Este România pregătită sa introducă Hidrogenul ca parte din mixul de energie curată?

Începută deja la nivelul multor ţări europene, tranziţia energetică face încă paşi timizi în România. Pentru ca ţara noastră să ajungă la un nivel ridicat de securitate energetică este necesar un grad mai mare de acceptabilitate atât din partea autorităţilor cât şi a societăţii civile în ceea ce priveşte noile tehnologii. În această situaţie se află hidrogenul, alături de diferite surse de energie regenerabilă sau alte tehnologii noi precum SMR-urile. "În ultima perioadă am constatat în România o chestiune care pe mine m-a îngrijorat - renunţăm foarte uşor la tradiţii pe seama greutăţii continuării lor şi suntem în acelaşi timp foarte reticenţi în ceea ce priveşte noutatea, o abordare pierzătoare care poate sa ne elimine ca naţiune. Am lansat proiectul "România Tradiţională cu Energie Curată" cu o aplicaţie practică - instalarea în aceasta vară în Masivul Căpăţânii de sisteme de producere a energiei electrice pentru a vedea dacă într-o zona tradiţională precum cea a păstoritului putem veni cu o tehnologie nouă care ăa creeze cadrul necesar pentru continuarea tradiţiilor" a declarat Dumitru Chisaliţă, Preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă. Situaţia la nivel european creată prin limitarea unei resurse care era dominantă în Europa, prin ţintele de decarbonatare, prin situaţia creată de războiul din Ucraina sau de fenomenul de criminalitate energetică apărută săptămâna trecută în Europa, trebuie sa tragă un puternic semnal de alarmă asupra nevoii de a accepta noile tehnologii şi de a găsi alternative la resursele clasice pentru a rezolva criza energetică actuală şi pentru a preveni apariţia unor crize viitoare. "În acest context hidrogenul are un loc foarte bine definit, in ceea ce eu consider că trebuie să fie mixul energetic securitar. Ne-am culcat pe o ureche crezând că cu soare şi vânt vom rezolva toate problemele energetice. Criza energetică ne-a demonstrat însă ca nu sunt suficiente chiar daca sunt necesare şi pot fi doar parte dintr-un mix energetic securitar.

Comisia Europeană a plusat si a discutat deja despre o bancă a hidrogenului în Europa. La nivel european lucrurile merg înainte cu paşi rapizi, în timp ce în România nu au apărut schimbări semnificative în domeniu. În Parlamentul României a fost redeschisă dezbaterea privind cadrul legislativ care sa includă şi hidrogenul şi se aşteaptă finalizarea strategiei pe hidrogen până la sfârşitul acestui an, a declarat Ioan Iordache, Director Executiv, Asociaţia pentru Energia Hidrogenului din România. "În România nu s-a schimbat nimic în afară de iniţiativele noastre ca ONG-uri care putem doar să milităm, să susţinem, să promovăm şi sa accelerăm conştientizarea faptului că hidrogenul este parte din sistemul energetic. Exista o industrie în România care trebuie să se reprofileze spre hidrogen ca vector energetic, exista o industrie a hidrogenului în Romania care va trebui sa asimileze cantităţi importante de hidrogen produs fără emisii de CO2. Până acum nu s-a văzut nici primul euro cheltuit din acele milioane propuse pentru hidrogen verde ceea ce ne face sa stăm pe loc în comparaţie cu alte ţări care deja au strategii pe hidrogen de câţiva ani, care deja au proiecte naţionale care susţin trecerea hidrogenului de la teorie la practică, de la proiecte mici demonstrative din cercetare la industria reală" a adăugat Ioan Iordache.

Economia hidrogenului a început în urma cu câţiva ani, chiar înainte de primul val de regenerabile, iar la acea vreme preocuparea a constat în cum poate stoca energia. Cu timpul, hidrogenul a intrat în partea de energie a industriei, cunoscând dezvoltarea de la un produs chimic la unul folosit în energie. În acest moment se află în etapa în care a devenit un fluid energetic care cunoaşte câteva direcţii clare de dezvoltare pentru compania OMV Petrom: de înlocuire a cererii actuale, de mobilitate, industrială şi de decarbonizare a gazelor naturale, ne explică Iulian Vesca, Regulatory Affairs - Energy & Climate Change at OMV Petrom. "Noi ca şi companie ne concentrăm pe hidrogenul produs cu ajutorul gazelor naturale si pe care nu îl vedem doar ca pe un fluid de tranziţie energetică dar şi ca pe un facilitator. Am auzit cu toţii cum combustibilii fosili vor finanţa combustibilii regenerabili, aşadar spre acest lucru ne îndreptăm. Din acest punct de vedere gazele naturale vor juca un rol central" a declarat Iulian Vesca.

Compania OMV Petrom se concentrează pe producerea de hidrogen albastru, obţinut prin reformarea metanului care utilizează aburii sau vaporii, ce trebuie combinat cu captarea carbonului, dar şi a aşa numitului hidrogen turcoaz produs prin piroliza metanului. Exista o serie de studii şi iniţiative de cercetare în lume, câteva dintre ele aflându-se la un stadiu de maturitate, concentrate pe piroliza metanului ce reprezentă una din tehnologiile ce permit chiar o mai bună captare a carbonului decât în cazul producerii de hidrogen albastru. Bineînţeles există provocări, lucruri care încă trebuie evaluate şi analizate pentru a dezvolta pe mai departe aceasta tehnologie, atât din perspectiva tehnică, cât şi a cadrului de reglementare, ne spune Iulian Vesca. "Din perspectiva noastră atât hidrogenul albastru cât şi cel turcoaz, ambele bazate pe gaze naturale, sunt esenţiale pentru tranziţia energetica din România. Evident, mixul va fi unul combinat, pe parte de hidrogen verde, albastru, turcoaz, poate chiar şi roz având in vedere discuţiile recente la nivel guvernamental privind tehnologia nucleară". Din perspectiva disponibilităţii gazelor naturale, din fericire România beneficiază de această resursă, inclusiv prin prezenţa ei în zona Marii Negre. Astfel, România are potenţialul de a deveni producătorul principal de gaze naturale din Uniunea Europeană.

Transgaz este în continuare preocupată de subiectul hidrogenului ca sursă de energie. Compania monitorizează in permanenţă studiile şi analizele apărute la nivel naţional şi internaţional, cooperează cu organisme din Europa din acest domeniu, iar în cursul anului 2022 a aderat la EHB (European Hydrogene Backbone) având dreptul, în calitate de membru, să participe activ la această iniţiativă dedicata hidrogenului şi transportului de hidrogen la nivel european. "Transgaz a demarat un proiect pilot pentru realizare unei instalaţii care să analizeze aspecte legate de amestecul de gaze naturale cu hidrogen. "În acest moment suntem la etapa de testare a instalaţiei, colectăm date şi le prelucrăm. Practic, instalaţia este funcţională la această data si o urmărim îndeaproape. Alocăm resurse importante pentru efectuarea testelor şi adaptarea şi îmbunătăţirea instalaţiei pe măsură ce efectuăm teste şi apare necesitatea unor ajustări şi modificări ale instalaţiei, în special prin programul de cercetare al companiei Transgaz. În măsura în care identificăm zone unde putem aloca resurse bugetare, suntem dispuşi şi alocăm importanţa cuvenită" a declarat Ciprian Oniga, Director Direcţia Proiecte Speciale şi Suport Tehnic, Transgaz.

Cu o experienţă de peste 60 de ani, Chimcomplex produce hidrogen din apa prin electroliza saramurii si aduce în chimie vectorul hidrogen împreună cu captarea de CO2. Producţia anuală se ridică la 6000 de tone de hidrogen şi reprezentă peste 99.9% din cantitatea de hidrogen produsă din apa în România. Eficientizarea folosirii resurselor (consumul specific de energie electrică alocat pentru hidrogenul produs din apă prin saramură este de aproape 45 de ori mai mic decât cel al fluxului de electroliză a apei directe) şi reducerea emisiilor de carbon (recuperează CO2 pentru a fi folosit în asigurarea carbonului necesar în lanţul de produse şi derivate chimice) sunt prioritare pentru companie, care face investiţii constante pentru a putea produce hidrogen verde. Momentan însă, statul nu recompensează mecanismele funcţionale deja care pot reduce emisiile de carbon prin înlocuirea parţială a gazului metan cu energia hidrogenului. Compania speră însă ca autorităţile să introducă în strategia naţională suport financiar şi pentru partea de chimizare a Hidrogenului. "În momentul de faţă folosim deja hidrogenul în producţia de energie, dar este doar o chestiune locală, fără nici un fel de bonusare. Faptul că nu emitem CO2 şi folosim hidrogen verde pentru acest lucru nu se regăseşte în nici o strategie la nivel naţional sau la nivelul Ministerului Mediului prin care efectiv un anumit bonus să fie acordat pentru un astfel de mecanism de reducere a emisiilor de CO2 prin înlocuirea parţială a gazului metan cu energia hidrogenului. De asemenea, apreciem ca şi acolo unde captarea de CO2 este realizată şi integrată în produse chimice utile, aceasta poate face subiectul unor susţineri financiare pentru că la momentul acesta costurile pentru astfel de proiecte nu sunt printre cele mai mici" a declarant Dumitru Coman, Director Tehnic, Chimcomplex.

România se afla într-o poziţie privilegiată în ceea ce priveşte resursele energetice. Principala problemă a ţării noastre este ca nu ştim să folosim aceste resurse într-un mod eficient, astfel încât să convertim cât mai mult din resursele energetice pe care le avem, în energie utilă folosită în zona industrial sau casnică este de părere Directorul Tehnic Chimcomplex. "În primul rând trebuie sa apreciez şi să felicit pe cine a avut inspiraţia să numească organizaţia dumneavoastră Asociaţia Energia Inteligentă pentru că până la urmă aici este cheia. Cea mai important resursă energetică este inteligenţa din energie. Noi o avem, însă trebuie să o punem într-un program naţional care sa permit efectiv şi aplicarea unor astfel de strategii" a concluzionat Dumitru Coman.

Ideea de a avea un concept inteligent al modului în care este produsă energie pe termen scurt şi pe termen lung a fost discutată cu mulţi ani în urmă. Exista chiar o analiză realizată de Asociaţia Energia Inteligentă prin care se arată că energia utilă consumată în România produsă din toate formele de energie existente reprezentă maxim 30%, restul de 70% reprezentând diverse pierderi, randamente, consumuri inutile care se realizează în România.