Reporter: Excelenţă, de ce credeţi că actuala administraţie SUA percepe Republica Islamică Iran ca pe o ţară inamică?
Hamid Moayyer: De la victoria Revoluţiei Islamice în 1979 (n.r. moment în care a fost îndepărtat un monarh pro-occidental, fiind instaurată Republica Islamică), date fiind antecedentele colonialiste ale Statelor Unite ale Americii în această regiune, conducerea de la Washington a avut o abordare agresivă cu privire la noul guvern instalat în Iran.
În consecinţă, Statele Unite au întrerupt relaţiile cu Republica Islamică Iran şi ne-au impus sancţiuni care sunt încă în vigoare de peste 40 de ani.
În 2015, un acord privind limitarea programului nuclear iranian, în schimbul ridicării sancţiunilor economice, a fost agreat la Viena, după 16 zile de negocieri. Discuţiile dintre Iran şi grupul G5+1 (Statele Unite, Rusia, Franţa, Marea Britanie şi Germania) au fost prelungite în mai multe rânduri, dar, în final, a fost semnat acordul, fiind eliminate anumite sancţiuni, însă administraţia americană a susţinut că cele impuse acum 40 de ani nu au legătură cu acordul nuclear şi au fost menţinute.
Din punctul nostru de vedere, acest acord este istoric şi foarte bun.
Dar Statele Unite ale Americii şi Republica Islamică Iran au multe neînţelegeri care nu pot fi evitate şi nu pot fi rezolvate.
Statele Unite al Americii l-au sprijinit pe şahul Iranului Mohammad Reza Pahlavi, acum 40 de ani, întrucât americanii aveau foarte multe interese pe tot teritoriul Iranului, interese care au fost întrerupte după Revoluţia Islamică în 1979.
Statele Unite ale Americii au fost foarte supărate că nu au mai avut acces la anumite resurse, motiv pentru care au continuat până acum cu politica anti-guvern iranian.
În urma semnării acordului nuclear din 2015, s-a ajuns la concluzia acceptată că Republica Islamică Iran şi cele şase mari puteri occidentale nu trebuie să fie de aceeaşi părere în toate domeniile, dar nici nu trebuie să pună în pericol securitatea lumii.
Din păcate, o dată cu venirea lui Donald Trump la Casa Albă, politica externă a Statelor Unite s-a schimbat complet. Nu doar Iranul este îngrijorat acum cu privire la poziţia SUA faţă de acest acord, ci şi ţările UE care sprijină, în continuare, documentul semnat în 2015, întrucât în urma denunţării lui, ar suferi mult din punct de vedere economic.
Reporter: Preşedintele SUA a criticat, în mai multe rânduri, acordul nuclear semnat de Republica Islamică Iran şi G5 + 1. Care sunt aşteptările cu privire la discursul acestuia de la finalul săptămânii?
Hamid Moayyer: Discursul lui Donald Trump poate să pună în pericol lumea întreagă, întrucât totul se poate transforma într-un adevărat conflict.
Ministrul nostru de Externe Mohammad Javad Zarif consideră că este posibil ca Donald Trump să iasă din acest acord sau mai există posibilitatea că va trimite raportul către Congresul SUA despre care ştim cât de împotriva acestui acord a fost.
Este ciudat faptul că Donald Trump spune că Republica Islamică Iran nu şi-a respectat angajamentele, conform acordului încheiat în 2015, deşi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), autoritatea primordială, susţine contrariul, certificând că nu am încălcat nimic din acord.
Ştiu că sunt mulţi americani care sunt împotriva poziţiei adoptate de Donald Trump şi care reproşează acestuia că, prin discursurile sale, pune în pericol Statele Unite ale Americii şi pe cetăţenii săi din întreaga lume.
Donald Trump, prin această abordare, în loc să apropie, de exemplu, Coreea de Nord înspre un acord similar cu cel semnat cu Iranul în 2015, o îndepărtează.
Din fericire, ţările UE şi, în special, doamna Federica Mogherini, Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, au pus accent foarte tare pe faptul că aceste ţări sprijină acordul nuclear cu Iranul, pe care îl consideră deosebit de bun şi la care nu doresc sub nici o formă să renunţe.
Reporter: Care credeţi că va fi poziţia ţărilor UE, dacă Donald Trump denunţă acordul din 2015?
Hamid Moayyer: Eu cred că ţările din UE, inclusiv Germania, aşa cum au şi făcut-o până acum, deja, iau poziţie împotriva discursului lui Donald Trump, spunând că nu îl susţin.
După semnarea acordului, toate ţările europene au semnat înţelegeri de colaborare cu Republica Islamică Iran, deosebit de favorabile ambelor părţi, la care, cu siguranţă, că nu doresc să renunţe. Aceste legături sunt menţinute şi se doreşte dezvoltarea lor.
Chiar recent am văzut o declaraţie a ministrului german de externe care i-a solicitat lui Donald Trump ca, prin anularea acordului, să nu instaureze legea junglei în lume.
Aşadar este foarte evidentă poziţia statelor UE faţă de acordul nuclear cu Republica Islamică Iran şi este clar că acestea sunt împotriva poziţiei lui Donald Trump. Nici Rusia, China şi nici alte ţări nu sunt de acord cu opiniile lui Donald Trump.
S-a depus foarte mult efort pentru încheierea acestui acord, care a avut drept scop instaurarea securităţii în lume, în condiţiile în care Iran are activităţi nucleare exclusiv paşnice.
Donald Trump este o persoană dezechilibrată care ţine ca toată lumea să spună că este noapte atunci când este zi. Când toată lumea, inclusiv Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, susţine că nu încălcăm acordul, Donald Trump se încăpăţânează să spună că Republica Islamică Iran vrea să fabrice bomba atomică. Se pare că actualul preşedinte american nu ascultă şi nu sesizează ceea ce se întâmplă în lume, el vrea doar ca Benjamin Netanyahu (n.r. premierul Israelului) să-l aplaude.
Eu sper ca Donald Trump să înţeleagă, în final, faptul că opiniile sale sunt greşite şi să-şi dea seama că acţiunile sale pot pune în pericol toată lumea, în condiţiile în care Statele Unite al Americii nu sunt o ţară mică, din lumea a treia.
O greşeală foarte mică a SUA, a Rusiei, a Coreei de Nord poate determina, şi nu ne dorim în nici un caz, izbucnirea celui de-al Treilea Război Mondial.
Tocmai pentru că simt acest pericol, foarte mulţi americani pun problema schimbării lui Donald Trump. Chiar, recent, am citit declaraţia unui republican, membru al partidului care l-a susţinut pe Donald Trump şi care este şi Preşedintele Comisiei de politică externă din Congresul american, potrivit căreia discursul lui Donald Trump despre Iran poate fi cauza izbucnirii celui de-al Treilea Război Mondial.
Declanşarea unui asemenea conflict nu ar avea nici câştigători, nici înfrânţi, ci toată lumea ar avea de suferit pentru că ar fi vorba de un război nuclear.
Eu sper ca poziţia lui Donald Trump să se schimbe în ceea ce priveşte acordul nuclear cu Republica Islamică Iran sau ca americanii să-l înlocuiască de la preşedinţie, iar persoana care va veni în locul lui să se conformeze politicilor internaţionale, să le înţeleagă şi să acţioneze în conformitate cu acestea pentru securitatea mondială.
Reporter: Credeţi că Donald Trump îşi va exercita mandatul de preşedinte SUA până la capăt?
Hamid Moayyer: Bineînţeles că americanii sunt singurii care pot decide acest lucru, noi nu ne putem da cu părerea asupra acestui fapt. Dar dacă Trump va continua să susţină această poziţie şi va pune în pericol întreaga lume, atunci este de dorit ca domnia sa să nu-şi termine mandatul.
Din ce am citit în presa americană, îmi dau seama că cele două mari partide din Statele Unite ale Americii realizează că atitudinea lui Donald Trump poate fi într-adevăr periculoasă şi acest pericol se poate extinde la nivel mondial.
Reporter: De ce Washington vrea să includă armata iraniană "Gardienii Revoluţiei" pe lista grupărilor teroriste?
Hamid Moayyer: Şi aceasta este tot o poziţie greşită a SUA, pentru că armata oficială a unui stat nu poate fi trecută pe lista de grupări teroriste. Comandantul suprem al Gardienilor Revoluţiei a declarat că, în cazul în care SUA ar face acest lucru, şi armata iraniană îi va trata pe soldaţii americani - oriunde ar fi aceştia - ca pe o grupare teroristă.
Este o ironie a erei în care trăim: armata Republicii Islamice Iran - "Gardienii Revoluţiei" - să fie acuzată că ar îndeplini acţiuni teroriste de către Statele Unite ale Americii, care au creat DAESH (acronimul în limba arabă pentru Statul Islamic ISIS - n.r.) şi care de atâţia ani acţionează prin Siria şi Irak, urmările fiind deosebit de grave.
Cine a oferit bani şi armament grupării DAESH, în afară de Arabia Saudită, Statele Unite ale Americii şi celelalte state din regiune care îi sprijină?
Oare cine au fost cei care s-au luptat într-adevăr cu teroriştii?
Vă spun eu: Iranul care a fost în prima linie de acţiune împotriva teroriştilor, ulterior alăturându-se Rusia.
Republica Islamică Iran a fost primul stat care a sprijinit Siria şi guvernul Bashar al Asad împotriva teroriştilor.
Dacă noi nu acţionam, este posibil ca acum să fi fost martorii unei guvernări DAESH în Siria şi Irak.
Oare nu este un lucru care poate provoca râsul că soldaţii care sunt acuzaţi de terorism de SUA sunt cei care au luptat cu adevărat împotriva Statului Islamic?
Reporter: Care este opinia dumneavoastră cu privire la politica de înarmare a Arabiei Saudite?
Hamid Moayyer: Achiziţionarea de armament de către Arabia Saudită de la Statele Unite a fost o pre-condiţie a vizitei lui Donald Trump în această ţară. De asemenea, toată lumea ştie că ideologia Arabiei Saudite - curentul wahabit - stă la baza terorismului în lume.
De asemenea, ştim că în spatele evenimentelor de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite ale Americii este Arabia Saudită.
Deşi este cunoscut că Statele Unite ale Americii şi Arabia Saudită sunt principalii sponsori ai terorismului în lume, totuşi Trump şi conducerea Arabiei Saudite au acuzat, la întâlnirea din această vară, că Republica Islamică Iran este implicată în acţiuni teroriste.
Donald Trump este, de fapt, un om de afaceri şi se uită la Arabia Saudită ca la o vacă bună de muls, aşa că o va mulge până când va putea.
Decizia de a achiziţiona armament american de către Arabia Saudită, care nu are o populaţie foarte mare, a fost luată pentru a-i face fericiţi pe americani. Arabia Saudită nu are nevoie de atâta armament.
Reporter: Ce ne puteţi spune despre conflictul dintre Arabia Saudită şi Qatar?
Hamid Moayyer: Între aceste două ţări existau multe diferenţe de opinii încă de dinainte de apariţia conflictului din această vară, întrucât Qatar nu a acceptat să fie în totalitate la dispoziţia Arabiei Saudite, aşa cum au făcut-o ceilalţi membri ai Consiliului de Cooperare din Golful Persic.
Analiştii spun că, de fapt, ceea ce a stat la baza ultimelor tensiuni dintre cele două state a fost faptul că Qatar nu a dorit să se lase la fel de muls de SUA aşa cum s-a lăsat Arabia Saudită.
Bineînţeles că, totuşi, Qatar şi Statele Unite ale Americii au relaţii foarte bune, există o bază militară a Statelor Unite al Americii în Qatar, dar Qatarul nu a fost pregătit să acţioneze punct cu punct, aşa cum i se dicta de către Arabia Saudită, ci a spus că va acţiona în limita posibilităţilor.
Arabia Saudită, cu politica sa copilărească, a pus în pericol, în primul rând, securitatea în regiunea Golfului Persic. Cred că este pentru prima dată când membrii Consiliului de Cooperare au avut păreri împărţite şi practic acum există două tabere în cadrul acestei organizaţii.
Acest tip de politică - fie eşti cu mine, fie împotriva mea - a fost lansat în lume prima dată de către George Bush şi nu cred că poate avea un rezultat bun. Aşa procedează acum Arabia Saudită.
Guvernele, însă, doresc să fie libere în a-şi exprima opiniile şi a lua poziţii. Întotdeauna într-un parteneriat există posibilitatea să fii de acord cu un partener în proporţie de 50-60%, dar să şi existe diferenţe de opinii de 30-40%.
Statele au dreptul să fie libere, să ducă politica pe care o consideră potrivită, să nu le fie impusă.
Reporter: Care sunt în prezent relaţiile Republicii Islamice Iran cu Qatar?
Hamid Moayyer: În momentul de faţă, Republica Islamică Iran are relaţii foarte bune cu Qatar, am reuşit să îi sprijinim pentru a suferi mai puţine pagube, după sancţiunile impuse în cadrul acestor tensiuni cu Arabia Saudită. Bineînţeles că nu am fost singura ţară care a făcut acest lucru, i-a ajutat şi Turcia.
Cred că unul din motivele pentru care tensiunile cu Arabia Saudită au escaladat a fost faptul că saudiţii i-au pus pe qatarezi să aleagă între ei şi Iran, iar aceştia consideră că pot colabora cu ambele state.
Qatar a susţinut că Republica Islamică Iran este o ţară paşnică în regiune şi că nu are motiv de întrerupere a relaţiilor.
De asemenea, Iran are relaţii bune cu Coreea de Nord, dar şi cu Coreea de Sud.
Reporter: Ce ne puteţi spune despre relaţiile economice dintre Republica Islamică Iran şi România?
Hamid Moayyer: România şi Republica Islamică Iran au relaţii istorice deosebit de vechi, atât la nivel de stat, cât şi între popoare. A fost o perioadă în care aceste relaţii au scăzut în intensitate, însă sunt foarte fericit că, anul trecut, am fost martorii vizitelor reciproce ale celor doi miniştrii de externe, al Republicii Islamice Iran şi al României.
De asemenea sunt fericit să constat că, de la momentul sosirii mele în România, volumul schimburilor economice s-a dublat aproape, lucru ce arată că există potenţial de dezvoltare.
Sunt convins că volumul de schimburi economice dintre Republica Islamică Iran şi România poate atinge un nivel foarte mare, chiar de 2 până la 3 miliarde de dolari pe an, însă este o problemă cu care ne confruntăm, mă refer la schimbările dese de guvern ale României.
Cred că nu doar noi, ci toţi ceilalţi diplomaţi au această problemă, întrucât este greu să stabilim o relaţie de afaceri. Vă dau un exemplu: de un an de zile, încercăm să stabilim o dată la care să aibă loc o întâlnire a Comisiei Mixte de Cooperare Economică Iran-România, însă acum, în momentul Ia care avem acest interviu, nu avem o dată stabilită.
Responsabil de coordonarea părţii române a Comisiei Mixte este Ministerul Mediului de Afaceri. Noi am avut, acum un an de zile, o şedinţă preliminară pentru organizarea întâlnirii Comisiei, însă de atunci şi până acum nu s-a putut stabili data la care să aibă loc evenimentul. Avem toate documentele pregătite, sunt mai multe memorandumuri şi acorduri de înţelegere gata să fie semnate şi parafate, însă partea română nu ne-a dat o dată exactă.
În domeniul cultural, de asemenea, avem relaţii deosebit de bune. Existe schimburi în domeniul cultural, la nivel ştiinţific, în ceea ce priveşte sportul, la nivel academic.
Sper ca relaţiile cu autorităţile române să fie mai fructuoase.
Reporter: Este cunoscută politica pro-americană a autorităţilor române. Cum se împacă acest lucru cu relaţiile româno-iraniene?
Hamid Moayyer: Opiniile politicienilor români sunt diferite.
Eu cred că România doreşte o politică independentă care să fie în cadrul politicilor UE.
Chiar dacă există relaţii deosebit de bune cu Statele Unite ale Americii, în special pe domeniile economic şi militar, am sesizat că autorităţile române nu sunt de acord cu tot ceea ce doreşte administraţia de la Washington.
Urmarea netăgăduită a politicilor Statelor Unite al Americii ar însemna crearea unor distanţe între România şi politica UE, iar opiniile europenilor diferă de ceea ce doreşte Donald Trump.
Deşi aveţi o politică pro-americană, noi nu am simţit niciodată că s-ar dori o distanţare sau s-ar împiedica dezvoltarea relaţiilor româno-iraniene, ci dimpotrivă.
Reporter: Ce ne puteţi spune despre intrarea Iranului pe piaţa petrolului?
Hamid Moayyer: Poziţia noastră în domeniul petrolului este una foarte bună şi în cazul OPEC facem demersurile necesare, care se impun. Împreună cu ceilalţi membri ai OPEC, am stabilit un control în domeniul producţiei petrolului.
De asemenea şi Rusia a avut o cooperare foarte bună cu OPEC şi sper că, până la finele anului 2018, să păstrăm şi să stabilizăm preţul petrolului. Din fericire, şi consumatorii de petrol şi producătorii au înţeles că schimbările bruşte şi importante în această piaţă nu favorizează pe nimeni.
Preţul petrolului a scăzut foarte mult, după care a mai crescut puţin, însă ceea ce doresc producătorii este ca acest preţ să găsească o stabilitate. Sunt de părere că acest preţ ar trebui să fie echilibrat, stabil şi să împiedicăm aceste fluctuaţii.
Reporter: Ce ne puteţi spune despre gruparea MKO cu care Republica Islamică Iran se află în conflict?
Hamid Moayyer: MKO este o grupare care a acţionat în Iran şi înaintea Revoluţiei Islamice, având o gândire şi nişte abordări deviaţioniste. Înainte de Revoluţia Islamică au ucis chiar şi câţiva cetăţeni americani, motiv pentru care Statele Unite au declarat această grupare ca fiind teroristă.
O dată cu victoria Revoluţiei Islamice, MKO a ieşit în faţă şi a considerat că este cazul să solicite diferite posturi şi facilităţi în cadrul noului stat.
Conducerea Republicii Islamice Iran a spus că decizia stă în mâinile oamenilor, prin alegeri. Dat fiind că membrii acestei grupări nu erau plăcuţi de către nimeni, MKO nu a reuşit să obţină voturi.
În anul 1982, această grupare a început să acţioneze în atacuri teroriste împotriva oamenilor.
Conform statisticilor pe care le avem, membrii MKO au ucis 17.000 de oameni nevinovaţi, inclusiv bătrani, femei, copii, fie ei şiiţi, suniţi, creştini, evrei sau de orice altă confesiune.
De asemenea au realizat două atacuri teroriste foarte mari, primul împotriva Partidului Republicii Islamice Iran, când au fost omorâte 72 de persoane, inclusiv preşedintele partidului de la acea vreme.
Două luni mai târziu, a avut loc un alt atac terorist în care preşedintele şi premierul Republicii Islamice Iran de la acea vreme au fost ucişi, iar această grupare teroristă şi-a asumat cele două atacuri în mod oficial.
În timpul războiului dintre Iran şi Irak, membrii MKO spionau partea iraniană şi dădeau informaţii duşmanului de la acea vreme, respectiv preşedintelui irakian Sadam Hussein şi armatei irakiene.
Ulterior, această grupare s-a mutat în mod oficial în Irak, preşedintele organizaţiei s-a întâlnit cu Sadam Hussein şi au semnat un acord de colaborare împotriva Iranului.
Sadam le-a asigurat partea financiară, le-a oferit protecţie, o tabără şi armament. Zilnic, Sadam le dădea 30.000 de barili de petrol, pe care teroriştii îi vindeau şi, cu banii obţinuţi, continuau să se înarmeze.
În momentul în care războiul dintre Iran şi Irak a ajuns la sfârşit, această grupare teroristă a mai organizat un atac în Republica Islamica Iran, denumit Mersad (ultima mare operaţiune militară din timpul războiului Iran - Irak, care a avut loc în iulie 1988 şi a constat în incursiunea militară din Irak a 7000 de membri înarmaţi ai MKO) , însă, din fericire, toţi teroriştii care au organizat şi participat la această operaţiune militară au fost ucişi.
Avem informaţii că, anumiţi membri caută să identifice persoanele din interiorul organizaţiei care ar putea să acţioneze împotriva lor şi îi schingiuiesc. Ştim că una din modalităţile de tortură este jupuirea pielii cu fierul de călcat.
Este absolut incredibil ce pot face membrii acestei grupări şi uneori credem că DAESH a învăţat de la ei ce torturi pot aplica.
Noi avem informaţii că unii din membri acestei grupări s-au alăturat DAESH şi luptă cot la cot cu ei.
Din nefericire, Statele Unite ale Americii, din cauza acestor diferenţe de opinii pe care le are cu Republica Islamică Iran şi a faptului că nu suportă noul guvern iranian, chiar dacă puseseră ei înşişi gruparea MKO pe lista grupărilor teroriste din lume, acum câţiva ani au scos-o de pe listă. Şi unele dintre statele occidentale din Europa au urmat SUA în acest demers, deşi am oferit toate documentele şi dosarele unui tribunal din Franţa, dar judecătorii francezi au lungit foarte mult procesul de cercetare şi investigare.
Cred că instanţa din Franţa ştie că, în urma investigaţiilor pe care le va face, va trebui să pună din nou această grupare pe lista grupărilor teroriste din lume.
Ceea ce vreau să accentuez este că această grupare este teroristă şi că UE trebuie să fie deosebit de sensibilă faţă de această organizaţie.
Din nefericire, Statele Unite ale Americii au arătat faptul că, pentru a-şi urmări politicile care nu sunt deloc favorabile lumii, sunt pregătite să sprijine terorismul, inclusiv această grupare, chiar dacă însăşi populaţia americană a suferit de atîţia ani încoace urmările terorismului.
Însă ceea ce nu trebuie acceptat este faptul că ţările europene lasă în interiorul UE această grupare care este deosebit de periculoasă, îi lasă să planifice următoarele mişcări şi nu fac nimic împotriva lor. Organizaţia acţionează prin spălarea de bani, prin înfiinţarea de diferite fundaţii şi asociaţii, atrăgând persoanele naive prin comitete de strângere de fonduri.
Reporter: Cine este cel mai mare finanţator al acestei organizaţii?
Hamid Moayyer: În momentul de faţă, după informaţiile pe care le avem, SUA este cel mai mare contributor.
În trecut, ştiu că şeful grupării MKO, care este de fapt o femeie, a fost reţinută şi arestată de poliţia franceză pentru spălare de bani.
Reporter: Ce ne puteţi spune despre această grupare în România?
Hamid Moayyer: Din fericire, date fiind relaţiile bune cu Republica Islamică Iran şi având informaţiile corecte referitor la această grupare teroristă, statul român a colaborat pentru împiedicarea acţiunilor MKO. Există un număr foarte restrâns de membri ai acestei grupări care sunt în România, însă nu am auzit ca aceştia să fi desfăşurat activităţi.
Mulţumim pe această cale statului român pentru că asigură securitatea ţării şi a cetăţenilor români împotriva grupării teroriste MKO.
Dar MKO organizează în fiecare an un simpozion internaţional la care invită diferite personalităţi şi le atrage pe acestea prin faptul că le asigură cheltuielile de transport şi cazare, urmărind prin această mişcare să facă publicitate organizaţiei. Eu sunt convins că orice om raţional, după cele povestite, îşi dă seama de pericol.
Din nefericire am aflat că unii dintre membrii Parlamentului român au fost invitaţi şi au participat la acest simpozion. Este un mare păcat faptul că, deşi România şi Republica Islamică Iran au relaţii foarte bune, există personalităţi politice care nu au informaţii despre MKO şi care participă la propaganda lor. Ar trebui să le spunem acestor persoane că terorismul este o ameninţare mondială, pentru toată lumea. Un singur pas luat în direcţia sprijinirii unei asemenea organizaţii poate fi o lovitură deosebit de puternică securităţii umanităţii.
Reporter: Vă mulţumesc!
1. _Precizare_
(mesaj trimis de "C' în data de 13.10.2017, 10:41)
..Si deci_:...Sa nu dezinformam sau mai corect spus sa denaturam adevarul excelenta voastra~~...Specialitatile cele doua si de baza a celor de la WW_DC sunt nu sponsorizarea ci mai corect spus_=_: "VINZAREA de ARME" cit mai mult cu putinta chiar si celor care teoretic le sunt dusmani declarati_(..domnul I. Chifu ne poate da si 9 mai multe detalii fiind specialist pe astfel de subiecte~)_..Arme sa vinda cit de muuuult_E~!...Si deasemeni o alta specialitate de TOP si de referinta a celor de la WW_dc este schimbarea de regimuri politice care nu convin sau nu joaca si cinta asa cum vrea unchiul Sam_!..Primavara araba e un exemplu recent si mai mult decit edificator cu exceptia Siriei-bineinteles ! Noroc cu Rusia ca altfelll'......In alta ordine de ideii il criticati pe marele D. Trump deoarece acesta nu se impaca cu actualul acord nuclear semnat de tara dvs. cu cele 6 mari puteri nucleare, de fapt 7 daca includem si pe MICUL dar marele nostru in acelasi timp~_ISRAEL_~..Ba nu ! Gresesc ! 10 ! Era sa uit de India_Pakistan si Nord Khorea acum mai pa' nou~__~HA~HA~HA~__..Aci' problema sta cam asa ! Trump e putin mai diferit decit Obama si predecesori sai de la casa alba in sensul ca fiind de profesie om de afaceri este neincrezator si suspicios de felul sau pina se convinge de al-binelea si pe baza informatilor primite de la servicii, adica are destule dubii cum-ca in ciuda promisiunior ferme si a acordului incheiat, tara dvs. va continua in secret sa dezvolte capabilitati nucleare ofensive aidoma Coreei de Nord_..~Iar_EU ca 1 simplu cetatean ce sunt il cred, nu stiu din ce motive il cred dar ii cam dau crezare marelui Donald, si din pacate pt. excelenta voastra~....Iate deci si motive intemeiate pt. care Trump e ceva mai sceptic de cit predecesorul sau...restul e doar diplomatie clasica si obisniuta......._~_~_~_...