eToro: Sectorul de retail se pregăteşte pentru impactul tarifelor vamale impuse de Trump

Cele mai recente tarife vamale impuse de Donald Trump importurilor din China, Canada şi Mexic subminează încrederea consumatorilor şi provoacă o undă de şoc în sectorul comerţului cu amănuntul, atât în SUA, cât şi în Europa, potrivit unui comunicat emis redacţiei de către eToro. Chiar şi simplul anunţ al tarifelor, urmat de amânarea acestora, contribuie la creşterea incertitudinii, determinând retailerii să se pregătească pentru perturbări semnificative ale lanţurilor de aprovizionare şi ale strategiilor de stabilire a preţurilor. Multe companii avertizează deja cu privire la creşteri iminente ale preţurilor pentru consumatori.

În SUA, marile lanţuri de retail trag un semnal de alarmă asupra impactului pe care noile taxe l-ar putea avea asupra afacerilor. Walmart, cel mai mare retailer american, recunoaşte că nu va fi "complet imun" la aceste tarife. Potrivit directorului financiar, John David Rainey, aproximativ două treimi din marfa Walmart provine din piaţa internă, dar compania se va confrunta cu unele efecte, în special din cauza tarifelor impuse Canadei şi Mexicului. Pentru a minimiza impactul, retailerul analizează parteneriate cu furnizorii, extinderea gamei de mărci proprii şi ajustarea lanţului de aprovizionare pentru a reduce costurile.

Retailerul de produse electronice Best Buy, care depinde în mare măsură de importurile din China şi Mexic, anticipează o creştere a preţurilor pentru consumatorii americani. Deşi compania importă direct doar 2-3% din bunuri, se bazează pe furnizori care vor transfera, cel mai probabil, costurile suplimentare ale tarifelor. Astfel, preţurile pentru produse precum laptopuri, tablete şi smartphone-uri ar putea creşte cu până la 11%.

Pentru gospodăria americană tipică, impactul noilor tarife vamale ar putea însemna costuri suplimentare anuale între 1.600 şi 2.000 de dolari, potrivit unei analize a Yale Budget Lab. Familiile cu venituri mai mici ar putea resimţi o povară mai mare, estimările indicând cheltuieli suplimentare între 900 şi 1.100 de dolari pe an.

În ceea ce priveşte Europa, deşi tarifele nu au fost impuse direct, retailerii europeni monitorizează îndeaproape situaţia. Industria de retail din Europa este dominată de mari jucători din sectorul alimentar, precum Schwarz-Gruppe (proprietarul Lidl), Aldi şi Carrefour, care ar putea fi afectaţi indirect dacă lanţurile globale de aprovizionare sunt perturbate. Totuşi, dependenţa acestor companii de produse europene ar putea reduce riscurile.

În sectorul bunurilor de lux, companii precum LVMH, Hermès şi Burberry ar putea înregistra o încetinire a vânzărilor dacă tarifele americane afectează cheltuielile consumatorilor pentru produse premium. Aceste companii au o expunere semnificativă pe piaţa din SUA şi ar putea fi nevoite să-şi ajusteze strategiile de preţ.

În acelaşi timp, anumite lanţuri de retail văd oportunităţi în acest context. Magazinele de discount, precum TJ Maxx/TK Maxx, ar putea profita de creşterea stocurilor pe măsură ce companiile încearcă să importe bunuri înainte de aplicarea tarifelor. De asemenea, platformele de comerţ electronic precum Etsy şi site-urile de revânzare, cum ar fi ThredUp, s-ar putea bucura de o creştere a cererii, pe măsură ce consumatorii devin mai atenţi la preţuri. În Europa, retailerii ar putea beneficia de preţurile mai mici oferite de producătorii chinezi care încearcă să îşi redirecţioneze surplusul de producţie, pe fondul scăderii consumului din SUA, conform comunicatului.

Federaţia Naţională a Comerţului cu Amănuntul din SUA avertizează că menţinerea tarifelor vamale va avea un impact negativ asupra gospodăriilor şi companiilor americane, afectând accesul la produsele de care consumatorii au nevoie zilnic. În această situaţie, retailerii se confruntă cu dilema de a absorbi costurile suplimentare, de a le transfera către clienţi sau de a combina cele două strategii.

Investitorii privesc cu îngrijorare evoluţia pieţei. Indicele S&P 500 Retail a înregistrat o scădere de 10% în acest an, reflectând incertitudinea din sector. Situaţia aminteşte de războiul comercial din 2018, când tarifele vamale impuse de Trump Chinei au determinat o volatilitate accentuată a pieţei. În acel an, S&P 500 a scăzut iniţial cu 10%, iar pe măsură ce tensiunile comerciale s-au intensificat, indicele a pierdut aproape 20% între septembrie şi decembrie. Ulterior, piaţa şi-a revenit, S&P 500 încheind 2019 cu o creştere de 29%, urmată de creşteri de 16% în 2020 şi 26,8% în 2021.