ESTIMĂRI CITIGROUP PENTRU TRIMESTRUL AL DOILEA Băncile din UE au avut pierderi de cel puţin 23 miliarde de euro din credite

Băncile europene se pregătesc să-şi asume pierderi uriaşe din împrumuturi, în contextul în care pandemia de Covid-19 continuă să aibă efecte asupra instituţiilor financiare, potrivit Citigroup. Estimările Citigroup, preluate de Financial Times (FT), arată că cele mai mari bănci din Uniunea Europeană (UE) au avut pierderi din împrumuturi de cel puţin 23 de miliarde de euro (26,8 miliarde de dolari) în trimestrul al doilea din anul curent, după cele de 25 de miliarde de euro din primul trimestru. Luând în calcul şi pierderile din împrumuturi de 61 de miliarde de dolari înregistrate de cele mai mari cinci bănci americane din ianuarie până în iunie 2020, cifra combinată a pierderilor care afectează creditorii majori din Occident ar putea ajunge la 117 miliarde de dolari, conform publicaţiei britanice.

Citigroup subliniază că pierderea menţionată este cea mai mare înregistrată după primul semestru din 2009, când a avut loc colapsul gigantului bancar american Lehman Brothers.

Firma americană de consultanţă Oliver Wyman consideră că, dacă va exista un al doilea val al pandemiei de coronavirus, băncile europene vor înregistra pierderi din împrumuturi de până la 800 de miliarde de euro (931,4 miliarde de dolari) în următorii trei ani.

Jon Peace, analist la banca elveţiană Credit Suisse, a declarat pentru FT că, în conformitate cu noile reguli contabile, băncile sunt obligate să-şi constituie anticipat provizioanele pentru pierderi potenţiale.

Săptămâna trecută, gigantul bancar elveţian UBS Group AG a informat că a înregistrat o creştere cu 43% a câştigurilor sale la nivelul diviziei de invest­ment banking, în trimestrul al doilea.

Însă, UBS şi-a constituit provizioane de 272 de milioane de dolari pentru pierderile din credite. Această sumă a adus pierderile totale ale UBS din credite, în prima jumătate a anului curent, la 540 de milioane dolari, cifră de 16 ori mai mare decât cea din aceeaşi perioadă a lui 2019, potrivit FT.

• De Guindos, BCE: "Băncile din UE pot supravieţui crizei generate de pandemie"

Cele mai multe bănci ale Uniunii Europene (UE) sunt suficient de puternice ca să supravieţuiască impactului crizei coronavirusului, potrivit vicepreşedintelui Băncii Centrale Europene (BCE), Luis de Guindos.

"În câteva zile, BCE va publica rezultatul analizei sale privind vulnerabilitatea băncilor, care este un substitut al testelor de stres", a declarat De Guindos într-un interviu acordat site-ului de ştiri spaniol El Independiente. Domnia sa a adăugat: "Există toate indiciile că, în baza nivelului ridicat de solvabilitate, majoritatea băncilor europene ar putea rezista la o scădere a PIB-ului cu 9% şi vor supravieţui în cei doi ani necesari pentru revenirea la nivelul PIB de dinaintea pandemiei de Covid-19".

De Guindos a subliniat, însă, că băncile ar trebui să fie "extrem de prudente" atunci când distribuie dividende. În opinia sa, recomandarea BCE de a suspenda plăţile de dividende este orientată spre prevenirea unei crize a creditului.

"Profiturile bancare nu ar trebui utilizate pentru plata dividendelor, ci pentru sprijinirea în continuare a împrumuturilor", a mai spus De Guindos, menţionând că rata medie a capitalului creditorilor europeni este de aproximativ 15%.

Conform Bloomberg, BCE ar putea să le solicite băncilor să restrângă plata dividendelor cel puţin până la sfârşitul anului, în condiţiile în care mai mulţi membri ai consiliului de supraveghere din cadrul băncii centrale nu văd suficientă claritate în privinţa evoluţiei economiei, pentru a justifica revenirea la plăţile de dividende.

• Kathimerini: Grecia are nevoie de o bancă pentru active toxice

Analiştii şi economiştii cred tot mai mult că este necesară crearea unei bănci care să preia toate împrumuturile neperformante ale creditorilor din Grecia ("bad bank"), în condiţiile în care actuala criză generată de pandemia de Covid-19 va avea efecte negative asupra activelor, capitalului şi profiturilor acestor instituţii, potrivit ekathimerini.com.

Sursa precizează că, după cum estimează Banca Greciei, rata creditelor neperformante (NPL) nu va scădea sub 25% din totalul împrumuturilor din ţară, chiar dacă sunt luate în calcul finalizarea securitizărilor şi a planurilor de vânzare a creditelor. Proporţia estimată de banca centrală de la Atena nu ia însă în considerare creşterea ratei creditelor neperformante în urma noii crize. În situaţia dată, o soluţie care va ajuta îmbunătăţirea situaţiei sectorului bancar elen este crearea băncii care să preia activele toxice, potrivit sursei.

Alex Boulougouris, co-director al departamentului de cercetare din cadrul băncii de investiţii Wood & Company, spune, citat de Kathimerini, că participarea la o astfel de bancă ar fi voluntară, astfel încât orice instrument pe care creditorii locali îl pot folosi pentru a-şi reduce rapid NPL-urile ar constitui o veste bună pentru sector, chiar dacă aceasta presupune o presiune suplimentară asupra capitalului.

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a informat, în raportul său anual despre Grecia, publicat săptămâna trecută, că guvernul elen trebuie să elaboreze urgent şi să aplice o soluţie integrată pentru rezolvarea problemei creditelor neperformante rămase în sistem. Conform OCDE, propunerea Băncii Greciei de a crea o "bad bank" are avantajul că ar rezolva problema NPL-urilor din bănci.

Totodată, conform specialiştilor băncii britanice HSBC Holdings Plc, problema unei "bad bank" ar trebui să devină o parte din planurile guvernului grec, deoarece după economia reală, băncile ar trebui să fie o prioritate pentru Atena.

Crearea unei "bad bank" câştigă, de asemenea, teren la nivel european, agenţia de evaluare financiară Moody's Investor Service susţinând că o astfel de instituţie ar fi pozitivă pentru băncile de pe continent.

Potrivit Moody's, scăderea economică generată de pandemia de coronavirus va determina o deteriorare a calităţii împrumuturilor, iar procentul creditelor cu probleme este estimat să crească cu 100-300 de puncte de bază până în 2022, pentru majoritatea băncilor europene. În plus, agenţia de rating arată că băncile din sudul Europei sunt cele mai expuse la IMM-uri (care vor avea probleme în rambursarea creditelor din cauza pandemiei), în timp ce sistemele bancare mari, precum cele din Germania şi Marea Britanie, au expuneri sub media europeană de 15%.