Evoluţie lipsită de logică a preţului acţiunilor "Siretul" Paşcani

"Siretul" Paşcani a intrat în rîndul restrîns al emitenţilor care au înţeles rostul cotării lor la bursă, acela de a atrage bani pentru capitalizare. Adunarea generală extraordinară din 16 august 2004 a aprobat majorarea capitalului social de la 98.943.412 mii lei la 150.000.000 mii lei, prin emiterea a 51.056.588 acţiuni la preţul de 1.600 lei pe acţiune, fiecare acţionar înregistrat la data de 30 august avînd dreptul de a subscrie acţiuni noi la fiecare 1.000 acţiuni deţinute. Acţiunile care nu vor fi subscrise şi plătite între 1 - 31 septembrie vor fi oferite public în perioada 1 - 15 octombrie la preţul de 3.500 lei pe acţiune. Trebuie menţionat că acţiunile SRT au avut valoarea de 2.500 lei, dar şi-au majorat valoarea nominală la 4.000 lei, după care s-au splitat la valoarea nominală de 1.000 lei. Cu alte cuvinte, fostele acţiuni care au avut o valoare maximă de piaţă în acest an de 11.800 lei au fost înlocuite cu patru acţiuni. Aceasta înseamnă că valoarea maximă a unei acţiuni uşoare ar fi fost de 2.950 lei pe acţiune. În fapt, după splitare, acţiunile au avut valoarea maximă de 2.860 lei. Majorarea capitalului, poate cea mai înţeleaptă hotărîre a acţionarilor din întreaga istorie a societăţii, ar fi trebuit să conducă la o creştere a interesului şi chiar la o creştere a preţului acţiunilor, sau cel puţin o menţinere la nivel a acestuia. Căci valoarea contabilă pe acţiune la martie era de 6.388 lei pe acţiune, fapt care ar trebui să facă atractive chiar şi acţiunile rămase eventual nevîndute acţionarilor existenţi şi care se vor oferi altor acţionari. Nu cred că ar trebui să existe persoane care să nu înţeleagă efectul benefic al unei emisiuni de capital, mai ales atunci cînd resursele atrase se folosesc pentru investiţii. Pentru cei puţini care nu cunosc, arăt că prin vînzarea celor peste 51 milioane de acţiuni noi, la 1.600 lei, societatea ar încasa 81,69 miliarde lei. Dacă această sumă ar fi atrasă prin credite, costul acestora ar fi de cel puţin 15 miliarde dacă creditele ar fi restituite într-un an, 27 miliarde la o durată de rambursare de doi ani sau 40 miliarde la rambursarea în trei ani. Durata de rambursare se determină în funcţie de posibilităţile de rambursare, determinate de proiecţia cash-flow a societăţii. Evident costurile creditului diminuează profitul societăţii. Emisiunile de acţiuni au tocmai rolul de a limita efectul negativ al dobînzilor la credite. Aş aminti că o societate super eficientă cum este Argus Constanţa a avut pierderi financiare de aproape 40 miliarde lei în 2003, iar firma concurentă, Unirea Iaşi, din cauza celor aproape 158 miliarde pierderi financiare, a încheiat anul cu pierderi, deşi din activitatea de bază a avut în 2003 aproape două milioane dolari profit. Şi "Siretul" despre care vorbim, fără începerea programului de investiţii propus, a cheltuit cu dobînzile aproape 700 milioane în primul trimestru, deci aproape 3 miliarde anual. De aceea, mirarea tuturor este datorată evoluţiei ilogice a preţului acţiunilor. Posibilitatea de a achiziţiona acţiuni la un preţ mic ar fi trebuit să mărească preţul, pentru a realiza apoi un preţ mediu convenabil. Dar anunţarea convocării AGEA şi mai ales comunicatul privind hotărîrile adoptate au determinat o reducere drastică şi mai ales ilogică a preţurilor. Miercuri, 25 august, ultima zi de cumpărare care dădea dreptul la subscriere, a înregistrat cel mai mic preţ, de 1.980 lei pe acţiune, iar joi, 26 august, prima zi după, a înregistrat tranzacţii între 1.800 şi 1.870 lei, pentru a se închide la 1.850 lei, cu un volum de circa 800.000 acţiuni. Este greu de crezut că vreun cumpărător la preţul maxim de 11.800 lei pentru acţiunea mare sau cei care au cumpărat la greu cu preţuri peste 2.500 lei au vîndut la aceste preţuri de rîs. Cred mai de grabă că vînzătorii sînt foştii acţionari ai PAS, influenţaţi de o propagandă criminală din interior. Aceasta a putut avea succes, mai ales datorită faptului că profitul anului 2003 a fost alocat integral investiţiilor. Probabil că de aceste vînzări la preţuri de rîs profită cîţiva doritori de concentrare. Căci, dacă ne orientăm după comunicatul societăţii privind AGOA din 16 august, numai SIF Transilvania cu 5,6% şi SVM Broker cu 5,234% sînt acţionari semnificativi. La AGA din luna martie erau însă şi trei persoane fizice cu peste 5% şi este greu de presupus că au renunţat. Sau poate au vîndut înainte la preţuri mari şi acum profită să cumpere la preţuri mici. Dacă eu aş fi acţionar la "Siretul", de-abia acum după majorare mi-aş mări încrederea în acţiune. În primul rînd nu aş rata nici-o acţiune oferită la preţul preferenţial de 1.600. În al doilea rînd aş avea în vedere media care rezultă din preţul maxim înregistrat de 2.750 lei şi cele 52,07% cu 1600 lei. Fără comision rezultă un preţ mediu de 2500 lei, preţ sub care nimeni nu ar trebui să vîndă. Cum nu sînt acţionar, deci nu trebuie să iau nici o decizie, nu pot decît să recomand celor care au bani, să profite şi să cumpere cît încape. Căci spre deosebire de alte acţiuni, SRT nu are decît o direcţie în viitor, în sus.