Evoluţia leului până la finalul anului; estimările economiştilor

Stabilitatea manifestată de leu în raport cu euro începând cu a doua parte din 2023 va continua foarte probabil şi în acest an, în condiţiile în care rezervele valutare ale Băncii Naţionale a României (BNR) sunt la maxime istorice, suntem în an electoral, iar cele două monede principale ale lumii, euro şi dolarul, sunt de asemenea stabile una în raport cu cealaltă, sunt de părere economiştii şi analiştii consultaţi de ziarul BURSA.

Aceştia spun că stabilitatea cursului este benefică pentru companii şi persoane fizice, care îşi pot bugeta mai bine cheltuielile, fiind totodată şi o măsură antiinflaţionistă. Pe de altă parte, reclamă dobânzi mai mari pentru finanţarea deficitului bugetar, iar când inflaţia la noi este mai mare decât în zona euro, stabilitatea cursului echivalează cu o întărire a monedei naţionale în termeni reali, cu impact asupra exporturilor.

Ieri, BNR cota un euro la 4,971 lei, în interiorul intervalului îngust în care a oscilat moneda naţională începând cu septembrie anul trecut.

• Ionuţ Dumitru: "Competitivitatea exporturilor ar trebui să fie asigurată prin alte mecanisme, nu prin cursul de schimb"

Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank, afirmă că prognozele băncii indică menţinerea stabilităţii cursului de schimb, cu o uşoară depreciere undeva spre 5 lei pentru un euro, până la finalul anului.

"Dar, o astfel de mişcare de sub 1% nu are nicio semnificaţie în pieţele financiare", a subliniat Ionuţ Dumitru.

Conform economistului, principalii factori fundamentali care vor avea impact asupra cursului sunt deficitele gemene - deficitul bugetar şi deficitul de cont curent. "Aş caracteriza cursul din prognoza noastră ca fiind mai degrabă stabil, cu o marjă foarte mică de variaţie", ne-a spus Ionuţ Dumitru.

Domnia sa a subliniat că BNR a văzut întotdeauna părţile pozitive ale stabilităţii cursului de schimb, care nu sunt puţine, dar există şi anumite costuri pe care trebuie să le conştientizăm.

"Stabilitatea cursului de schimb atunci când inflaţia la noi este mai mare decât în zona euro înseamnă, de fapt, o întărire a monedei naţionale în termeni reali, care nu este benefică pentru competitivitatea exporturilor", spune Ionuţ Dumitru, adăugând: "Dar competitivitatea exporturilor ar trebui să fie asigurată în primul rând prin alte mecanisme. Prin creşteri de productivitate, nu prin cursul de schimb".

• Adrian Mitroi: "În opinia mea, mai degrabă cursul va atinge nivelul de 4,9 lei pentru un euro, spre sfârşitul toamnei"

Adrian Mitroi, profesor de finanţe comportamentale şi analist CFA, atrage atenţia asupra stabilităţii perechii valutare euro/dolar care, de la începutul anului trecut oscilează în jurul nivelului de 1,08 (ceea ce înseamnă că un euro echivalează cu 1,08 dolari americani), precum şi a relaţiei dintre leu şi cele două monede.

Analistul ne-a spus: "Contrar a ceea ce pare, leul este o monedă care se apreciază pe «silent» (n.r. într-un mod neobsevat), deoarece cotaţia sa a rămas constantă faţă de cele două monede puternice. Or alte monede, de la lira turcească, până la rublă, yuan sau yen, toate s-au depreciat comparativ cu dolarul sau euro. Cum leul a rămas constat, înseamnă că s-a apreciat".

Conform profesorului de finanţe, spre deosebire de creşterea dobânzilor, ce este vizibilă, politica băncii centrale de a menţine cursul stabil faţă de alte monede stabile reprezintă o măsură antiinflaţionistă mai puţin evidentă. "Este o politică monetară restrictivă, dar pe «silent»", spune Adrian Mitroi.

Analistul CFA a adăugat: "Acest lucru înseamnă că există putere de cumpărare şi o inflaţie uşor mai mică. Practic represiunea financiară pe leu, adică dobânda real negativă, nu este chiar atât de drastică. Suntem într-un proces clar de represiune financiară mondială din care România nu poate să nu facă parte; aşa se pot finanţa deficitele. Acum dobânda pe leu este probabil în jur de zero sau real negativă în funcţie de orizontul avut în vedere, dar este suportabilă".

Conform profesorului de finanţe comportamentale, stabilitatea cursului are şi un efect negativ în economie, respectiv dobânzile mari pentru finanţarea deficitului şi a creditului.

• "Există un echilibru antifragil între euro şi dolar, care nu are de ce să se rupă", spune Adrian Mitroi

Analistul CFA are o perspectivă neutră pentru leu şi crede că moneda naţională va merge mai degrabă către nivelul de 4,9 lei pentru un euro, spre sfârşitul toamnei.

"Cred în neutralitatea euro-dolar-leu. Există un echilibru antifragil (n.r. sistem a cărui robusteţe creşte în urma şocurilor, a defectelor, etc) între euro şi dolar, adică coordonarea transatlatică nu este doar politică şi militară, ci este şi la nivel monetar. Or, acest echilibru, perechea euro/dolar, nu are de ce să se rupă, pentru că este bine corelată politic, militar, etc. La noi, dacă ne gândim la ce rezerve are banca naţională şi că sunt alegeri în acest an, nu cred că se va atinge pragul de cinci lei pentru un euro. Din contra, în opinia mea, mai degrabă cursul va atinge nivelul de 4,9, spre sfârşitul toamnei", ne-a spus Adrian Mitroi.

Din punctul său de vedere, cotaţia de 5 sau 5,1 lei pentru un euro nu reglează nimic în economia ţării noastre. "Leul este moneda unei naţiuni ce face parte din NATO şi Uniunea Europeană, avem rezerve solide, etc", spune Adrian Mitroi, adăugând: "Nu există motive ca leul să se deprecieze".

• Adrian Codirlaşu: "Trendul multianual a leului este de depreciere uşoară, în linie cu diferenţialul de inflaţie dintre România şi zona euro"

Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al CFA Romania, este de părere că volatilitatea leului va rămâne extrem de redusă, în acest an.

"Trendul este de uşoară depreciere, iar participanţii la ultimul sondaj CFA Romania se aşteaptă la un nivel în jur de 5 (n.r. lei pentru un euro), în următoarele şase şi douăsprezece luni. Dar 4,97 faţă de 5 este foarte puţin; în alte pieţe există zile cu volatilitate mai mare", ne-a spus Adrian Codirlaşu. "Trendul multianual a leului este de depreciere uşoară, cumva în linie cu diferenţialul de inflaţie dintre România şi zona euro. Însă, dacă până acum circa doi ani cursul real al leului rămânea extrem de stabil, în ultima vreme, în termeni reali, leul s-a apreciat faţă de euro. Asta deoarece cursul nu s-a mai depreciat în ritm cu diferenţialul de inflaţie, ceea ce practic înseamnă că leul s-a apreciat faţă de moneda europeană".

Conform vicepreşedintelui CFA Romania, stabilitatea cursului leului a fost ajutată şi de faptul că ţara noastră a luat fonduri europene. "Vedem că rezerva BNR atinge maxime istorice, ceea ce practic arată o contraparte în euro a monedei leu emise. Or, acest lucru conferă o stabilitate mare şi o credibilitatea foarte bună", spune Adrian Codirlaşu. "În opinia mea, dacă România reuşeşte să ia fondurile europene, această apreciere în termeni reali a leului poate să mai continue, chiar dacă nominal leul se depreciază".

Conform analistului CFA, stabilitatea cursului de schimb ajută companiile şi persoanele fizice să îşi bugeteze mai bine cheltuielile, iar economiile lor în euro rămân relativ constante.

"Partea mai puţin bună este deficitul de cont curent ridicat, însă o mare parte din acesta este determinată de deficitul bugetar. De altfel, deficitul bugetar este principalul risc pentru inflaţie, dobânzi şi curs", ne-a spus Adrian Codirlaşu.

Conform ultimului sondaj al Indicatorului de Încrederea Macroeconomică realizat de CFA Romania, publicat ieri, valoarea medie a anticipaţiilor respondenţilor pentru orizontul de şase luni este de 5,0029 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de douăsprezece luni, respectiv februarie 2025, valoarea medie a cursului anticipat este 5,05 lei pentru un euro. Potrvit comunicatului instituţiei, 83% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului pentru următoarele douăsprezece luni.