EXCLUSIVITATE: INTERVIU CU ALTEŢA SA REGALĂ, PRINCIPELE RADU DUDA "Nu voi pierde alegerile"

• Principele Radu Duda vorbeşte, în exclusivitate pentru ziarul BURSA, despre campania prezidenţială în care s-a angrenat recent şi despre problemele actuale ale ţării

• Alteţa Sa exclude orice colaborare cu partidele politice din ţară şi spune că niciodată nu va intra în viaţa politică, cu toate că admiră clasa politică românească

Reporter: Majestate, recent, v-aţi anunţat candidatura la preşedinţia ţării. Ce anume v-a determinat să luaţi această decizie?

Radu Duda: În primul rând, au fost opt ani de zile de legătură directă cu societatea românească, după mutarea noastră la Palatul Elizabeta, în mai 2001, timp în care s-au petrecut mai multe fenomene.

Pe de-o parte, noi am înţeles mai bine ce se întâmplă în comunităţile româneşti, iar pe de altă parte Româ­nia a făcut în aceşti opt ani progrese mult mai mari decât în anii `90, din toate punctele de vedere.

În tot acest timp oamenii au început să înţeleagă puţin mai bine şi mai profund ce rost avem noi. Până în anul 2001, toată povestea cu familia regală se limita între monarhie sau republică, la familia regală care a venit să ne ia, nu să ne dea, şi, în general, la un trecut de care ne era puţin frică sau nu îl înţelegeam. Toate aces­te lucruri au făcut ca noi să vorbim acum, în 2009, despre familia regală ca despre o instituţie consolidată, în care oamenii înţeleg foarte bine ros­tul ei. S-a trecut, fără să facem noi un efort, peste această dezbatere de la "vrem monarhie sau vrem republică" şi s-a ajuns la punctul în care rămâne de văzut "cum poate această instituţie tradiţională să fie utilă". Şi bineînţeles, anii trecând, noi am căpătat o anumită experienţă, am avut o activitate externă extraordinar de intensă. După aceea, în a doua parte a acestor ani, am avut o activitate internă deosebită. Asta a făcut ca o parte din societatea românească, mai ales din zonele mai mici, în şcoli, în camerele de comerţ, în primării, să ne întrebe: "De ce dacă vorbiţi despre alte valor­i­, despre alte instituţii şi despre alt fel de a consolida România nu faceţi un pas instituţional?De ce să rămâneţi numai la nivelul unei instituţii simbolice?".

Reporter: Au fost solicitări din partea populaţiei care v-au determinat să candidaţi?

Radu Duda: Au fost solicitări care au început din 2004 şi s-au intensificat în 2007 şi 2008.

Reporter: Care sunt atuurile dumneavoastră în competiţia pentru preşedinţia ţării?

Radu Duda: Competenţa, experienţa, plus o instituţie cu o mare legitimitate istorică... Indiferent dacă este monarhie sau republică, familia regală este totuşi cea care a dat patru şefi de stat. Nu în ultimul rând, noi avem o foarte importantă deschidere internaţională. Nu există loc în aceas­tă lume în care noi să ne ducem şi să nu avem ecou.

Reporter: În campania pentru Palatul Cotroceni, sunteţi susţinut şi de casele regale din Occident?

Radu Duda: Susţinerea propriu-zisă pentru campanie nu are cum să vină din partea lor pentru că familiile regale europene nu au voie să se implice în niciun fel de politică. Dar există o reputaţie care s-a creat în ţările respective. Pentru ţări precum Franţa, Elveţia, Italia, care nu sunt monarhii, vizitele familiei regale au fost nenumărate până în acest moment. României îi lipseşte foarte mult acest exerciţiu statal. Oamenii politici nu duc lipsă de talent. Problema este că nu toate aceste instituţii au nevoie de politică. Parlamentul şi Guvernul au nevoie de politică, dar Palatul Cotroceni nu are nevoie de politică, ci de statalitate. A performa statal este altceva decât a performa politic.

Reporter: Cum vedeţi clasa politică din România?

Radu Duda: Eu am o admiraţie pentru clasa politică. Toate partidele care au fost din 1997 şi până în azi, indiferent că au fost creştini-democraţi, socialişti sau liberali, au contribuit, puţin câte puţin, la consolidarea regalităţii în România. Au fost introduse instrumente instituţionale, cum a fost reprezentantul special. Atât PSD, cât şi PD-L sau PNL, partide care au fost la guvernare, nu numai că au permis acest lucru, dar au şi consolidat această instituţie.

Reporter: Cu ce mesaj veţi aborda campania prezidenţială?

Radu Duda: Mesajele propriu-zise şi programul de campanie nu sunt definitivate pentru că ne aflăm la sfârşit de aprilie, adică suntem cu multe luni înainte de declanşarea oficială a campaniei electorale. Dar contactul nostru în diverse comunităţi şi în diverse profesii şi straturi ale societăţii româneşti a început deja.

Reporter: S-a vehiculat că veţi fi sprijint şi consiliat de Betsy Myers, unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai preşedintelui SUA, Barack Obama. Veţi miza pe consultanţii străini care şi-au dovedit eficienţa?

Radu Duda: Această persoană care a venit deja în România s-a oferit să mă sprijine. Noi, însă, dorim să ne bazăm pe o echipă autohtonă, care are în nucleul ei trei oameni învingători din campania de alegeri locale, de anul trecut, de la primăria generală a Bucureştiului. Dar, în afară de ei, vor exista, în jurul lor, oameni tineri, foarte buni şi cu mult entuziasm.

Pentru străinătate, eu cred că este bine să ai expertiza şi sfatul unor oameni care au ieşit victorioşi. Este normal să asculţi şi de oamenii care l-au împins de la spate pe Barack Obama pentru că sunt oameni de valoare, plini de competenţă. Însă nu aş vrea ca ei să alcătuiască echipa. Vreau ca această campanie să se facă cu români, pentru români, pentru că toată această decizie pe care familia regală a luat-o este o decizie ce priveşte doar familia noastră şi naţiunea română.

Reporter: Cum vedeţi instituţia prezidenţială din ţara noastră?

Radu Duda: Ar trebui să fie o instituţie care să servească exclusiv statul român ca simbol, ca sumă de valori. Este foarte adevărat că într-o ţară democratică este imposibil să faci abstracţie de clasa politică. Dar în Constituţie, până când ea va ajunge să fie modificată sau schimbată vreodată, eşti obligat să o respecţi ca atare. Şi în ea scrie limpede că instituţia preşedintelui reprezintă statul.

Reporter: Sunteţi de acord cu modificarea Constituţiei în forma propusă de domnul Traian Băsescu, în care preşedintele ar avea mai multe prerogative?

Radu Duda: Modificarea constituţională nu este un lucru care mă preocupă acum, până la 1 ianuarie. Nu pot să servesc o Constituţie la gândul cum s-o schimb. Eu sunt obligat să o respect. Ca preşedinte, trebuie să dai un exemplu pentru toată societatea românească să o respecte. Căile de modificare sunt multiple. Constituţia permite modificarea la iniţiativa preşedintelui, a Parlamentului sau a societăţii. Eu prefer ultimele două variante. Nu prefer ca modificarea să vină la propunerea şi nici după modelul unui om. Aş prefera ca societatea românească să-şi găsească dinamismul, aşa cum a dovedit-o preşedintele actual.

Reporter: Îl apreciaţi pe actual preşedintele Traian Băsescu?

Radu Duda: Spre meritul lui, este singurul care a venit cu o propunere de modificare a Constituţiei. Dar asta nu este în ordine. Trebuie să fie sute de mii de oameni care să gândească asta. Adică ce a lipsit societăţii civile să facă acest pas? Era greu de strâns, să zicem, 500.000 de semnături? Dacă societatea românească era preocupată să modifice Constituţia trebuia să o fi făcut.Parlamentul la fel...

Însă acest lucru nu s-a făcut...

Reporter: Credeţi că aveţi resursele financiare necesare să îi concuraţi pe contracandidaţii dumneavoastră care provin din partide politice cu fonduri importante de campanie?

Radu Duda: Nimeni până acum nu s-a gândit la forţa adevărată pe care o are societatea românească. Astăzi dimineaţă (n.r. vineri), a bătut la poartă o pensionară. O doamnă care a spus că a venit cu 100 de RON din pensia sa cu care vrea să contribuie la campanie. Este prima persoană care a venit cu bani pentru campanie. Nici nu am să folosesc acei bani, o să-i înrămez. Aşa ca ea pot să fie mulţi care să contribuie cu puţin. Şi nu pentru că aş avea nevoie ca ei să dea bani, pentru că sunt oameni modeşti, care, normal, ar trebui să primească, nu să dea. Dar este vorba despre puterea simbolului şi a exemplului. Eu cred în acest fel de sprijin. Poate n-ar fi suficient să acopere totul, dar va crea un fel de val de încredere şi de contribuţie a fiecăruia. Deja pe blog avem multe solicitări şi i-am rugat pe cei din biroul meu să se grăbească cu deschiderea contului. Pentru că nu poţi să-i dezamăgeşti pe oameni. Contul va fi deschis pe internet la sfârşitul lui aprilie - începutul lui mai, dar el, până în campanie, va fi contul unei persoane private. Legea spune că devii candidat numai când Biroul Electoral Central îţi dă documentul.

Reporter: Care sunt principalele probleme ale societăţii româneşti în opinia dumneavoastră?

Radu Duda: Pe lângă criza economică şi financiară, societatea noastră este afectată şi de o criză morală. Şi spun asta pentru că democraţia s-a accentuat enorm şi a lăsat efecte secundare. Unul dintre ele este excesiva politizare. Dacă democraţiile consolidate ale lumii cum sunt Franţa, Spania, SUA, Anglia şamd. pot să facă faţă acestei excesive politizări, pentru că au un sistem puternic care reglează totul din mers, România, ca şi Bulgaria şi Polonia sunt ţări care au ieşit din comunism cu instituţii, cu un schelet instituţional de "establishment" foarte rigid. Şi din cauza asta economia şi criza pe care o parcurg acum riscă să lase urme mai mari. Dar dacă societatea românească ar fi încurajată să-şi ia în propriile mâini anumite răspunderi pe care le poate duce, criza s-ar ameliora foarte mult.

Reporter: Cum am putea să depăşim criza economică în care am intrat?

Radu Duda: Să vă dau un exemplu: eu cred că suma necesară României pentru ca să iasă din criză ar putea fi, spre exemplu, împărţită, virtual, în trei. Să presupunem că o treime din banii necesari ar putea veni de la o instituţie supranaţională cum este FMI sau Banca Mondială. O a doua treime am putea să o obţinem din fondurile structurale şi o altă treime să fie investiţii străine în România. Niciodată nu o să accesăm fondurile structurale dacă o să ne sprijinim pe o mică echipă a unei primării care va încerca să depună un proiect peste doi ani. Instituţiile sunt sărace, umilite, iar Bucureştiul este rupt de restul ţării. Sunt ţări care au introdus în licee cursuri de accesare de fonduri, pe lângă ore de istorie şi geografie. Ce ne lipseşte ca să facem asta? De ce ar fi rău ca în cele câteva sute sau mii de licee din ţară, măcar în cele de elită, clasele superioare să înveţe despre accesarea fondurilor europene? Dar ce ar fi dacă întregii societăţi româneşti i-ai spune: fondurile structurale sunt ale voastre, trebuie să le accesaţi!

Reporter: Deci miza pe educaţie. În ceea ce priveşte investiţiile străine, ce avem de făcut?

Radu Duda: Referitor la investiţiile străine, vă spun eu cel puţin cinci ţări care au bani în acest moment pentru investit în afara lor: India, Thailanda, Malaezia şi Japonia, iar exemplele cred că pot continua. Din păcate nu s-a dus nimeni din România să caute aceste pieţe. Vă dau un exemplu simbolic: dacă elevii de la Năvodari se urcă în autocar şi în loc să meargă în vacanţa de Paşte să viziteze catedrale şi muzee prin Germania, bat la uşa Camerelor de Comerţ, a Primăriei şi a băncilor de acolo şi le spun: "Domnilor, noi nu plecăm de aici până nu veniţi la noi, la Năvodari, să vedeţi câtă nevoie are oraşul de dumneavoastră". De ce să nu se poate asta? De ce nu poate comunitatea singură să se ducă în Europa şi să ceară sprijin? La câte oraşe avem noi, la câţi elevi extraordinari avem, de ce să se facă numai teorie? Dacă este criză trebuie să punem cu toţii mână de la mână. Mizez pe educaţie şi pe iniţiativa persoanei care trebuie să înţeleagă că are un rost pe această lume.

Reporter: România a fost dur acuzată de către autorităţile comuniste de la Chişinău, după recentele manifestaţii ale fraţilor basarabeni, iar preşedintelui Băsescu i s-a reproşat că a reacţionat tardiv. Cum aţi fi gestionat această criză diplomatică dacă aţi fi fost la Cotroceni?

Radu Duda: Tăcerea clasei politice, într-un anume fel, am înţeles-o. Nu s-a dorit ca printr-o reacţie mai dură să se dea apă la moară autorităţilor de la Chişinău, atunci, în acele zile. Însă ce nu am înţeles a fost tăcerea instituţiilor internaţionale, mai ales a opiniei publice europene. Aici îmi este greu să pricep de ce Europa şi comunitatea internaţională nu înţeleg faptul că problema Republicii Moldova nu este o problemă de suveranitate. Aceasta este o falsă problemă. Suveranitatea Moldovei nu este pusă în pericol de către nimeni, nici de Bucureşti, nici de către Bruxelles. Suveranitatea ţării nu poate fi pusă în discuţie decât de naţiunea însăşi. Nici de cei care o conduc şi nici de cei din afara ei. În schimb, Republica Moldova are o altă problemă: cea a libertăţilor oamenilor. Nu înţeleg de ce comunitatea internaţională nu reacţionează. Cât de multe dovezi ai nevoie ca să vezi că, în Republica Moldova, vulnerabilitatea nu este slăbiciunea suveranităţii, ci faptul că nu sunt respectate libertăţile individuale. Fără a exagera, cred că duşmanii cei mai mari ai Republicii Moldova sunt la Chişinău, nu sunt nici la Bruxelles, nici la Bucureşti.

Reporter: Familia regală este cea care a făurit România Mare. Ce credeţi că ar trebui făcut, acum, pentru românii din afara graniţelor?

Radu Duda: Eu provin dintr-o instituţie care, prin natura ei, era una a tuturor românilor, mai ales a celor din afara graniţelor. Chiar familia regală a stat în afara graniţelor timp de 40 de ani. Este chiar baza exilului. În cei 40 de ani de comunism, singura voce care a rămas nealterată a fost a regelui cu mesajele sale de la Europa Liberă. Vizitele noastre în diasporă sunt permanente. Există foarte multe lucruri care se pot face. Toate politicile de tip administrativ, educaţional, economic etc. pentru integrarea acestor colectivităţi în spiritul românesc şi în viaţa europeană sunt prerogativa Guvernului. Preocupările pentru integritatea, unitatea, tradiţia şi continuitatea românească, din punct de vedere statal, ţin de preşedinte. După 1 ianuarie le vom limpezi pe toate..

Reporter: Veţi pierde rangul regal dacă veţi deveni preşedinte?

Radu Duda: Este o chestiune de identitate a persoanei. Atât poziţia mea de principe al României, cât şi numele meu fac parte din identitatea mea. Câtă vreme Constituţia nu vorbeşte nimic despre Casa Regală, atunci, tot ce se petrece în sânul familiei ţine de familie. Nu este posibil ca în Uniunea Europeană să-i conteşti cuiva identitatea. Este dreptul fundamental al omului.

Reporter: Dacă nu veţi câştiga alegerile veţi lua în calcul o altă funcţie în stat sau posibilitatea să vă înscrieţi în vreo formaţiune politică?

Radu Duda: Nu. Este exclusă orice intrare a mea într-un partid politic, este exclusă orice poziţie de ministru sau prim-ministru. Niciodată nu voi intra în viaţa politică a României. Voi face doar acea Politică, cu majusculă, pe care o cere statul român. Nu puneţi această problemă pentru că nu o să se întâmple. Nu voi pierde alegerile.

Reporter: Vă mulţumesc pentru interviu!