EXCLUSIV: BĂTĂLIA PENTRU RESURSE Lukoil tatonează preluarea zăcămintelor Sterling din Marea Neagră

• Ruşii de la Lukoil vor să-şi extindă interesele în zona Insulei Şerpilor, după ce statul român le-a mai concesionat, în iunie, o parte din resursele câştigate la Haga

• Oficialii Sterling susţin că nu sunt de vânzare şi că au finanţarea necesară ca să se apuce de producţie

Gigantul rus Lukoil este interesat să preia exploatarea resurselor de hidrocarburi pe care compania canadiană Sterling Resources Ltd. le deţine în Marea Neagră, sus-ţin surse oficiale din piaţa energiei.

Obţinerea dreptului de exploatare de către Sterling, în 2008, a iscat un imens scandal, mai ales pentru că înstrăinarea acestui drept de către Guvernul Tăricea-nu s-a făcut, discret, chiar înainte ca România să câştige la Haga disputa cu Ucraina asupra acestor perimetre petroliere maritime.

Lukoil a preluat deja, în concesiune, alte două alte perimetre offshore în vecinătatea celor deţinute de Sterling şi este interesată să şi le extindă cu cele ale companiei canadiene.

Oficialii Sterling neagă posibilitatea cedării dreptului de explorare asupra acestor zăcăminte sau o eventuală preluare a întregii companii din România de către compania rusească.

Mark Beacom, vicepreşedintele Sterling Resources Ltd., a declarat pentru ziarul BURSA: "Sterling nu intenţionează să părăsească Româ-nia, dorind, de fapt, să se angajeze în activităţi de explorare şi evaluare, astfel încât interesele sale să se transforme în activitate de producţie. Sterling consideră că are acces la finanţarea necesară pentru transformarea constatărilor sale într-un proiect aprobat, lucru ce va spori valoarea bunurilor, permiţându-i să desfăşoare activităţi de explorare în anul 2011. Sterling nu negociază cu nicio terţă parte cu privire la aceste blocuri offshore şi nici nu doreşte să le vândă prin intermediul Midia Resources SRL".

În schimb, reprezentanţii Lukoil nici nu confirmă, dar nici nu infirmă interesul lor pentru aceste perimetre controlate de Sterling.

Contactat de ziarul BURSA, Dimitry Dolgov, responsabilul cu presa al grupului Lukoil, a răspuns cu un sec "no comment" la întrebările noastre legate de interesul companiei ruseşti pentru zăcămintele primite de Sterling.

Interesul Lukoil pentru zăcămintele din Marea Neagră a crescut după ce ţara noastră a câştigat, în 2008, la Haga, dreptul de a exploata mai multe perimetre offshore, după o dispută juridică îndelungată cu Ucraina, legată de zona maritimă din jurul Insulei Şerpilor.

Însă o parte din aceste perimetre se întorc, sub forma unor concesiuni, chiar către companii ucrainene sau ruseşti.

MAREA NEAGRĂ, LAC RUSESC. Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a organizat, la sfârşitul anului trecut, a zecea rundă de concesiuni a unor petrimetre petroliere, inclusiv cele maritime câştigate de România la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga. Evaluarea ofertelor a fost realizată la data de 30 iunie 2010.

Ruşii de la Lukoil şi ucrainenii de la Vanco şi-au adjudecat două dintre cele cinci perimetre câştigate la Haga, la fel ca şi Melrose Resources şi Petromar. În schimb, Petro Ventures a câştigat un singur perimetru, dar care se află în apropierea ţărmului şi nu aparţine de suprafaţa câştigată la Haga.

În mod surprinzător, Romgaz, societatea naţională producătoare de gaze, nu a reuşit să obţină niciun perimetru nici în cadrul acestei runde, după ce autorităţile noastre au eşuat să o impună şi ca partener în contractul cu Sterling.

Printre câştigătorii celei de-a zecea runde nu s-au aflat nici ExxonMobil, cea de-a doua companie petrolieră din lume, nici Repsol, o mare companie petrolieră europeană, nici companiile locale care au participat la licitaţie, respectiv Petrom sau Rompetrol. În schimb, ruşii şi ucrainenii au luat potul cel mare.

Lipsa ExxonMobil este cu atât mai ciudată, cu cât este compania care deţine, potrivit specialiştilor consultaţi de ziarul BURSA, tehnologia specială de explorare. "Mai mult ca sigur, Lukoil va apela la echipamentele ExxonMobil pentru activitatea de explorare", susţin sursele citate.

SCANDALUL STERLING. Melrose Resources a avut, până recent, un contract de asociere cu Sterling Resources pentru a prelua operarea concesiunilor din perimetrele Pelican şi Midia din Marea Neagră. Asocierea a eşuat din cauza faptului că autorităţile noastre au întârziat aprobarea participării Melrose în asociere. Parlamentarii, Curtea de Conturi şi Corpul de Control al premierului Boc au investigat cum a ajuns Sterling să obţină şi dreptul de exploatare printr-un simplu act adiţional la contractul de concesiune a resurselor petroliere din Marea Neagră, pe vremea Guvernului Tăriceanu.

Autorităţile nu au dat, însă, nici până acum, un verdict final, procurorii DIICOT începând deja o inves-tigaţie în acest caz controversat. La începutul lunii aprilie a acestui an, raportul Curţii de Conturi privind controlul la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) în cazul acordului petrolier încheiat cu Sterling, care constată abateri de la legalitate şi fapte penale, a fost trans-mis spre informare deputaţilor. Potrivit Curţii de Conturi, pentru faptele penale, procesul-verbal de constatare, obiecţiunile ANRM şi răs-punsul echipei de control au fost transmise spre soluţionare Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Curtea de Conturi a precizat, la vremea respectivă, că va transmite raportul şi Guvernului pentru informare şi pentru luarea mai multor măsuri, printre care completarea Legii petrolului 238/2004 şi a normelor metodologice referitor la condiţionarea încheierii acordurilor petroliere.

GUVERNUL AMÂNĂ DECIZIA. Până în prezent, Guvernul nu a luat nicio decizie privind contractul de concesiune încheiat cu Sterling. Astfel, pe 1 noiembrie, Sterling Resources a anunţat că a retras cererea către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) cu privire la transferul către Melrose Resources BV a unei cote de participare de 32,5% la perimetrele Pelican şi Midia deţinute în zona offshore din România. Sterling susţine că din cauza faptului că autorităţile române au respins cooptarea unui partener în această afacere a afectat progresul explorărilor de la celelalte două perimetre pe care le mai deţine în Marea Neagră.

FINANŢARE DE 400 DE MILIOANE DE DOLARI. Sterling susţine că îşi va continua activitatea în celelalte concesiuni împreună cu PetroVentures Europe BV şi Gas Plus International BV.

În raportul publicat în luna martie, Melrose Resources a arătat că cercetările au indicat noi rezerve de gaze estimate la 345 miliarde picioa-re cubice (echivalentul a circa 9,6 miliarde mc) în zăcămintele Ana şi Doina din cadrul concesiunilor Sterling din Marea Neagră. Un audit independent a arătat că există noi rezerve de gaze de 247 miliarde picioa-re cubice pentru zăcământul Ana şi de 98 miliarde picioare cubice în Doina.

Melrose a estimat că dezvoltarea şi exploatarea zăcămintelor necesită o investiţie totală de circa 402 milioa-ne dolari. Pentru a participa la dezvoltare, Melrose a avut în negocieri avansate cu mai multe bănci pentru a asigura cota sa din investiţie. Dacă autorităţile ar fi aprobat dezvoltarea şi exploatarea începând din 2011, atunci gazele ar putea fi extrase şi exploatate comercial de la sfârşitul anului 2012, cu un randament de 110 milioane picioare cubice/zi pentru primii trei ani de producţie. Dezvoltarea constă în instalarea a minim două platforme conectate la un punct de procesare pe uscat, printr-o conductă de 110 km.