Ministerul de Interne în şedinţa CSAT din 28 noiembrie şi declasificate de preşedintele Klaus Iohannis în 4 decembrie. Acest eveniment a amplificat protestele din partea votanţilor partidelor naţionaliste şi suveraniste şi a declanşat o criză constituţională de proporţii.
Citeşte 2024 în cifre
Rezultatele alegerilor parlamentare din 1 decembrie au adus în Parlament trei partide suveraniste, naţionaliste, care au obţinut peste o treime din mandate, complicând negocierile pentru formarea unui nou guvern. Totuşi, coaliţia PSD-PNL-UDMR-Grupul Minorităţilor Naţionale a reuşit, pe 23 decembrie, să impună un nou cabinet condus tot de Marcel Ciolacu. Cu toate acestea, finalul anului a fost marcat de adoptarea unor noi măsuri de austeritate prin controversata Ordonanţă "Trenuleţ", care a generat proteste sociale şi greve, punând sub semnul întrebării stabilitatea Executivului în 2025.
Practic, se poate spune că anul 2024 a fost definit de un dezechilibru accentuat între populismul decizional şi realitatea economică dură. Creşterea nesustenabilă a cheltuielilor publice, incapacitatea de a implementa reforme fiscale şi pierderea credibilităţii internaţionale au transformat acest an într-unul al oportunităţilor ratate. Cu un deficit record, o criză de imagine pe plan extern şi un climat politic fragil, 2025 pare a fi un an al provocărilor majore pentru ţara noastră.
• Ianuarie - luna protestelor
Anul a debutat cu proteste de amploare care au zguduit scena politică. Fermierii şi transportatorii, nemulţumiţi de măsurile fiscale impuse de la Guvern la finalul anului 2023 şi de generalizarea, începând cu 1 ianuarie 2024, a sistemelor de raportare digitală Ro e-Factura şi Ro e-Transport, dar şi de creşterea accizelor la carburanţi şi a tarifelor RCA. Pentru că în primele zile ale protestului autorităţile centrale au ales să îi ignore pe fermieri, acestora li s-au alăturat şi transportatorii, care au preluat o parte din solicitările producătorilor agricoli, iar protestul s-a extins treptat în 22 de judeţe ale ţării, în care mai multe drumuri au fost blocate, circulaţia rutieră desfăşurându-se cu dificultate. În încercarea de a aplana tensiunile, Guvernul a adoptat în regim de urgenţă modificări legislative, însă revendicările protestatarilor au continuat să pună presiune pe autorităţi. Criza a evidenţiat lipsa unui dialog real între decidenţi şi mediul privat, afectând execuţia bugetară încă din primul trimestru.
• Februarie - Pfizer ne-a dat în judecată pentru vaccinurile solicitate, dar neplătite
O altă problemă majoră a izbucnit în februarie, când compania Pfizer a deschis un proces internaţional împotriva României, solicitând plata pentru milioane de doze de vaccinuri anti-COVID comandate, dar neplătite. Potrivit datelor din dosarul internaţional, compania Pfizer cere guvernului de la Bucureşti să plătească 564 milioane euro pentru cele 28,94 milioane de vaccinuri comandate de guvernarea Cîţu, dar a căror achiziţie nu a mai fost finalizată. Acest litigiu a adus în prim-plan lipsa unei strategii clare de achiziţie şi gestionare a crizei sanitare, generând noi dispute politice.
Tot în această lună, Guvernul a anunţat organizarea simultană a alegerilor europarlamentare şi locale, măsură criticată de opoziţie, care a acuzat partidele de la putere de manipulare electorală.
Luna februarie a mai fost marcată de declaraţiile controversate ale prim-ministrului Marcel Ciolacu privind cazul Roşia Montană, deşi din septembrie 2023 - când s-a încheiat procedura dezbaterilor la instanţa de arbitraj internaţional - şi până la 1 februarie 2024 şeful Guvernului nu a avut nicio ieşire publică pe această speţă. La finalul lunii februarie, premierul a devenit categoric în afirmaţiile privind Roşia Montană, dând impresia că este foarte sigur că ţara noastră urma să piardă procesul şi să fie nevoită să plătească despăgubiri de 6,7 miliarde dolari, ceea ce ar fi reprezentat o lovitură dură pentru bugetul de stat.
• Martie - Schengen aerian şi maritim pentru România
Un moment istoric a fost marcat la finalul lunii martie, când România a fost acceptată în Spaţiul Schengen pentru transportul aerian şi maritim. Eliminarea controalelor la frontierele aeroportuare a fost salutată ca o victorie diplomatică, deşi intrarea completă în Schengen, inclusiv pentru transportul rutier, a rămas un obiectiv încă de neatins.
Tot în martie, Guvernul a continuat să adopte măsuri de plafonare a preţurilor şi să opereze modificări fiscale controversate, crescând astfel vulnerabilitatea economiei la dezechilibre externe. În aceste condiţii nu a mai mirat pe nimeni că oficialii Comisiei Europene, în raportul publicat în 25 martie cu privire la dezechilibrele macro-economice din ţara noastră, arătau că, în ciuda unor îmbunătăţiri, România se confruntă în continuare cu vulnerabilitatea veniturilor fiscale, iar deficitele bugetare mari şi rata ridicată a inflaţiei, care sunt toate peste nivelurile pre-pandemie, fac economia naţională potenţial vulnerabilă la şocuri.
O veste bună am primit în prima parte a lunii martie când Curtea de Arbitraj Internaţional privind Investiţiile Străine Directe a stabilit că ţara noastră are dreptate în cazul Roşia Montană şi a respins solicitarea companiilor Gabriel Resources şi Rosia Montană Gold Corporation de acordare a unor despăgubiri în valoare de 6,7 miliarde dolari. Vestea de la Washington a răsturnat toate declaraţiile pesimiste făcute în legătură cu acest proces în cursul lunii februarie de premierul Marcel Ciolacu şi ministrul de Finanţe, Marcel Boloş.
• Aprilie - Păcănelele, interzise în localităţile mici
Guvernul a continuat în luna aprilie politica de majorare a unor cheltuieli bugetare, inclusiv pentru investiţiile efectuate de administraţiile publice locale, dar şi de finanţare a schemelor de investiţii din energie şi a celor destinate întreprinderilor mici şi mijlocii.
Parlamentul a adoptat o lege care interzice jocurile de noroc în localităţile cu mai puţin de 15.000 de locuitori, o măsură aplaudată de societatea civilă, dar criticată de industria jocurilor de noroc. De asemenea, scandalurile politice din coaliţia de guvernare s-au intensificat, iar candidatura lui Cătălin Cîrstoiu pentru Primăria Bucureşti a fost retrasă în urma unor dezvăluiri de presă privind conflictele de interese. În plan economic, agenţia Standard & Poor's a menţinut ratingul României, dar a atras atenţia asupra riscurilor fiscale.
• Mai - Tarom primeşte un ajutor de stat de aproape 100 milioane euro
Guvernul a aprobat un ajutor de stat de 94,67 milioane euro pentru Tarom, în încercarea de a salva compania aeriană naţională de la faliment. Decizia a fost justificată prin necesitatea modernizării flotei şi menţinerii locurilor de muncă. Tot în această lună, guvernul a anunţat majorarea salariului minim brut şi creşterea salariilor unor categorii de bugetari, măsuri menite să reducă tensiunile sociale înaintea alegerilor.
Tot în luna mai, Guvernul a stabilit majorarea salariului minim brut pe ţară la 3700 lei de la 1 iulie, majorarea cu 10% a salariilor pentru mai multe categorii de angajaţi bugetari -, noi angajări de personal (2700 de noi angajaţi numai în domeniul sanitar şi 220 la ANAF) şi acordarea de noi finanţări pentru fermieri şi pentru companii.
Pe plan extern, consemnăm decizia preşedintelui turc Recep Tayip Erdogan de a permite cetăţenilor români care călătoresc în Turcia în scop turistic să intre în ţara respectivă pe baza cărţii de identitate, şederea fiind permisă pentru maximum 90 de zile în decursul unei perioade de 180 de zile.
• Iunie - Ciolacu şi Ciucă câştigă alegerile "comasate"
Alegerile europarlamentare şi locale desfăşurate simultan au adus o victorie pentru coaliţia PSD-PNL, care a obţinut aproape 49% din voturi. Rezultatul a consolidat poziţia premierului Marcel Ciolacu şi a preşedintelui Senatului Nicolae Ciucă. Cu toate acestea, deficitul bugetar a crescut alarmant, atingând 3,6% din PIB la finalul primului semestru, semnalând riscuri economice majore pentru a doua jumătate a anului.
Pentru a contracara mărirea cheltuielilor bugetare, Cabinetul Ciolacu a luat şi un set de măsuri menite să îmbunătăţească colectarea veniturilor la bugetul de stat şi să mărească şi unele taxe. Astfel, în 13 iunie, Executivul a decis majorarea cu 10,4% - rata inflaţiei, a tututor taxelor miniere prevăzute de legea minelor 85/2003, după care în 21 iunie a bulversat tot mediul de afaceri, prin adoptarea a două ordonanţe de urgenţă, fără consultarea prealabilă a partenerilor sociali, acte normative ce modifică sistemul e-Factura şi introduc sistemul Ro e-TVA.
• Iulie - deficit de energie, preţuri de 1000 euro/MWh
Un val de caniculă extremă a generat o criză energetică severă, ducând la creşterea preţurilor la energie până la 1000 euro/MWh. Guvernul a fost nevoit să ia măsuri de urgenţă, inclusiv redeschiderea temporară a unor termocentrale pe cărbune.
În plan macroeconomic, luna iulie a fost marcată de continuarea majorării cheltuielilor bugetare, Guvernul aprobând noi investiţii şi scheme de sprijin, în special pentru fermierii şi producătorii din industria agro-alimentară. Deşi ANAF a reuşit să depăşească ţintele de colectare pentru luna iulie, veniturile bugetare nu au fost suficiente pentru a acoperi cheltuielile. De aceea, Ministerul Finanţelor a fost nevoit să emită noi emisiuni de titluri de stat şi obligaţiuni Fidelis şi Tezaur, împrumutând sume considerabile de pe pieţele financiare pentru a acoperi deficitul.
În paralel, inflaţia a continuat să scadă, permiţând BNR să reducă dobânda de politică monetarăm cu 25 puncte procentuale - de la 7% la 6,75% - pentru prima dată din ianuarie 2023.
• August - primele negocieri cu noua Comisie Europeană
În contextul unui deficit bugetar în creştere (4,02% la finalul lunii iulie 2024, mai mare cu aproape 100% faţă de iulie 2023), premierul Ciolacu s-a deplasat la Bruxelles pentru a negocia un plan de ajustare fiscală pe termen lung. Comisia Europeană a cerut măsuri mai stricte pentru reducerea deficitului, însă Guvernul a evitat măsuri drastice, menţinându-şi politica de cheltuieli publice. Astfel, Executivul a continuat să aloce sume pentru diferite cheltuieli bugetare, suplimentând din Fondul de Rezervă cu 820 milioane lei bugetul Ministerului Transporturilor, cu 575 milioane lei pe cel al Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, şi lansând programul Start-Up Nation România 2024, pentru care a alocat o finanţare de peste 446 milioane euro.
BNR a mai redus încă o dată cu 25 puncte procentuale rata dobânzii de politică monetară, într-o ultimă încercare pe anul trecut de a stimula economia, stabilizând această rată la 6,5% pe an. Această decizie a fost bine primită de pieţele financiare şi de agenţiile de rating. Agenţia Fitch a reconfirmat ratingul României la BBB-, cu perspectivă stabilă, menţionând că economia României ar putea înregistra o creştere de 2,5% în 2024.
• Septembrie - rectificare bugetară cu impact negativ asupra deficitului
Guvernul a operat o rectificare bugetară care a majorat cheltuielile, în ciuda avertismentelor BNR şi ale experţilor economici. Deficitul bugetar a fost estimat să atingă 6,94 7% din PIB la finalul anului, punând în pericol sustenabilitatea finanţelor publice. Potrivit rectificării bugetare, Produsul Intern Brut urma să fie de 1.768 miliarde lei, faţă de 1.733 miliarde lei atât cât era prevăzut în legea bugetului de stat. Rectificarea bugetară prevedea o creştere cu 8,8 miliarde lei a cheltuielilor de personal, cu 3 miliarde lei a cheltuielilor cu dobânzile, cu 5,12 miliarde lei a cheltuielilor cu asistenţa socială, dar şi o diminuare cu 1,8 miliarde lei a sumei alocată investiţiilor.
După rectificarea bugetară, prin prisma nevoii de creştere a veniturilor la bugetul de stat, Guvernul a aprobat o amnistie fiscală parţială, care viza recuperarea a aproximativ 9,5 miliarde lei din arieratele companiilor şi persoanelor fizice. De măsura amnistiei fiscale urma să beneficieze 330.000 de firme şi 848.000 de persoane fizice.
• Octombrie - coaliţia PSD-PNL adânceşte deficitul, în plină campanie electorală
Într-o încercare de a menţine sprijinul electoral, Guvernul a suplimentat fondurile pentru transporturi, sănătate şi educaţie, crescând astfel datoria publică. Printre alocările notabile s-au numărat: 5 miliarde lei pentru Ministerul Transporturilor - direcţionaţi către proiecte de infrastructură, 1,1 miliarde lei pentru CNAS - necesari pentru susţinerea cheltuielilor medicale, 800 milioane lei pentru Ministerul Educaţiei, pentru proiecte de infrastructură şcolară, finanţări masive pentru programul Anghel Saligny şi plata unor sume restante pe programul Start-Up Nation. Aceste măsuri au fost criticate de analiştii economici pentru faptul că au amplificat presiunea asupra bugetului de stat, crescând în acelaşi timp datoria publică.
În aceste condiţii, pentru a susţine cheltuielile publice Ministerul Finanţelor a continuat să împrumute bani de pe pieţele internaţionale, lansând o emisiune de obligaţiuni Samurai în valoare de 33 miliarde yeni, destinată atragerii a 200 milioane euro. În acelaşi timp, emisiunile interne de titluri de stat Fidelis şi Tezaur au atras peste 3,5 miliarde lei, depăşind recordurile anterioare.
Mai mult, Ministerul Finanţelor a anunţat un plan de redresare fiscală pe şapte ani, însă implementarea acestuia a fost pusă sub semnul întrebării de experţii economici din ţara noastră, chiar dacă Guvernul a primit undă verde pe acesta din partea Comisiei Europene.
• Noiembrie - alegerile prezidenţiale cresc volatilitatea la BVB
Primul tur al alegerilor prezidenţiale a fost marcat de scandaluri şi acuzaţii de ingerinţă externă. În urma anulării acestora de către Curtea Constituţională, candidatul independent Călin Georgescu, susţinut masiv pe TikTok, este investigat pentru posibile legături cu actori externi, după ce preşedintele Klaus Iohannis a declasificat rapoartele prezentate de SRI, SIE, STS şi Ministerul de Interne în şedinţa CSAT din 28 noiembrie. Pe fondul incertitudinii politice, Bursa de Valori Bucureşti a înregistrat fluctuaţii semnificative.
Tot în luna noiembrie, guvernarea PSD-PNL a continuat să majoreze cheltuielile bugetare prin alocarea unor sume importante din bugetul de stat pentru mai multe proiecte din infrastructură. Dintre alocările respective, amintim suma de 10,9 miliarde lei pentru modernizarea a 143 kilometri de cale ferată, achiziţionarea a 23 de locomotive electrice moderne pentru suma de 760,3 milioane lei, cumpărarea a nouă rame electrice interregionale de lung parcurs pentru 447,4 milioane lei, dar şi suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor cu peste 1,4 miliarde lei pentru susţinerea transportului feroviar şi a altor proiecte de infrastructură. În domeniul ajutoarelor de stat, Executivul a decis acordarea a 495,2 milioane lei sub formă de grant companiei Nokian Tyres pentru o investiţie totală de 3,116 miliarde lei la Oradea. Noua fabrică va crea peste 550 locuri de muncă şi va avea un impact economic major la nivel local.
Din cauza lipsei fondurilor necesare pentru plata pensiilor în urma recalculării din 2024, Guvernul a suplimentat, în noiembrie, bugetul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale cu 1,6 miliarde lei, bani utilizaţi pentru plata integrală a pensiilor în luna decembrie 2024. De asemenea, Executivul a alocat suplimentar aceluiaşi minister încă aproximativ 1,6 miliarde lei pentru plata alocaţiilor, indemnizaţiilor şi ajutoarelor sociale, inclusiv pentru încălzire în sezonul rece.
O altă măsură luată de Guvern în noiembrie a fost majorarea salariului minim brut pe ţară, începând cu 1 ianuarie 2025, de la 3.700 lei la 4.050 lei, măsură de care urmau să beneficieze peste 1,8 milioane de angajaţi.
• Decembrie - Guvernul Ciolacu 2 impune austeritatea în sistemul bugetar şi reactivează taxa pe stâlp
După alegerile parlamentare din 1 decembrie, partidele pro-europene (PSD, PNL, UDMR) au format împreună cu Grupul Minorităţilor Naţionale o coaliţie majoritară în Parlament pentru a bloca partidele suveraniste ce au obţinut o treime din mandatele de deputaţi şi senatori. Pe baza noii înţelegeri, coaliţia pro-europenilor a aprobat componenţa noului guvern condus de acelaşi Marcel Ciolacu, în calitate de premier. Pe fondul deficitului bugetar ce a atins 8,65% din PIB şi al perspectivei negative de rating stabilită de agenţia Fitch, Executivul a adoptat măsuri drastice de austeritate pentru anul 2025, printre care se numără reintroducerea taxei pe construcţii speciale, reducerea pragului cifrei de afaceri pentru impozitarea microîntreprinderilor de la 500.000 euro la 250.000 euro în 2025 şi la 100.000 euro în 2026, majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 10%, eliminarea facilităţilor fiscale pentru IT şi construcţii şi îngheţarea salariilor bugetarilor. Aceste măsuri au fost criticate de mediul de afaceri şi de sindicate, fiind percepute ca o formă de austeritate care subminează competitivitatea economică.
Anul 2024 s-a încheiat sub semnul incertitudinii economico-financiare, în condiţiile în care, potrivit execuţiei bugetare la 12 luni publicate de Ministerul Finanţelor, deficitul bugetar a ajuns la 8,65% din PIB (152,72 miliarde lei), faţă de deficitul de 90,06 miliarde lei, respectiv 5,61% din PIB aferent anului 2023. Potrivit sursei citate, veniturile bugetare au însumat, la finalul celui de-al doilea semestru, 574,6 miliarde lei, în timp ce cheltuielile bugetului general consolidat s-au ridicat la 727,32 miliarde lei (19,1% mai mult comparativ cu anul 2023).
În aceste condiţii, ţara noastră a intrat în anul 2025 cu o situaţie fiscală dificilă şi o perspectivă economică fragilă.
Cu toate acestea ultima lună a anului trecut ne-a adus decizia Consiliului JAI prin care ţara noastră a intrat în Schengen şi cu frontierele terestre, începând cu 1 ianuarie 2025.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 10.02.2025, 00:24)
Nu !!!
"Guvernarea Ciolacu ne-a dus pe marginea prăpastiei economice şi politice"
ci gasca Johannis (PSD-PNL-UDMR) "ne-a dus pe marginea prăpastiei
economice şi politice"
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.02.2025, 00:51)
Adica guvernarea Ciolacu a fost OK dupa parea ta ?
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.02.2025, 01:24)
Nu,frate
dar este o coalitie PNL-UDMR cu "ciuma rosie" PSD,
deci de vina ptr. situatia actuala sunt TOTI !!!
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.02.2025, 01:37)
Nu, vericule
dar este o coalitie PSD cu cine a pus botu la cascaval!
deci PSD!
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.02.2025, 06:54)
Nu este doar PSD! Si Ludovico, si Citu, si Ciuca au pus umarul la distrugerea tarii in interesele actorilor straini si grupurilor oculte, impreuna cu Udmeristii (care e si partid politic, si ong, si subsidara Fidesz si agentii securitatii Ungariei). Nu doar Ciolacu e de vina. Si, bine inteles, Faraonul de la Cotroceni. Fortele pro-Europene ne-au adus practic la junk, inflatie uriasa a preturilor alimentelor de baza, si a energiei pt firme.
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.02.2025, 08:07)
Ciolacu a fost seful deci el raspunde.
oricine altcineva bag seama e de vina da nu ciolacu. "oculta straina".
ei nu merge asa. esti sef, raspunzi si pt subalterni.
PSD e in moarte clinica din moment ce l-a pus tot pe ciolacu sef.
El ne-a adus deficite, inflatie, si legioanrii pe cap, si tot pe el l-au pus prim ministru.
1.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.02.2025, 10:14)
Habarnistule,
pe vremea lui Ciuca + gasca Johannis,
sa facut 100 miliarde euro datorie publica,
asa ca lasa textele ca numai ciuma rosie e de vina
1.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.02.2025, 10:17)
Daca PNL si UDMR sunt asa de buni si nevinovati,
de ce nu ies de la guvernare/cascaval ???
de 35 de ani tot ei sunt la putere,prin rotatie,
hai sa vedem si pe altii ce pot
1.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.02.2025, 10:35)
la un deficit de 33,4 MILIARDE DE EURO in 2024 , in crestere cu 15 ? fata de 2023 , ne fura de ne rup , iar noi din privat platim .
cam asta e rezulatul
1.9. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.7)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.02.2025, 10:35)
razboi, pt tatucul putin , aia POT.
"sa luam teritoriile de la Ucraina", cg
vreti razboi, votati neo legionarii. pana la urma cu atatia furiosi in tara suntem numai buni de razboi cu vestul.
1.10. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.9)
(mesaj trimis de Petre în data de 10.02.2025, 11:03)
Debitezi numai prostii. Mai ai vreo nazdravenie in capul ala sec?
1.11. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de sabin în data de 10.02.2025, 12:30)
Psd-istule, daca Dragusin si-a dat autogol e de vina Son? Realizezi ce prapastie sustii?
1.12. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.7)
(mesaj trimis de sabin în data de 10.02.2025, 12:34)
O sa vezi cum o sa mananci pe paine cazacioc si culmea, o sa te saturi!
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 10.02.2025, 07:47)
Nu cred ca AUR ssau SOS sau POT se descurcau mai bine!Pur si simplu nu au oameni ,nu au cu cine.Tre sa kuptam impotriva coruptiei sunt de acord dar si impotriva incompetentei si a imposturii !Yitati-va ce oameni au intrat in oarlament pe lustele partidelor !Calitatea parlamentaului scade de la un mandat la altul si tot scade de 35 de ani!
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.02.2025, 08:09)
mai sunt si nebuni , fascisti si neo legionari pe acolo.
problema cea mai mica cu georgescu aur pot si sos va fi inflatia, cea mai mare va fi razboiul. ca la idolul lor putin. inflatia in rusia e cea mai mica problema.
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.02.2025, 10:04)
Aici e vorba de Romania, nu de Rusia, bolnavule mintal
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.02.2025, 10:49)
si daca am aplica "intelepciunea rusa" ce ar fi
2.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.02.2025, 13:37)
Imaginați-vă un guvern AUR-POT-SOS! Cred ca ar fi cea mai sigura cale spre dezastru economic pt România!Ăștia in afară de lozinci nu știu nimic!Si cireasa de pe tort si cu CG presedinte ne-am intoarce la agricultura de subzistență !Dar se pare ca gandirea logica nu mai e apreciată in aceste vremuri tulburi!
2.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.02.2025, 13:38)
Înțelepciunea rusă e marotă de bodegă.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 10.02.2025, 08:25)
Cu Ciolacu inainte pana la capat. Au! Au ! Au! The One
4. fără titlu
(mesaj trimis de Teo în data de 10.02.2025, 09:01)
Dacă vrem sa fim sinceri, nu a fost un eșec pe linie așa cum este titlul articolului. Un exemplu bun este darea în folosință a 200 km de autostrăzi și drumuri expres în 2024, un record all time pentru România.
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.02.2025, 09:52)
Doar bucatele de autostrada, unele incepute de pe vremea lui Nastase iar rezultatele se vad cel mai bine in economie, Platim cele mai mari taxe din istoria Romaniei, ne imprumutam cel mai mult din istoria Romaniei, depindem de altii in toate domeniile: sanatate, aparare, finante, nici macar mancarea nu ne-o putem asigura fara ajutorul altor tari. Nu avem nici o demnitate, suntem milogii lumii, asteptam aprobare din strainatate si cand tragem apa.
4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.02.2025, 11:36)
Dezvoltarea retelei de autostrazi nu se poate face intr-o luna, complet. Numai Putler e capabil. sa aloce resursele unui continent pentru un pod.
4.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.02.2025, 11:42)
Tu despre ce luna vorbesti? Ianuarie? Decembrie ? Ce an? 2025, 2024? poate 2000? sau care 1990 ? in ce luna nu se poate face ? in nici una din ultimii 100 ani? Tu sigur lucrezi la stat, acolo nimic nu se poate
4.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.02.2025, 13:37)
2024 a fost record național pe dezvoltare autostrăzi.
Tu sigur nu lucrezi.
4.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.02.2025, 15:29)
Traim decenii de impliniri marete ...
Eu primesc internet gratis, sunt o categorie speciala
5. Și care e problema
(mesaj trimis de Neamțul55 în data de 10.02.2025, 09:57)
PSD a câștigat alegerile împreună cu PNL deci prostimea vrea continuitate spre faliment, uneori trebuie să dai faliment ca să poți avea un nou început, așa au pățit și grecii și apoi s au ridicat evident după multă suferință,la noi acum urmează suferința,eu recomand emigrarea într o țară socială din Occident
5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.02.2025, 11:41)
nu, prostimea vrea categoria junk si incapacitate de plata, adusa de AUR
6. Orice decorare
(mesaj trimis de anonim în data de 10.02.2025, 10:03)
Orice decorare de catre Iohannis a judecatorilor CCR tradatori de tara este o noua sfidare la adresa poporului, care va infuria si mai mult masele populare.
6.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.02.2025, 10:13)
NU-i bai, pt ca la furie faci greseli, si iti dai si arama pe fata.
7. Opinie
(mesaj trimis de anonim în data de 10.02.2025, 10:35)
De ce e vinovat un guvern de modalitatea care s a cimentat de 30 de ani prin care grupuri de interese (rutieri,agricoli) sau sindicate bugetare de a obtine beneficii si cresteri salariale ? Oricine era la carma trebuia sa rezolve similar ca sa calmeze blocajele rutiere in timp ce se incerca intrarea in Schengen ...in genunchi ,desigur . Da ,Ciolacu a facut toate compromisurile listate in articol dar macar a avansat intr o directie corecta in ciuda protestelor ( ca si acum protestele vin de la cei care au avut facilitati ,sporuri ,diverse beneficii care au fost pe timp determinat si urmeaza sa fie retrase ). Dar cel mai mare compromis e sa l numeasca ministru pe Hurezeanu ,exact una din rotitele care bloca accesul in Schengenm de ani de zile . Sau poate chiar asta a deschis poarta Schengen ,extragerea balamalei ruginite ,blocate si ostile din ambasada de la Viena ?! Numai ca in MAE poate face in continuare numai rau !
7.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.02.2025, 10:42)
tocmai asta e problema, ca noi nu am iesit niciodata din mentalitatea comunista cu sa ni se dea. si tocmai ca s-au tot dat pomeni, iar acum cand s-a ajuns la fundul sacului unii tipa lor sa li de dea mai mult. sa se taie de la Ucraina si sa se dea la popor, sa se taie de la autostrazi ca oricum sunt pentru straini si sa li se dea lor pomeni, sa plateasca companiile straine dar si cele mari roamnesti mai multe taxe sa li se dea la popor, pomeni.
asa i-a invatat georgescu si simion, ca ei ar da mai multe pomeni. imi dau seaman cam cum ar fi "democratia participativa", nu ca ar avea cineva de gand s-o implemeteze, dar ar fi de genul, la fiecare intrebare, raspuns sa se dea la popor. 100%. autostrazi? nu. pomeni. spitale? nu. stim noi mai bine cu tamaie si apa rece trece, da pomeni. scoli? pt ce , geniul copilului e omorat la scoal, da pomeni. samd