Europa a aniversat vineri şapte decenii de la victoria asupra Germaniei naziste, în timp ce războiul mocneşte în Ucraina, iar ameninţarea jihadistă planează asupra întregului continent, comentează AFP, citată de Agerpres.
Mai mulţi lideri europeni, între care şi preşedintele român Klaus Iohannis, au participat, la finalul săptămânii trecute la Gdansk, la o ceremonie la Westerplatte, unde s-au tras primele focuri de armă în timpul celui de-al doilea Război Mondial. Comemorarea de la Gdansk a fost considerată un gest de dispreţ faţă de Parada Victoriei din Rusia, de sâmbătă, care a fost astfel boicotată de liderii occidentali din cauza conflictului din Ucraina. Ceremonii au avut loc la Paris, Londra, Berlin şi Washington.
Pentru a sărbători victoria împotriva nazismului, Rusia a mobilizat 16.000 de soldaţi şi 194 de vehicule de luptă pentru parada militară din Piaţa Roşie, inclusiv avioane şi elicoptere ale forţelor aeriene ruseşti. Spre deosebire de celelalte ţări europene, care aniversează sfârşitul războiului pe data de 8 mai, în Rusia această sărbătoare este stabilită pe 9 mai, datorită decalajului orar din momentul semnării capitulării de către Germania nazistă. Într-un gest sugestiv menit să marcheze ruptura faţă de Moscova, guvernul de la Kiev a decis ca anul acesta să marcheze în premieră sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial pe data 8 mai, în loc de 9 mai.
La rândul său, preşedintele american Barack Obama a declarat: "Să rămânem uniţi alături de aliaţii noştri, în Europa şi dincolo de ea, în numele valorilor comune - libertatea, securitatea, democraţia, drepturile omului - împotriva sectarismului şi a urii sub toate formele, pentru a da un sens acestui jurământ: «Să nu uităm şi să nu se mai întâmple niciodată aşa ceva»".
"Noi nu am trăit războiul, noi îl privim ca pe o realitate mai degrabă îndepărtată, uneori abstractă, cu toate că ea este aici, nu departe de noi, în Ucraina (...), în Orientul Mijlociu", a declarat preşedintele francez Francois Hollande, adăugând că încă există cauze care trebuie să ne anime.
În Marea Britanie, unde actualitatea a fost dominată de victoria conservatorilor premierului David Cameron la alegerile legislative şi de dezbaterile privind viitorul acestei ţări în Uniunea Europeană, principalii lideri politici au participat vineri la prânz la o ceremonie.
Germania, care, deşi a fost învinsă în cel de-Al Doilea Război Mondial, a reuşit să-şi regăsească locul în Europa ca democraţie model şi putere economică, a sărbătorit şi ea eliberarea de obscurantismul nazist şi a mulţumit aliaţilor occidentali şi armatei sovietice pentru angajamentul lor împotriva nazismului. "Ei au pus capăt regimului de teroare naţional-socialistă cu preţul unor sacrificii inimaginabile", a declarat preşedintele Bundestagului, Norbert Lammert.
• Preşedintele Chinei, la Moscova
Preşedinţii Rusiei şi Chinei, Vladimir Putin şi Xi Jinping, ale căror ţări au suferit cele mai mari pierderi de vieţi omeneşti în cel de-Al Doilea Război Mondial, şi-au afişat vineri la Moscova prietenia, cu ocazia întâlnirii avute în capitala rusă în ajunul ceremoniilor prilejuite de împlinirea a 70 de ani de la victoria asupra Germaniei naziste.
Vladimir Putin a spus: În acest război, ţările noastre au suferit cele mai mari pierderi. De aceea ne pronunţăm împotriva oricărei tentative de falsificare a istoriei şi de reabilitare a fascismului şi militarismului".
La rândul său, Xi Jinping a precizat: "Popoarele noastre îşi vor aminti întotdeauna de istorie şi se pronunţă împotriva falsificării ei".
Liderul chinez a evocat în continuare "puternica prietenie" dintre cele două ţări, "născută în luptele" celei de-a doua conflagraţii mondiale, când Rusia lupta împotriva Germaniei, iar China se confrunta cu agresiunea japoneză.
URSS a pierdut în cel de-Al Doilea Război Mondial cel puţin 25 de milioane de oameni, iar China - peste 20 de milioane, potrivit datelor cercetătorilor chinezi, citate de Agerpres.
Vizita preşedintelui chinez la Moscova a prilejuit semnarea a circa 40 de documente (acorduri, parteneriate) între cele două ţări, în domeniile energetic, aerian, financiar şi spaţial, China fiind "partenerul strategic principal" al Rusiei, după cum a subliniat Vladimir Putin, care i-a mulţumit liderului de la Beijing pentru "atenţia sa permanentă" la dezvoltarea relaţiilor bilaterale.
• Ministrul german de externe: "În zile ca aceasta, trebuie să punem accentul pe ceea ce ne leagă şi ceea ce ne separă"
Miniştrii de externe rus şi german, Serghei Lavrov şi Frank-Walter Steinmeier, au vizitat împreună săptămâna trecută, la Volgograd, fostul Stalingrad, locurile unde s-a dat cea mai sângeroasă bătălie din al Doilea Război Mondial, relatează agenţia DPA. Numărul total al victimelor din acea confruntare a fost de peste 700.000.
Steinmeier a afirmat că, în pofida actualelor relaţii complicate dintre Germania şi Rusia din cauza crizei ucrainene, pentru el este important să "reflecteze la ororile celui de-al Doilea Război Mondial", alături de omologul său rus. "Trebuie să promovăm înţelegerea în locul vechilor stereotipuri şi să depăşim diferenţele în mod paşnic. În zile ca aceasta, trebuie să punem accentul pe ceea ce ne leagă şi ceea ce ne separă", a adăugat şeful diplomaţiei germane.
Potrivit presei, principalul obiectiv al deplasării lui Steinmeier la Volgograd este pregătirea vizitei pe care cancelarul german Angela Merkel o va efectua la 10 mai la Moscova, unde se va întâlni cu preşedintele Vladimir Putin.
• Preşedintele Poloniei: "Locul Ucrainei şi al altor ţări din Europa de Est este în «casa europeană comună»"
Locul Ucrainei şi al altor ţări din Europa de Est este în casa europeană comună, a declarat preşedintele polonez Bronislaw Komorowski, într-un discurs susţinut la finalul săptămânii trecute la Westerplatte, lângă Gdansk, cu ocazia aniversării a 70 de ani de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Potrivit lui Komorowski, "războiul care continuă în Ucraina nu ne permite să uităm că încă mai există în Europa forţe care amintesc de cele mai sumbre perioade din istoria europeană a secolului al XX-lea, care se ghidează după logica zonelor de influenţă şi caută să-şi ţină vecinii într-o stare de dependenţă vasală".
"Atunci când încă o naţiune şi-a exprimat dorinţa de a se ralia Europei, aspirând la o viaţă normală, demnă, la condiţiile unei mai mari libertăţi, reacţia unui vecin mai puternic a fost recursul la forţă şi la modificarea frontierelor prin forţă", a mai constatat preşedintele polonez, referindu-se la anexarea Crimeii de către Rusia, însă fără a numi acest teritoriu.
Reuniunea de la Gdansk a fost percepută de Moscova ca un contra-eveniment, menit să concureze tradiţionala parada de 9 mai din Piaţa Roşie.
• Klaus Iohannis: "Înfrângerea urii, a prejudecăţilor şi a tensiunilor între naţiuni - principala lecţie a celui de-al Doilea Război Mondial"
Una dintre principalele lecţii ale celui de-al Doilea Război Mondial a fost înfrângerea urii, a prejudecăţilor şi a tensiunilor între naţiuni, precum şi eliminarea lucrurilor care îi despart pe oamenii, pentru a le înlocui cu ceea ce îi uneşte, a declarat, la Gdansk, preşedintele României, domnul Klaus Iohannis.
Domnia sa a spus că, deşi în 1945 Europa occidentală s-a înscris pe un drum către realizarea unor legături mai strânse şi a unei bune cooperări, regiunile centrale şi răsăritene ale continentului au fost izolate în spatele Cortinei de Fier, timp de aproape o jumătate de secol.
Preşedintele României a mai precizat: "Incredibila transformare a Europei Centrale şi de Est, precum şi entuziasmul nostru de a deveni parte a comunităţii europene şi a celei euroatlantice au confirmat relevanţa Uniunii Europene şi a NATO. Ele au contribuit la stabilitatea din regiune şi de dincolo de ea, ceea ce este extrem de important astăzi, când evenimentele îngrijorătoare din vecinătatea răsăriteană exercită presiune asupra securităţii şi a valorilor noastre. Cu certitudine, nu ne putem confrunta singuri cu aceste provocări".
Klaus Iohannis a mai spus că ţara noastră este hotărâtă să contribuie la realizarea unei Uniuni Europene mai funcţionale.
1. Câteva comentarii
(mesaj trimis de Cristi C în data de 11.05.2015, 02:30)
Hollande are dreptate în aceste două puncte menționate în articol:
- A avertizat că anti-semitismul și rasismul "încă sunt prezente" (a se vedea secțiunea de comentarii de pe Bursa).
- Este adevărat că nici el și nici părinții lui nu știu ce a fost WW2. În schimb Putin știe, părinții lui au fost aproape omorâți în război (tatăl lui era pe front).
Johannis o tot bagă cu NATO. Cred că este singurul șef de stat care a menționat cuvântul NATO în legătură cu WW2. Suntem o nație de cretini în frunte cu el. Punct.
Iar președintele polonez a dedicat un sfert din discurs WW2, restul fiind anticomunist și proeuropean (dar totuși nu menționează NATO în discurs). În schimb, în retorica lui antirusă spune și o minciună. Se referă la întoarcerea Crimeei la Rusia și despre care spune că a fost cu "coerced change of borders" (schimbare de granițe forțată). Iar apoi spune că "Never since 1945 would such practices be adopted in Europe" (că nu s-a întâmplat din 1945 așa ceva).
Fals președinte al Poloniei. Războiul Iugoslav (și mai concret cel în jurul Kosovo) este o schimbare de granițe prin forța armelor ce s-a petrecut în Europa (inclusiv ale NATO și ale altor actori regionali care alimentau cu arme organizația KLA Armata pentru Eliberarea Kosovo). Sunt sigur că Serbia nu o să te invite la următorul dineu... prostănacule.