EUROSTAT România, pe primul loc în UE la rata sărăciei relative

Ţara noastră a avut, anul trecut, cea mai mare rată a sărăciei relative din Uniunea Europeană (UE) - de 25,4%, potrivit datelor Eurostat prezentate ieri de oficialii Institutului Naţional de Statistică (INS). Rata sărăciei relative este raportul procentual între numărul persoanelor sărace (care au un venit disponibil mai mic decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent) şi totalul populaţiei.

Reprezentanţii INS au declarat, într-o conferinţă de presă, că 8,5 milioane de persoane din ţara noastră se află în risc de sărăcie sau excluziune socială. De asemenea, din cele 2,5 milioane de persoane expuse riscului de sărăcie, 2,2 milioane de oameni sunt deprivaţi material sever. Alte aproximativ 487.000 de persoane sunt expuse riscului de sărăcie, deprivate material sever şi trăiesc în gospodării cu intensitatea muncii foarte scăzută, conform datelor INS.

Gheorghe Zaman, membru corespondent al Academiei Române, a precizat că, în perioada după aderarea României la Uniunea Europeană (2007-2014), rata sărăciei avea o medie de 22,7%, faţă de perioada de preaderare (2001-2006), când media a fost de 17,72%. "Pe mine mă sperie că în perioada de preaderare la Uniunea Europeană faţă de postaderare am avut indici economici mai buni", a comentat domnia sa.

Silvia Pisică, director general în cadrul INS, a remarcat că, anul trecut, în funcţie de numărul copiilor, rata sărăciei relative după tipul gospodăriei s-a adâncit, devenind 73,1% (n.r. familiile cu trei sau maimulţi copii au devenit mai sărace ca în anii trecuţi). În 2007, acest indicator a fost de 54,8%, conform datelor Eurostat.

Pe grupe de vârstă, rata sărăciei relative este, în 2014, cea mai mare pentru copii şi tineri: 39,4% pentru persoanele până în 17 ani şi de 33,2% pentru persoanele între 18 şi 24 de ani. Aceste rate au crescut faţă de 2007, când au fost de 32,8% pentru persoanele până în 17 ani şi de 23,3% pentru cele între 18 şi 24 de ani.

Reprezentanţii INS au mai declarat că, în ceea ce priveşte raportul inegalităţii S80/S20 (indicator care arată de câte ori sunt mai mari veniturile persoanelor cele mai bogate faţă de veniturile persoanelor cele mai sărace în cadrul unei distribuţii după venit), în 2013, România este pe primul loc din UE, cu o diferenţă de şase ori între cele două categorii de venituri. În 2007, ţara noastră se afla tot pe primul loc în UE, cu o diferenţă de aproape opt ori, conform sursei citate.

În 2013, în cadrul structurii veniturilor totale ale gospodăriilor, pe surse de formare, apar unele schimbări procentuale faţă de anul 2007. Potrivit INS, veniturile salariale au scăzut ca pondere în totalul veniturilor la 51,2% de la 51,3%, iar veniturile în natură s-au diminuat la 16,5% de la 18,9%. În perioada menţionată, veniturile din prestaţii sociale au crescut la 22,8% ca pondere în totalul veniturilor, iar cele din agricultură au urcat la 3,3%.

"Trebuie să aducem venituri prin ocuparea forţei de muncă, nu prin asistenţă socială, iar schimbarea mentalităţii este necesară", a declarat Vasile Valentina, doctor în ştiinţe economice.

Comparativ cu anul 2007, în 2014 veniturile totale medii lunare pe o gospodărie cresc de la 1686,74 lei la 2500,72 lei, iar cheltuielile totale lunare au urcat de la 1541,96 lei la 2269,25 lei.