EUGEN SCHEUŞAN, ELECTROMAGNETICA: "Fără un cadru legislativ, fenomenul automobilelor electrice va fi un haos"

Fenomenul automobilelor electrice va deveni un haos dacă nu va fi creat, cât de curând, un cadru legislativ care să legifereze modul de funcţionare a acestor autovehicule, este de părere Eugen Scheuşan, directorul general al companiei Electromagnetica.

Domnia sa ne-a precizat: "În alte state, fenomenul este unul de masă. În România, însă, nu avem nicio prevedere pentru acest segment. Dacă nu se trasează nişte direcţii încă de acum, când începe fenomenul, totul va deveni un haos. Trebuie stabilit de la început, de exemplu, cine are voie să opereze aceste staţii de încărcare ca furnizor de servicii.

Se va cere o anumită calificare sau va fi nevoie de o licenţă? Nu ştie nimeni acest lucru. A doua întrebare ar fi "cum se impozitează curentul pentru maşina electrică?" Este capabil cineva să înlocuiască actualele contribuţii încasate la bugetul de stat din sectorul combustibililor şi lubrifianţilor? Nu! Eu, ca premier, nu aş accepta această situaţie. Dacă vom plăti curentul cu care ne încărcăm maşina la valoarea la care îl plătim pe cel folosit la maşina de spălat de acasă, atunci niciodată banii la buget nu vor fi suficienţi pentru proiectele de infrastructură.

La dispariţia automobilului clasic, cu combustibil fosil, care este impozitat şi foarte accizat, nimeni nu ştie cu ce vor fi înlocuite la buget respectivele sume. Vom acciza electricitatea? Cum? Pentru că benzina, de exemplu, dacă este pentru agricultură, se pune o substanţă în ea şi se face roşie, ca să ştii cum o impozitezi, pentru avioane e verde etc. La curentul electric cum se va proceda?

Nu se ştie nici de unde vom consuma atâta energie.

În acelaşi timp, investiţiile care se fac pentru acest domeniu sunt imense - investim o mulţime de bani în cercetare, dar nu există niciun program în acest sens. Nu ştim unde vom pune staţiile de încărcare, cine va avea voie să vândă astfel de produse, cum?

Totodată, se formează monopoluri. Companiile de distribuţie a electricităţii şi cele de petrol îşi dau mâna şi strangulează domeniul. Nu este niciun program naţional care să implice companiile româneşti. Pentru că cei care au staţii până acum, la noi, sunt din afara ţării".

Electromagnetica investeşte în dezvoltarea staţiilor de încărcare pentru automobilele electrice, după cum ne-a spus Eugen Scheuşan, care ne-a declarat: "Acum este la omologare prima versiune a acestora. Va urma şi a doua versiune, de 40 de KW curent alternativ şi sperăm ca până la finalul acestui an - jumătatea anului viitor să avem staţia de încărcare în curent continuu.

Aceste staţii sunt de patru tipuri - cea monofazată (care merge până la 15 KW şi poate utiliza curentul de acasă), staţia trifazată (tot de încărcat acasă), staţia de încărcare trifazată curent alternativ de 23 şi 43 de amperi (cea pe care o realizăm noi) şi staţia de încărcare în curent continuu (aşa zisa de încărcare rapidă)".

Propunerea legislativă din Parlament are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului normativ şi măsurile destinate instalării infrastructurii pentru combustibili alternativi, cu scopul de a reduce la minim dependenţa de petrol şi de a atenua impactul transporturilor asupra mediului, ca urmare a necesităţii alinierii legis-laţiei naţionale de profil la normele şi exigentele europene incidente în domeniu. Iniţiativa legislativă trans-pune prevederile Directivei 2014/94/UE privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi.

Raportul comun asupra proiectului de Lege privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi subliniază: "Prezenta lege stabileşte cerinţe minime privind crearea infrastructurii pentru combustibili alternativi, inclusiv punctele de reîncărcare destinate vehiculelor electrice şi punctele de realimentare cu gaz natural comprimat, gaz natural lichefiat şi hidrogen, care urmează să fie puse în aplicare prin intermediul cadrelor naţionale de politică, precum şi specificaţii tehnice comune pentru astfel de puncte de reîncărcare şi de realimentare, precum şi cerinţe privind informarea utilizatorilor".

Operatorii punctelor de reîncărcare accesibile publicului au libertatea să achiziţioneze energie electrică de la orice furnizor de energie electrică din România sau din Uniunea Europeană, sub rezerva acordului furnizorului şi au posibilitatea să furnizeze clienţilor servicii de reîncărcare a vehiculelor electrice pe bază de contract, inclusiv în numele şi în beneficiul altor furnizori de servicii.

Printre altele, documentul citat menţionează: "Autoritatea de reglementare competentă, prin intermediul Cadrului naţional de politică pentru dezvoltarea pieţei de combus-tibili alternativi elaborat în colaborare cu Ministerul Transporturilor, asigură instalarea unui număr cores-punzător de puncte de realimentare cu GNL (n.r. gaz natural lichefiat) în porturile maritime până la data de 31 decembrie 2025, respectiv în porturile interioare până la data de 31 decembrie 2030, pentru a permite navelor de navigaţie interioară sau navelor maritime care funcţionează cu GNL să circule în întreaga reţea transeuropeană de transport TEN-T. Autoritatea de reglementare competentă cooperează cu statele membre învecinate, atunci când este necesar, pentru a asigura acoperirea corespunzătoare a reţelei transeuropene de transport TEN-T. Autoritatea de reglementare competentă, în colaborare cu Ministerul Transporturilor şi alte instituţii abilitate, prin intermediul Cadrului naţional de politică pentru dezvoltarea pieţei de combus-tibili alternativi elaborat, asigură instalarea, până la data de 31 decembrie 2025, în cazul în care există cerere, cel puţin de-a lungul reţelei transeuropene de transport TEN-T existente, un număr corespunzător de puncte de realimentare cu GNL, pentru autovehiculele grele care circulă în întreaga Uniune Europeană, la costuri rezonabile".

Câteva dintre ţintele şi obiectivele iniţiativei legislative:

- estimarea numărului de vehicule cu combustibili alternativi preconizat până în 2020, 2025 şi 2030;

- nivelul realizării obiectivelor naţionale privind introducerea combustibililor alternativi în diferitele moduri de transport (rutier, feroviar, pe apă şi aerian);

- nivelul realizării obiectivelor naţionale, de la an la an, privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi în diferitele moduri de transport;

- informaţii privind metodologia aplicată pentru a lua în considerare eficienţa de încărcare a punctelor de reîncărcare cu putere înaltă.

Ţara noastră are o infrastructură slabă pentru alimentarea maşinilor electrice, cu doar câteva zeci de staţii de încărcare, în toată ţara.

Date oficiale arată că maşinile cu "emisii zero" sunt tot mai căutate şi pe piaţa românească.

Prima companie care a demarat o reţea extinsă de staţii electrice în România este retailerul Kaufland, în parteneriat cu producătorul de energie regenerabilă Renovatio.

De asemnea, furnizorul privat de energie Tinmar va realiza, în următorii ani, o reţea naţională de staţii de încărcare pentru maşinile electrice, în condiţiile în care consideră că aceasta este o tehnologie a viitorului, după cum a declarat, anul trecut, directorul general al Tinmar, Augustin Oancea.

Pe piaţă ar mai putea intra şi alţi jucători importanţi. La finalul lunii noiembrie, un vicepreşedinte al MOL, al patrulea jucător de pe piaţa românească a benzinăriilor, a anunţat că grupul ungar ia în calcul să deschidă puncte de încărcare pentru maşini electrice în România.