Eşecul pare să fie numitorul comun al privatizărilor încercate de stat, în ultimii ani, exceptând pachetele listate la Bursă din companiile energetice.
Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI) a anunţat, ieri, că ofertantul selectat pentru vânzarea celor 51% din acţiunile Companiei Naţionale Poşta Română, bpost, nu a avansat o ofertă angajantă până la termenul limită stabilit (15 septembrie 2015, ora 12:00 PM).
Vestea nu este una şocantă, în condiţiile în care privatizarea Poştei a mai eşuat şi în 2013, din lipsă de competitori, aceeaşi soartă fiind împărtăşită de mult mai celebrele cazuri Oltchim şi CFR Marfă.
În ciuda rezultatului comun, fiecare tentativă de privatizare a avut elemente de originalitate.
Ofertele pentru "Oltchim" s-au deschis de faţă cu presa, însă investitorul câştigător, Dan Diaconescu (actualmente în închisoare), a ratat să facă plata, după ce s-a plimbat cu sacoşe pline pe la televizor, în care spunea că are banii, şi după ce a anunţat că va lua bani de la cetăţeni, prin IPO, la care fiecare poate participa cu ce poate, inclusiv cu mileuri.
Privatizarea "Oltchim" a fost una "cu cântec" la propriu, căci Dan Diaconescu a relatat că, în timpul discuţiilor cu şeful OPSPI, Remus Vulpescu, acesta din urmă îi punea muzică, respectiv melodia "Au înnebunit salcâmii".
La privatizarea CFR Marfă, ministrul Transporturilor Relu Fenechiu s-a remarcat prin anunţul fastuos: "A ieşit fumul alb", declarând câştigătoare compania lui Gruia Stoica, Grup Feroviar Român. Ulterior, însă, investitorul a fost respins de Comisia de privatizare.
La Poşta Română, elementul "surpriză" este faptul că "eşecul" pare să fie motiv de bucurie la Ministerul Societăţii Informaţionale, dar şi în cadrul conducerii companiei.
Dante Stein, preşedintele Poştei Române, ne-a transmis că salută eşecul privatizării cu Bpost.
"Oferta neangajantă a Bpost depusă acum câteva luni nu a generat destulă valoare, pentru acţionarii finali ai Poştei Române, respectiv cetăţenii români", ne-a spus domnul Stein, adăugând: "Acum trebuie să privim în viitor şi să întărim Poşta Română.
Trebuie să investim în actualizarea necesară a tehnologiilor, să creştem capacitatea managerială, să conducem anumite departamente şi surse de venit ca nişte centre de profit şi, în cele din urmă, să iniţiem un IPO.
Dar ar trebui să facem IPO-ul numai atunci când vom avea cea mai ridicată evaluare posibilă a companiei, poate de cinci ori mai mare decât valoarea de astăzi. Atunci vom putea spune că am făcut un serviciu acţionarilor, adică cetăţenilor României".
Alexandru Petrescu, directorul general al Poştei Române, ne-a spus în luna mai că listarea la Bursă este planul "B", în cazul în care privatizarea eşuează.
"Astăzi, Poşta Română are o poziţie mult mai bună să atragă finanţare, înaintea unui IPO viitor, datorită rezultatelor financiare pozitive de anul trecut şi din prima jumătate a acestui an", ne-a mai spus Dante Stein.
Reprezentanţii MSI au transmis ieri că, având în vedere îmbunătăţirea situaţiei economice a Poştei Române şi diversificarea portofoliului de servicii oferite, MSI consideră că procesul de privatizare aprobat prin HG nr. 761/2012, cu modificările şi completările ulterioare, este necesar să fie supus analizei Guvernului României.
Potrivit comunicatului MSI, în ultimii ani, Poşta Română a iniţiat mai multe acţiuni în perspectiva unei capitalizări rapide şi consistente, metoda aleasă de acţionarul majoritar, statul român, fiind majorarea de capital prin aport de capital privat: "De la momentul achiziţionării dosarului de prezentare al Poştei Române de către bpost, până în prezent, echipa implicată în proces a susţinut un nivel consistent al discuţiilor cu potenţialii investitori, pe marginea oportunităţii investiţionale. În cadrul discuţiilor s-au abordat teme legate de planul de eficientizare a cheltuielilor şi a reţelei operaţionale, de situaţia financiară, de situaţia litigiilor, dar şi de cadrul de reglementare".
Poşta Română a încheiat anul 2014 cu un profit de 5 milioane de euro, după cinci ani de pierderi, potrivit MSI. Pentru 2015, compania ţinteşte menţinerea în marja de profit, concomitent cu implementarea unui plan amplu de investiţii, în valoare de peste 55 de milioane de lei (12,3 milioane de euro), strategie care va continua şi în 2016.
Poşta Română este deţinută de statul român, prin Ministerul pentru Societatea Informaţională, în proporţie de 75%, şi de Fondul Proprietatea (FP) în proporţie de 25%.
1. It was a total escheck :-)
(mesaj trimis de The Brute în data de 16.09.2015, 02:26)
din nou are dreptate domnul Comandant. Bineinteles ca se preconiza o evaluare dupa sistemul contabil romanesc si din motive pe care domnul Negritoiu le cunoaste si-a dat seama ca fara IFRS ar putea avea reclamatii si de la alti eventuali clienti interesati de investitii in acest domeniu.
2. Privatizarea nu trebuie sa fie scop in sine
(mesaj trimis de eu în data de 16.09.2015, 11:04)
Daca o firma de stat a fost curatata de hotii care o devalizau si aduce profit, ea nu trebuie privatizata. Sectorul livrarilor la domiciliu in epoca magazinelor online este poate sectorul cu cea mai mare crestere (in afara monopolurilor energetice) si este de neanteles cum a fost posibila pierdea anterioara insa a privatiza pe nimic ceva cu un potential urias este gresit. Salut si eu esecul indiferent de presiunile facute de marile firme de curierat.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 16.09.2015, 13:55)
Dante Stein, colecţionarul de funcţii în consiliile de administraţie ale companiilor la care statul este acţionar, consilier al mitomanului iresponsabil Victor Ponta, in loc sa-si rupa mainile ca n-au reusit, spune ca se bucura.
Daca nu doreau sa reuseasca, de ce au mai inceput?!?
E pur si simplu stupefiant!
Cu asemenea manageri, este de mirare ca Romania n-a ajuns inca in groapa.
3.1. E dovada clara a esecului politic ! (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de Gbr în data de 16.09.2015, 23:19)
Ca sa-l citez pe Dante Stein: "trebuie sa dovedim ca suntem social-democrati". Consiliul de administratie condus de Stein a avut un mandat clar de privatizare. In cazul esecului ce urmeaza? Demisia? Gresit! Raspuns corect: mentinerea pe pozitii si ulterior avansarea. Cei ce au realizat listarile in energie au platit cu functiile.