Euro către Dragnea: "Give me five!"

Moneda naţională a înregistrat o cădere constantă şi accentuată, în această lună, faţă de principalele valute de pe piaţa noastră. Acest fenomen a adunat în jurul său opinii diverse, o parte din opinia publică arătând cu degetul către Banca Naţională a României (BNR).

Leul slăbeşte faţă de celelalte monede în contextul în care, încă de la finalul anului trecut, a izbucnit un scandal în jurul ROBOR, după ce Guvernul a aprobat impozitarea activelor bancare în funcţie de nivelul acestui indice.

Astfel, în timp ce ROBOR la 3 luni a scăzut, în ianuarie, sub 3% (urmând să-şi revină la peste 3% în ultimele două zile), iar BNR a menţinut rata dobânzii de politică monetară la 2,5%, moneda naţională s-a depreciat atât faţă de euro, cât şi faţă de dolar şi franc elveţian (CHF), atingând un minim istoric după altul.

Vineri, banca centrală a anunţat un curs de referinţă de 4,7648 lei pentru moneda europeană (cu 0,79 de bani mai mult decât joi), în timp ce dolarul american a urcat la 4,2034 lei (faţă de 4,1883 lei în şedinţa anterioară), iar francul elveţian a fost cotat la 4,2213 lei, înregistrând o apreciere de 2,67 bani comparativ cu cea de joi.

Analiştii apreciază că investitorii sunt debusolaţi şi dezamăgiţi de evoluţia fiscalităţii din piaţa noastră şi de măsurile adoptate de Guvern peste noapte, multe dintre companii anunţând că renunţă la anumite investiţii pe care le plănuiau pentru perioa­da următoare, fapt care afectează evoluţia cursului de schimb.

La finalul săptămânii trecute, PSD a cerut Băncii Naţionale a României să îşi facă datoria şi să apere moneda naţională, afirmând că banca centrală are destule resurse în acest sens.

Social-democraţii au menţionat: "În 2016, Guvernatorul BNR Mugur Isărescu spunea că "BNR apără moneda naţională, asigură stabilitatea preţurilor (...) şi pe cei peste 3-4 milioane de români care au credite la bănci. Astăzi, BNR dispune de rezerve de peste 36,8 miliarde euro, adică mai mult decât dublu banilor cash care se mişcă în România. Are deci suficiente resurse să apere moneda naţională. Alături de milioanele de români care au de plătit rate la bănci, solicităm BNR să îşi facă datoria!"

În opinia PSD, cursul valutar nu poa­te şi nici nu trebuie să fie stabilit prin hotărâre de Guvern, singura instituţie abilitată să administreze "controlat" cursul leu/euro fiind BNR.

La rândul lor, reprezentanţii Minis­terului Finanţelor Publice (MFP) au transmis, vineri, că Banca Naţională a României este instituţia care trebuie să stabilească şi să supravegheze respectarea regimului valutar şi să elaboreze politica cursului de schimb, conform art. 2 alin (2) din Legea 312/2004 privind Statutul BNR, nu Guvernul Româ­niei.

Comunicatul citat arată: "Mai mult decât atât, potrivit art. 9 din acelaşi act normativ, pentru aplicarea politicii de curs de schimb, BNR stabileşte cursurile de schimb pentru operaţiunile proprii pe piaţa valutară şi elaborează balanţa de plăţi şi alte lucrări privind poziţia investiţională internaţională a României". Potrivit sursei citate, Guvernatorul BNR Mugur Isărescu declara, în 2011: "Protejăm moneda naţională, este produsul nostru, aşa cum o bancă comercială îşi apără un produs, noi ne apărăm produsul, această instituţie emite leul şi până la adoptarea monedei euro, produsul nostru este de apărat. Nu cred că facem un act de barbarism dacă ne apărăm produsul".

De aceea, conform MFP, "pentru stabilitatea macroeconomică a Româ­niei este vital ca BNR să-şi respecte toate obligaţiile legale".

Guvernul îşi doreşte o cooperare loială cu Banca Naţională a României, pentru armonizarea politicilor fiscale cu cele monetare, în beneficiul cetăţenilor şi al mediului de afaceri, conchide documentul citat.

În replică, Banca Naţională a României a subliniat că ea este implicată permanent, "cu atât mai mult în aceste zile, în elaborarea şi aplicarea politicii monetare şi a politicii de curs de schimb, în conjunctura determinată de factori interni şi internaţionali".

În acest context, BNR îşi doreşte "o cooperare loială cu Ministerul Finanţelor Publice, pentru armonizarea politicilor fiscale şi monetare, în beneficiul cetăţenilor şi al mediului de afaceri".

O asemenea colaborare presupune, însă, o consultare prealabilă a BNR atunci când sunt adoptate decizii care afectează politica monetară a băncii centrale şi stabilitatea financiară a ţării, conchid reprezentanţii BNR.

• CREDERE: "Clienţii băncilor suportă creşterea cursului"

Deprecierea leului în raport cu euro şi CHF va afecta consumatorii cu credite în valută, în mod special pe cei care alocă o mare parte din venituri pentru rambursarea ratelor lunare, consideră clienţii bancari. Consumatorii din cadrul Asociaţiei CREDERE ne-au transmis: "Pentru familiile cu venituri mici sau medii, chiar şi o creştere a ratei cu câteva zeci de lei le poate aduce în situaţia de a rămâne restante, iar penalizările acumulate să le îngreuneze capacitatea de a plăti la timp rata lunară.

Dacă băncile nu au reacţionat atunci când clienţii împrumutaţi în franci elveţieni au fost afectaţi de o dublare a cursului de schimb, nu ştim în ce măsură vor fi dispuse să vină acum cu soluţii. Sperăm că au învăţat din greşeli şi că de această dată vor răspunde solicitărilor clienţilor cu probleme în rambursarea ratelor, mai ales că în anumite situaţii legea impune acest lucru.

Din păcate, clienţii băncilor suportă creşterea cursului, iar reprezentanţii băncilor declară deja cu nonşalanţă că vina aparţine ori guvernului, prin măsurile luate, ori chiar clienţilor, care nu şi-au luat măsuri de siguranţă atunci când s-au împrumutat în valută. Fie că se depreciază leul, fie că ROBOR-ul creşte, ori că riscul de ţară este mai ridicat, auzim deseori din declaraţiile bancherilor că toate consecinţele vor fi suportate de clienţi. Or, cum dovedesc aceste declaraţii că băncile pun accent pe un parteneriat corect în contractele pe care le semnează consumatorii?"

Zilele trecute, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, afirma că, în pieţele financiare, există un sentiment negativ faţă de ţara noastră, din cauza măsurilor fiscale adoptate la sfârşitul anului, care influenţează cursul: "Există factori fundamentali care au determinat o depreciere a cursului, nu neapărat cea recentă. Dacă ne uităm, cursul, de doi ani de zile, se depreciază uşor. Deteriorarea balanţei externe, creşterea deficitului de cont curent sunt factori care pun presiune pe curs şi, dacă ne uităm anul trecut, deficitul de cont curent a crescut undeva în jur de 4,5% din PIB, care nu este chiar un nivel mic. Şi, în contextul acesta, este clar că cererea de valută, dată de importurile mai mari, pune presiune pe cursul valutar. În acelaşi timp, există şi un sentiment negativ recent în pieţele financiare, mai ales în contextul măsurilor fiscale adoptate la sfârşitul anului trecut".

În urmă cu o săptămână, Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul BNR, sublinia: "Este limpede că moneda naţională s-a mişcat rapid, în jos, după 1 ianuarie, dar nu atât de rapid încât să îngrijoreze pe cei care fac o analiză riguroasă a pieţei. Cărţile scriu că atunci când o monedă, indiferent pe ce piaţă, se depreciază cu peste 4% sau 5%, abia atunci intervine o situaţie care trebuie analizată în perspectiva unor intervenţii ale Băncii Centrale". Conform domniei sale, Banca Naţională nu va putea şi nu va face niciodată vreo intervenţie împotriva cursului natural al monedei. Acest curs natural este determinat de cauze care nu sunt în piaţa valutară, ci din piaţa extra-valutară, potrivit domnului Vasilescu. Domnia sa a menţionat: "În momentul în care se apreciază sau se depreciază excesiv piaţa valutară locală ne uităm în jur, pentru că suntem într-o regiune în care, în aceste zile, după 1 ianuarie, forintul a avut un moment de depreciere la jumătatea acestei luni, după care şi-a regularizat cursul şi a intrat într-un mers normal, coroana cehă stă bine, iar zlotul polonez este stabilizat. (...) Sunt câteva cauze care ţin şi de particularităţile noastre. Una, nu este întâi şi întâi Ordonanţa (n.r. Ordonanţa 114/2018 de aplicare a unor măsuri fiscal-bugetare) pentru că foarte mulţi spun asta. Este şi Ordonanţa, dar mai întâi este balanţa de plăţi, balanţa comercială care se reflectă pe urmă în balanţa de plăţi. Faptul că România a importat anul trecut faţă de export mărfuri de peste 1 miliard de euro în fiecare lună a creat o situaţie specială pe piaţa valutară. Deci, piaţa valutară se uită întâi şi întâi la ce se întâmplă în balanţa comercială. Cât importă o ţară, cât exportă şi care este diferenţa dintre import şi export. Doar dacă exportul e bun, importul merge mai repede decât exportul. Atunci, cursul leu - valută este primul mecanism care intervine pentru a reechilibra lucrurile în economie. Importăm atât de mult pentru că avem o cerere de consum mare care nu poate fi acoperită de oferta internă, de mărfuri şi servicii. Pentru a se acoperi această cerere se apelează la importuri. Importatorii sunt stimulaţi să aducă mărfuri de afară"

La începutul acesti luni, investitorii anunţau că anul 2019 se anunţă a fi unul al provocărilor, evoluţia pozitivă a economiei fiind pusă sub semnul întrebării, printre altele, de modificările fiscale, de preconizata scumpire şi restrângere a finanţării bancare şi de scăderea semnificativă a apetitului pentru investiţii. Potrivit unui sondaj realizat de Frames, accentuarea blocajului financiar, creşterea fiscalităţii şi evoluţia negativă a cursului de schimb reprezintă principalele temeri ale investitorilor la început de an.

În 8 ianuarie, Guvernatorul BNR Mugur Isărescu afirma că taxa "pe lăcomie" (impozitul pe activele bancare în funcţie de ROBOR), intrată în vigoare la începutul acestui an, este o bombă aruncată în prag de Crăciun. Tot atunci, Consiliul de Administraţie al BNR a păstrat rata dobânzii de politică monetară.