Estonia, în prima linie pentru realizarea unui paşaport de vaccinare care să fie compatibil la nivel mondial

Vom avea în curând un paşaport de vaccinare pentru a putea călători în străinătate, pentru a călători din plăcere sau pentru muncă? Deşi ideea se vehiculează de câteva săptămâni, ea nu se bucură neapărat de o aprobare generală. În Estonia, este studiată calea digitală. Ţara din nordul Europei efectuează teste împreună cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), teste care ar putea permite dezvoltarea paşapoartelor de vaccinare digitale. Problema este de a afla dacă cel care verifică un astfel de certificat poate "avea încredere în sursa" documentului, subliniază Marten Kaevats, consilier al guvernului eston în probleme tehnologice, conform G4media.

Miza este, desigur, ca o astfel de tehnologie să poată fi recunoscută şi utilizată la nivel mondial. "Soluţia va trebui să funcţioneze atât în Eritreea, cât şi în Singapore", a spus el. Estonia are deja propriul său sistem electronic de evidenţă medicală care conţine informaţii despre vaccinuri, dar majoritatea ţărilor din lume nu au şi nu există metode de recunoaştere reciprocă a acestor documente naţionale.

Proiectul reprezintă una dintre numeroasele iniţiative de paşapoarte digitale pentru vaccinuri lansate în întreaga lume, care toate ridică întrebări urgente cu privire la viaţa privată şi drepturile omului. OMS este, de asemenea, precaută şi nu recomandă paşapoartele de vaccinare pentru călătorii în acest moment, nefiind considerate ca fiind o garanţie suficientă de protecţie împotriva transmiterii.

Totuşi, certificatele digitale deschid o perspectivă atractivă, în special pentru industriile afectate de pandemie, cum ar fi companiile aeriene. Companiile Emirates şi Etihad au anunţat luna trecută teste pe o aplicaţie pentru a verifica vaccinările înainte de îmbarcare. Un acord încheiat între OMS şi Estonia vizează dezvoltarea unui "card inteligent galben" - o versiune digitală a unui sistem de documente pe hârtie existent pentru a dovedi vaccinarea împotriva febrei galbene.

Potrivit lui Marten Kaevats, care consiliază şi OMS cu privire la problemele digitale de sănătate, este "imposibil" să se creeze un sistem global de identificare digitală în lunile următoare, iar un mix de certificate pe hârtie şi certificate electronice pare mai probabil. Lucrările se concentrează pe elaborarea principiilor globale în vederea dezvoltării "unei singure soluţii comune pentru a verifica existenţa furnizorilor de servicii de îngrijire" care eliberează certificatele în cauză.

Estonia, o ţară cu o populaţie de 1,3 milioane de locuitori, şi-a făcut un nume ca pionier tehnologic, estonienii contribuind la proiecte precum Skype, votul electronic sau roboţii de transport. Guardtime, o companie estonă care lucrează la certificatele digitale COVID-19, lucrează şi cu Islanda, Ungaria şi Lituania, precum şi cu AstraZeneca, grupul farmaceutic care produce unul dintre vaccinurile împotriva coronavirusului.

Potrivit lui Ain Aaviksoo, medic şef la Guardtime, primele ţări vor începe să utilizeze paşapoarte digitale la nivel naţional "în următoarele săptămâni". Dr. Ain Aaviksoo respinge preocupările privind confidenţialitatea, subliniind că grupul său foloseşte tehnologia blockchain pentru a proteja datele. Datele personale şi cele legate de sănătate rămân protejate în locaţia iniţială, iar sistemul oferă doar "dovada criptografică a certificatului şi a procesului de eliberare a acestuia, precum şi autenticitatea vaccinului".

Ca răspuns la preocupări similare, proiectul comun OMS-Estonia se bazează pe principiile conform cărora oamenii ar trebui să poată şterge datele lor, iar grupurilor tehnologice nu ar trebui să li se permită să profite din datele procesate.

Cu toate acestea, potrivit d-nei Ana Beduschi, profesor asociat de drept la Universitatea din Exeter din Marea Britanie, iniţiative similare ridică încă "întrebări esenţiale privind protecţia datelor şi confidenţialitatea". Aceste certificate riscă să creeze "o nouă distincţie între oameni, în funcţie de starea lor de sănătate", a declarat ea pentru AFP.

Potrivit Anei Beduschi, înainte de implementarea pe scară largă a noului sistem este mai întâi necesar ca vaccinurile să fie disponibile peste tot şi să se ofere alternative celor care nu pot fi vaccinaţi, precum femeile însărcinate. "Nu este suficient să dezvoltăm soluţii tehnice pentru verificarea stării de sănătate a oamenilor", a insistat ea, adăugând că "riscurile de implementare a unor astfel de tehnologii trebuie anticipate şi reduse la maximum".