EXCLUSIVITATE/AMBASADORUL TURCIEI ÎN ROMÂNIA, KORAY ERTAŞ: "Fără Turcia, Uniunea Europeană va continua să fie un actor slab"

• "Turcia nu ar trebui privită ca un actor cu care se cooperează numai în momentele de criză"

• "Cât timp Assad este la putere, nu poate exista pace în Siria"

• "Am cheltuit mai mult de 9 miliarde de dolari pentru refugiaţii din centre"

• "Războiul mediatic al Rusiei ne trimite cu gândul la epoca Pravdei"

Reporter: Turcia are o lungă istorie în ceea ce priveşte accederea în UE. Procesul a fost revitalizat, recent, când cancelarul german, Angela Merkel, şi-a exprimat sprijinul. Ankara şi-a stabilit vreun termen-limită pentru aderarea la Uniunea Europeană?

Ambasador Koray Ertaş: Vocaţia europeană a Turciei are o lungă istorie, de aproape o jumătate de secol. Ţara noastră a devenit candidată pentru aderare, în urmă cu două decenii, în 1999, iar negocierile au început în 2005. Dintre cele 35 de capitole, 15 au fost deschise, dar unul singur închis. 14 capitole sunt blocate, din considerente politice, nu de merit, de către unele state membre.

Întâlnirea dintre liderii UE şi cei turci, din 29 noiembrie 2015, a reprezentat un moment important, de impulsionare a relaţiilor. S-a recunoscut importanţa abordării comune a crizelor, ca parteneri-cheie şi aliaţi strategici în regiune.

Este trist că a fost nevoie de o nouă criză, precum copilul găsit mort pe litoralul Mării Egee, pentru a arăta că Turcia şi UE au nevoie una de cealaltă. Sub presiunea unei crize umanitare de proporţii, liderii au decis să stimuleze relaţiile şi au pus la punct un nou mecanism comun. Turcia nu ar trebui privită ca un actor cu care se cooperează numai în momentele de criză.

După summitul din noiembrie, Capitolul 17, privind politicile economice şi monetare a fost deschis, după un deceniu de stagnare. Există o promisiune a Uniunii ca alte 5 capitole să fie pregătite în următoarele luni. Capitolul 24 -despre justiţie, libertate şi securitate - are o importanţă deosebită, în contextul provocărilor cu care ne confruntăm la frontiere. În ciuda blocajului de un deceniu, generat de problema cu Ciprul, Turcia şi-a continuat reformele. Graţie acestui fapt, suntem pregătiţi să deschidem orice capitol, în termen de două luni.

Liderii au decis, de asemenea, să accelereze consultările dintre Ankara şi UE. Din decembrie 2004, Turcia nu a mai fost invitată la summiturile europene. După înţelegerea din noiembrie 2015, s-a decis ca summituri UE-Turcia să aibă loc bianual. Primul dintre acestea a avut loc în noiembrie 2015. În aceste întâlniri, se vor discuta toate aspectele din relaţiile noastre, inclusiv cel de aderare, Planul de Acţiune Comun în domeniul migraţiei, politica externă şi economică. De asemenea, s-a decis că vor mai avea loc mai multe întâlniri, pe tema dialogului politic, economic şi energetic dintre Turcia şi UE.

Ce se întâmplă acum nu reprezintă un proces extraordinar, ci arată doar că Turcia a început să fie privită ca orice candidat "normal" la aderare.

În ceea ce priveşte capitolele care urmează să fie deschise anul acesta, ne aşteptăm ca Uniunea Europeană să îşi respecte promisiunile şi să clarifice obstacolele politice înainte de deschidere. Din punctul nostru de vedere, suntem gata să ne asumăm responsabilitatea. UE şi Turcia s-au înţeles asupra unui plan comun, pentru următoarele şase luni, pentru a menţine noul avânt al negocierilor şi pentru pregătirea întâlnirii pentru dialog politic, înainte de cel de-al doilea summit Turcia-UE.

Reporter: Capitolele 23 şi 24, menţionate de cancelarul german, au fost blocate unilateral de Cipru. Turcia poate face ceva pentru a debloca aceste capitole?

Ambasador Koray Ertaş: Într-adevăr, şase capitole au fost blocate de grecii ciprioţi, printre care 2 (libera circulaţie a forţei de muncă), 15 (energie), 23 (judiciar şi drepturi fundamentale), 24 (justiţie, libertate şi securitate), 26 (educaţie şi cultură) şi 31 (politică externă, de securitate şi apărare).

Am pledat, sincer, pentru o soluţionare a problemei cipriote, care a început cu mai mult de o jumătate de secol în urmă. Amintiţi-vă că, în 2004, ONU a elaborat un plan de pace, susţinut de turcii din Cipru, dar nu şi de greci, prin referendum. Cu toate acestea, nu ne-am dat bătuţi. Anul acesta, atmosfera de pe insulă este pozitivă, iar liderii celor două comunităţi lucrează cu sârg pentru a pune capăt conflictului.

Toate părţile implicate, inclusiv Turcia şi Grecia, ar trebui să facă tot ce pot pentru a nu rata oportunitatea istorică. O soluţionare ar aduce schimbări majore într-o regiune predispusă la conflicte şi va aduce avantaje importante, în domeniul economic şi al energiei.

Dacă problema Ciprului este rezolvată, nu vor mai fi obstacole pentru deschiderea altor capitole. Totuşi, răspunderea aparţine Uniunii Europene. UE ar trebui să creeze condiţiile necesare deschiderii capitolelor.

Reporter: Cum îşi vede Turcia rolul în Siria?

Ambasador Koray Ertaş: Considerăm că problema de bază din Siria este însuşi regimul. DAESH (n.r. acronimul arab pentru Statul Islamic) nu exista acolo înainte. Trebuie să luptăm împotriva acestei organizaţii teroriste inumane, dar să nu uităm că, fără un guvern legitim, conflictul nu se va termina. Acţiunile recente ale Rusiei în Siria nu fac decât să adâncească o criză. Este, deja, limpede că atacurile ruse ţintesc rareori DAESH. Numai în ultima lună, mii de civili au ajuns la graniţa Turciei, fugind din calea atacurilor forţelor ruse şi ale regimului (n.r. lui Bashar al-Assad). Tragedia a fost agravată de atacurile teroriştilor din YPG (n.r. braţul armat al Partidului Uniunii Democratice, formaţiune a kurzilor), care au văzut în lupte o oportunitate să-şi consolideze controlul asupra teritoriului.

Dacă suntem sinceri în dorinţa de a lupta cu terorismul din Siria, ar trebui să acţionăm în consecinţă. Turcia doreşte tranziţia paşnică, spre un regim democratic, reprezentativ, secular. Susţinem toate procesele de la Geneva şi acordul semnat la Munchen. Sper că raţiunea va triumfa şi că marile puteri vor înceta să folosească această criză pentru propriile interese. Altfel, toate problemele, inclusiv terorismul DAESH şi criza refugiaţilor, vor continua să ne afecteze.

Având în vedere precedentele acorduri, considerăm că cel mai recent (n.r. negociat de Rusia şi SUA) este unul fragil. Ultimele două înţelegeri au fost încălcate de forţele regimului şi de cele ruse. Bineînţeles, sperăm să funcţioneze şi dorim ca bombardamentele şi luptele să ia sfârşit - mai puţin cele împotriva DAESH, Frontului al-Nusra şi al-Qaeda. Rusia şi regimul (n.r. lui Bashar al-Assad, liderul de la Damasc) au încercat să portretizeze unele elemente ale opoziţiei moderate ca organizaţii teroriste. Odată ce acestea vor fi ţintele atacurilor, pacea dispare.

Atunci când forţele kurde, precum PYD (n.r. Partidul Uniunii Democratice), atacau Turcia, forţele noastre răspundeau. Acest lucru nu se mai întâmplă.

Considerăm că, atât timp cât Assad se află la putere, nu poate exista pace în Siria. Credem că el este responsabil pentru calamităţile şi pierderile umane din ţara lui, iar oamenii care au plecat nu se vor întoarce, de frică. Susţinem procesul de formare a unui guvern de tranziţie şi alegerile. Nu promovăm un anumit regim - această alegere trebuie să aparţină cetăţenilor. Am insistat, în schimb, asupra păstrării integrităţii teritoriale a statului sirian şi a caracterului secular al noului regim.

Reporter: Rusia Today a publicat informaţii conform cărora Turcia ar ataca, în continuare, localităţi kurde, precum Kobani.

Ambasador Koray Ertaş: Războiul mediatic ne trimite cu gândul la epoca Pravdei. Kobani este controlat de grupuri care au luptat împotriva DAESH, iar atunci, noi i-am ajutat cu tranzitul trupelor Peshmerga din Irakul de Nord (n.r. Peshmerga reprezintă forţele armate ale Kurdistanului, regiune autonomă din Irak). Atunci când au început luptele, toţi locuitorii din Kobani s-au refugiat în Turcia. De ce am ataca civili nevinovaţi din regiune?

Dacă PYD, care are legături cu PKK (n.r. Partidul Muncitorilor din Kurdistan), ne atacă, vom lua măsuri de retaliere. Le cerem partenerilor din regiune să accepte că PYD este o organizaţie teroristă, la fel ca PKK. Rusia foloseşte PYD împotriva Turciei.

Reporter: Având în vedere numărul important de kurzi care au intrat pe teritoriul Turciei, credeţi că printre ei se află şi militanţi?

Ambasador Koray Ertaş: După atentatele din Ankara, prin analiza amprentelor, s-a descoperit că atacatorul a intrat din regiunea controlată de kurzi, din Siria. Din păcate, printre noii veniţi sunt şi elemente teroriste. Într-o singură zi, sunt 10.000 de oameni la graniţă. Nu poţi decât să le iei amprentele şi să le înregistrezi numele.

Continuăm, totuşi, acţiunile umanitare şi îi primim în ţară, dar apare şi o problemă de securitate.

Din fericire, până acum, nu au avut loc proteste împotriva refugiaţilor şi suntem mândri de acest lucru. Există chiar oraşe în Turcia, în care numărul refugiaţilor îl depăşeşte pe cel al autohtonilor. Preocupările pentru securitate devin tot mai acute, în special după atacurile din principalele oraşe.

Reporter: Refugiaţii sirieni se adaptează mai bine în Turcia, decât în restul Europei, graţie unei apropieri culturale?

Ambasador Koray Ertaş: Depinde foarte mult şi de atitudinea statului-gazdă. Dacă nu ai o atitudine primitoare, aceştia nu se vor adapta şi integra. În cazul nostru, similaritatea de bază este cea religioasă. Nu vorbim aceeaşi limbă, avem provenienţe etnice diferite şi există, de asemenea, diferenţe culturale. Cred că cea mai importantă este atitudinea societăţii-gazdă.

Reporter: Uniunea Europeană a decis să ajute Turcia, în contextul crizei migranţilor, cu fonduri (aproximativ 3 miliarde de euro). Sunt aceste fonduri suficiente, pentru a face faţă valului de refugiaţi?

Ambasador Koray Ertaş: Fondurile nu intră în bugetul Turciei, ci vor fi folosite doar pentru sirieni. Dacă, spre exemplu, într-o localitate nu există şcoală pentru copiii sirieni, ea va fi construită.

Este o contribuţie importantă, dar, numai pentru refugiaţii care locuiesc în centre (aproximativ 300.000), am cheltuit cam 9-10 miliarde. Nu vorbesc de cei din afara taberelor, adică marea majoritate.

Presa internaţională a criticat faptul că, în opinia unora, Turcia se foloseşte de refugiaţi pentru a obţine fonduri. Ţara noastră nu a dorit aceste fonduri de la început. Banii ne ajută să consolidăm capacitatea de gestionare a crizei. Ne bucurăm că dialogăm cu Uniunea Europeană, ca parteneri.

Reporter: Turcia este capabilă, din punct de vedere economic, să facă faţă provocării, pe termen lung?

Ambasador Koray Ertaş: Timpul va decide. Până acum, am reuşit prin propriile resurse. Cele 9 miliarde menţionate provin numai din partea statului, nu am mai menţionat şi acţiunile societăţii civile. Problema este că această criză se perpetuează. După atacurile din Alep, spre exemplu, mii de oameni au sosit la frontieră. Dacă Alep cade, unele surse vorbesc despre un milion de potenţiali refugiaţi.

Anul trecut, aproximativ un milion de oameni au ajuns în Europa - o cifră semnificativă. Dar şi numărul celor din Turcia a crescut. Nu cei de la noi din ţară au plecat în restul continentului. Procesul are o amploare mai mare: afganii vin din Iran, refugiaţii sirieni din Nordul Irakului au plecat, aşadar nu este vorba doar despre refugiaţii care locuiau în Turcia.

Reporter: Turcia a primit multă atenţie din partea UE, în contextul crizei migranţilor. Consideraţi că această situaţie ajută Ankara, în drumul său spre aderare?

Ambasador Koray Ertaş: Turcia găzduieşte aproximativ 2,6 milioane de refugiaţi sirieni, mai mulţi decât oricare altă ţară, peste jumătate din numărul celor care au fugit din ţară, de la începutul crizei. Am adoptat o politică a uşilor deschise pentru toţi sirienii, fără discriminare etnică sau religioasă. În timpul luptelor din Kobani (Ayn Al-Arab), toţi rezidenţii kurzi - peste 200.000 - au fost primiţi, în mai puţin de o săptămână. Mii de civili au intrat în Turcia la sfârşitul lunii ianuarie şi început de februarie, fugind din calea atacurilor Rusiei şi regimului.

Peste 270.000 de sirieni au fost cazaţi în 26 de centre temporare de protecţie, unde li se oferă mâncare, asistenţă medicală, educaţie, asistenţă psihologică, pregătire vocaţională şi activităţi sociale. Alte 2,3 milioane de sirieni trăiesc în afara acestor centre şi beneficiază de servicii medicale gratuite. Populaţia siriană din Turcia creşte într-un ritm acceler at: peste 150.000 de copii s-au născut în ţara noastră, de la începutul crizei. Peste 1,2 milioane de sirieni din statul nostru au sub 18 ani, iar aproximativ 700.000 dintre aceştia au vârsta necesară şcolarizării. Educaţia lor este asigurată de autorităţile noastre. Cu toate acestea, încă există sute de mii de copii sirieni, care nu beneficiază de o educaţie adecvată.

Am cheltuit mai mult de 9 miliarde de dolari, de la începutul crizei. Contribuţiile internaţionale reprezintă doar 400 milioane de dolari, din care 165 de milioane de la partenerii europeni şi ONG-uri.

De asemenea, facem tot ce ne stă în putinţă pentru a preveni trecerile frauduloase de graniţă către Europa. În 2015, peste 146.000 de migranţi ilegali au fost reţinuţi de forţele turce de securitate. Paza de Coastă a iniţiat, anul trecut, operaţiunile "Operation Safe Med", în Marea Mediterană, şi "Operation Aegean Hope", în Marea Egee, pentru menţinerea securităţii maritime.

Am insistat, la nivel internaţional, pentru rezolvarea crizei de ani buni. Cu toate acestea, abia recent, Uniunea Europeană a devenit interesată de subiect. Acum, partenerii noştri din UE se confruntă cu presiuni enorme, la nivel intern, din cauza crizei. Şi-au dat seama, din nou, de importanţa Turciei şi au decis să stimuleze procesul de integrare.

Nu considerăm această criză o oportunitate, pe care să o utilizăm în negocierile de aderare la UE. Suntem toţi într-o barcă: Turcia şi Uniunea au nevoie una de cealaltă. Europa se confruntă cu provocări enorme, inclusiv terorism, declin economic, presiunea migraţiei ilegale, radicalism şi securitate energetică. Ankara este un partener vital pentru a face faţă acestor provocări.

Sprijinul financiar acordat de UE nu va fi folosit pentru nevoile Turciei, ci pentru sirienii care trăiesc în ţară. Noi vom continua să luăm măsuri pentru a soluţiona criza refugiaţilor şi problema migraţiei ilegale. Am adoptat, deja, legislaţia, conform căreia vor fi eliberate permise de muncă pentru sirienii din Turcia. Am introdus, de asemenea, vize pentru cetăţenii sirieni care vin din ţări terţe. În ianuarie, numărul sirienilor aflaţi în vizită în ţara noastră a scăzut dramatic, de la 40.000 la numai o mie. Aşadar, procesul se desfăşoară în ambele sensuri, iar Turcia şi UE trebuie să îşi asume o povară suplimentară, pentru a face faţă provocării comune.

Bineînţeles, suntem bucuroşi că Uniunea a decis să înceapă un dialog semnificativ cu Ankara, după ani întregi de blocaj. Dar, după cum am menţionat, Turcia nu trebuie văzută ca un actor care apare în scenă ocazional, atunci când o criză ne afectează. Ne aşteptăm la înţelepciune din partea capitalelor europene, inclusiv a Bucureştiului, şi la înţelegerea perspectivei strategice asupra vocaţiei europene a ţării noastre.

Indiferent de criza migranţilor, aderarea la UE a fost, întotdeauna, un obiectiv strategic pentru noi. Turcia şi UE nu au în comun doar elemente geografice şi istorice, ci şi un viitor. Graţie potenţialului economic, populaţiei tinere şi dinamice, forţei militare şi capacităţii de a dialoga cu diferite civilizaţii, Turcia va reprezenta un avantaj, nu o povară, pentru Uniune. România este unul dintre membrii UE care înţelege cel mai bine contribuţia Ankarei, din acest punct de vedere. Apreciem sprijinul prietenilor noştri români în ceea ce priveşte aderarea.

Fără Turcia, Uniunea Europeană va continua să fie un actor slab, din punct de vedere politic. Prin integrarea noastră, UE va avea o deschidere mai mare, inclusiv în Orientul Mijlociu, Caucaz, Iran, Asia Centrală şi chiar mai departe.

Reporter: UE se confruntă, la rândul ei, cu numeroase probleme: unele voci vorbesc despre colapsul spaţiului Schengen sau dezintegrarea Uniunii. Cum sunt privite aceste lucruri de la Ankara?

Ambasador Koray Ertaş: Suntem îngrijoraţi, deşi nu suntem stat membru. Mare parte din comerţul nostru se desfăşoară cu UE. Suntem, deja, o ţară europeană, din punct de vedere istoric, economic şi demografic. O Europă slabă şi dezintegrată ne afecteză. Nu este un scenariu ideal. UE beneficiază de un capital enorm de soft power (n.r. "putere subtilă", capacitatea de a atrage şi convinge, fără a apela la forţa armelor), iar toate aceste crize îl diminuează.

Reporter: Relaţiile dintre Rusia şi Turcia s-au deteriorat, după incidentul aviatic de pe 24 noiembrie. Rusia a impus sancţiuni economice. Efectele acestora se fac deja simţite? Ce se va întâmpla cu proiectele comune, desfăşurate de cele două state?

Ambasador Koray Ertaş: Turcia a avut o politică transparentă şi consecventă, din prima zi a incidentului. Regretăm că acesta a avut loc. Totuşi, este dreptul nostru să ne protejăm suveranitatea. Ankara vede Rusia ca pe un partener real, iar ambele state au investit mult în viitorul relaţiilor bilaterale şi pentru creşterea interdependenţei, în ultimele două decenii.

Ce face Moscova, acum, subminează aceste relaţii. Presiunile asupra oamenilor de afaceri şi studenţilor turci din Rusia, sancţiunile, limitele impuse camioanelor noastre, eforturile de a împiedica turiştii ruşi să viziteze ţara noastră şi campania din media, îndreptată împotriva Turciei vor fi dăunătoare ambelor state şi naţiuni.

Economia noastră este suficient de puternică pentru a rezista. Putem găsi noi pieţe şi parteneri. În ceea ce priveşte sectorul energetic, vital pentru ambele ţări, vom continua cooperarea, pe baza contractelor existente.

Desigur, măsurile nu vor schimba politicile Ankarei. Campania mediatică împotriva Turciei şi a liderilor săi subminează statutul Rusiei, nu pe al nostru. Aşadar, cerem autorităţilor de la Moscova să apeleze la bun simţ. Dorim ca, prin dialog, să trecem peste acest episod.

Reporter: Aţi menţionat creşterea interdependenţei, în ultimii 20 de ani. Având în vedere relaţiile tensionate, acest lucru reprezintă, acum, un dezavantaj?

Ambasador Koray Ertaş: Depinde dacă abordezi relaţii din perspectiva pur politică, strategică, bazată pe interesul naţional. Atunci, ar putea fi un dezavantaj, când interdependenţa devine un instrument pentru a-i răni pe ceilalţi. Pot da exemplul relaţiei cu Israel: niciodată nu au fost vizate contactele între indivizi, relaţiile comerciale. Preferăm o abordare asemănătoare şi acum.

Canalele diplomatice au rămas deschise: ambasadele încă funcţionează. Incidentul este recent şi probabil este nevoie de puţin timp pentru ameliorarea relaţiilor, afectate, în principal, de implicarea Rusiei în Siria. Dacă situaţia de acolo se îmbunătăţeşte, va fi benefic şi pentru relaţiile bilaterale.

Reporter: Deteriorarea relaţiilor cu Rusia a produs o scădere de venituri pentru Turcia.

Autorităţile au luat în considerare alternative, precum consolidarea legăturilor economice cu UE sau cu alte pieţe?

Ambasador Koray Ertaş: Sectorul nostru privat şi-a dovedit forţa şi flexibilitatea în găsirea unor noi pieţe. În ultimii 15 ani, atunci când au apărut probleme pe pieţele principale, precum Libia, Europa, Orientul Mijlociu, antreprenorii noştri au găsit alternative. Ca membru al G20, Turcia este o puternică piaţă emergentă, cu relaţii în zone îndepărtate, inclusiv Africa, America Latină şi Asia. Recentele vizite ale preşedintelui nostru în capitalele din America de Sud au avut un rol important, din acest punct de vedere. Odată ce economia europeană va începe să crească, se va reflecta şi asupra economiei noastre. Considerăm că dificultăţile au un caracter temporar.

Reporter: A trecut mai mult de un an de la numirea dumneavoastră ca ambasador în România. Ce impresie v-aţi format despre ţara noastră?

Ambasador Koray Ertaş: Ca orice turc, am venit în România cu sentimente şi aşteptări pozitive. Românii sunt un popor prietenos şi ospitalier. Graţie istoriei noastre comune, am găsit elemente şi valori similare, precum respectarea vârstnicilor sau ospitalitatea. Folosim chiar acelaşi cuvânt - musafir - pentru oaspeţi. Doar acest lucru spune foarte multe despre relaţiile noastre apropiate. Românii sunt toleranţi, inclusiv cu străinii şi minorităţile. În mod special, regiunea Dobrogea este un model de coabitare paşnică a diferitelor naţionalităţi. Multe grupuri etnice şi religioase, inclusiv turci şi tătari, locuiesc împreună, fiecare respectându-şi tradiţiile.

Am călătorit în mai multe oraşe, unde am văzut mulţi tineri talentaţi. Consider că România are un viitor strălucit, datorită multelor sale atribute pozitive, precum resursele umane, cele naturale, şi coeziunea socială.

Reporter: În ceea ce priveşte relaţiile bilaterale dintre ţara noastră şi Turcia, care consideraţi că sunt cele mai importante domenii de cooperare?

Ambasador Koray Ertaş: Relaţiile economice sunt prioritare pe agenda noastră. Având în vedere volumul comerţului şi numărul investiţiilor turce în România, este şi normal. Turcia este cel mai important partener comercial al României, din afara Uniunii Europene, şi a patra piaţă de export. Valoarea schimburilor comerciale este de aproximativ 6 miliarde de dolari. Există, de asemenea, o comunitate de afaceri turcă, activă în România. Peste 10.000 de companii fac afaceri aici, în sectoare variate, precum industrie, domeniul bancar, construcţii, agricultură, sănătate şi media. Valoarea totală a investiţiilor turce în România, inclusiv cele desfăşurate prin state terţe, depăşeşte 6 miliarde de dolari. Având în vedere apropierea geografică, există potenţial pentru îmbunătăţirea comerţului şi investiţiilor, la nivel bilateral. Ambasada încurajează oamenii de afaceri care doresc să investească în această ţară frumoasă.

Cooperarea militară şi pe probleme de securitate a avut, întotdeauna, un rol important în relaţiile bilaterale. Ca aliaţi în cadrul NATO, relaţiile dintre armatele şi instituţiile noastre de securitate se dezvoltă în continuare, asigurând pacea şi securitatea în regiunile comune, în special în zona Mării Negre.

Relaţiile culturale reprezintă, de asemenea, o prioritate. Imobilele din patrimoniul cultural, obiectele din perioada otomană - în special din Dobrogea -, existenţa a 2000 de cuvinte comune şi similitudinile gastronomice reflectă istoria noastră comună. Minorităţile turcă şi tătară trăiesc de secole întregi, în mod paşnic, în România. În fiecare an, aproximativ 500.000 de români îşi petrec vacanţele la noi şi ştiu că telenovelele noastre sunt apreciate aici. Pe scurt, din punct de vedere cultural, există deja o puternică afinitate şi o bază solidă pentru cooperare mai apropiată. Trebuie să evidenţiez treaba excelentă pe care o fac Centrul Cultural Turc Yunus Emre (cu sedii în Bucureşti şi Constanţa) şi Centrul Cultural Român Dimitrie Cantemir, din Istanbul, care contribuie la legăturile culturale dintre popoarele noastre. Invit cititorii să le urmărească activitatea pe reţelele sociale.

Reporter: Deşi volumul schimburilor comerciale dintre statele noastre se menţine la un nivel înalt, acesta este, încă, sub nivelul din 2008. Autorităţile au vreun plan pentru îmbunătăţirea situaţiei?

Ambasador Koray Ertaş: Turcia şi România se bucură de legături economice şi comerciale puternice. Ţara noastră este cel mai important partener comercial extracomunitar al României. Volumul schimburilor era de numai 2 miliarde de dolari în 2003, iar în anul 2014 a depăşit 6 miliarde de dolari, ceea ce înseamnă o creştere de peste trei ori. Cu toate acestea, există suişuri şi coborâşuri în schimburile bilaterale, din cauza modificărilor condiţiilor economice la nivel global.

Preşedintele Turciei, domnul Erdogan, a vizitat România anul trecut şi a reiterat scopul nostru de a atinge un volum al schimburilor comerciale de 10 miliarde de dolari. Odată ce economia globală îşi va reveni şi va permite creşterea, comerţul dintre cele două state se va intensifica.

Ministerul turc al Economiei încurajează companiile să participe la târgurile şi expoziţiile din Bucureşti. De asemenea, oferă stimulente pentru afaceriştii turci care doresc să investească sau să se implice în activităţi de comerţ cu România.

Inaugurarea liniei de zbor Istanbul-Constanţa, precum şi numărul sporit de curse aeriene între Istanbul şi Bucureşti au un rol important în stimularea comerţului şi contactelor. Turkish Airlines este dispusă să crească frecvenţa zborurilor zilnice pe această rută, de la 3 la 4. Am dori, de asemenea, să reiniţializăm linia RO-RO, între Istanbul şi Portul Constanţa, pentru a facilita comerţul.

Reporter: În discursul său de la Bucureşti, de anul trecut, domnul Erdogan a încurajat oamenii de afaceri din ţările noastre să facă investiţii. Cu toate acestea, domnia sa a menţionat că investitorii turci se confruntă cu unele dificultăţi. Aceste probleme au fost rezolvate?

Ambasador Koray Ertaş: În ultimele două decenii, România s-a dovedit a fi o destinaţie atractivă pentru investiţiile din Turcia. După cum am menţionat, peste 10.000 de companii turceşti operează în România, în diferite sectoare, precum cel bancar, al construcţiilor, textilelor, turistic, de procesare a alimentelor şi industrial. Valoarea totală a investiţiilor în ţara voastră a depăşit 6 miliarde de dolari. Îi încurajăm, în continuare, pe oamenii de afaceri să investească mai mult.

Bineînţeles, pot exista anumite probleme, care afectează investiţiile în derulare şi pe cele viitoare, însă încercăm să le rezolvăm, în strânsă cooperare cu autorităţile româneşti.

Reporter: Un exemplu de investiţie este fabrica IAR Ghimbav, care construieşte aeronave cu fuzelaje furnizate de TAI (Turkish Aerospace Industries). Aceasta este o companie condusă de stat. Investiţiile sunt limitate la sectorul public?

Ambasador Koray Ertaş: Cooperarea nu este limitată la companiile publice. Există oportunităţi de cooperare în domeniul privat şi în cel al parteneriatelor public-private. Companiile din ambele ţări explorează, deja, aceste oportunităţi. Industria de apărare este foarte dezvoltată în Turcia. TAI ia decizii având la bază considerente comerciale şi va putea investi în România atât timp cât este profitabil.

În timpul mandatului meu, am participat la mai multe ceremonii de inaugurare a companiilor turceşti: o fabrică de sticlă, în Buzău, una de scaune auto, în Piteşti şi cea de biscuiţi, din Craiova. Urmează şi altele. Aceste ceremonii indică, în mod clar, interesul investitorilor de la noi pentru România.

Reporter: În 2006, au început discuţiile privind un cablu submarin, care ar transporta energie electrică din România, către Turcia. Costul estimativ a fost de 600 de milioane de euro. În ce stadiu se află acest proiect?

Ambasador Koray Ertaş: Cooperarea în domeniul energetic a fost identificată drept prioritară, în parteneriatul strategic dintre statele noastre, semnat în 2011. Având în vedere cererea crescândă, acordăm o importanţă deosebită securităţii şi diversificării surselor de energie, un element vital. Proiectul cablului submarin HVDC este unul important, care ar putea contribui în acest sens. Turcia este dispusă să cumpere energie electrică din România, dacă preţul este unul rezonabil. Proiectul trebuie să fie fezabil, din punct de vedere economic. Trebuie, în primul rând, să fie efectuate nişte studii. Odată ce acestea sunt finalizate, experţii vor elabora pe baza lor. Credem că vom putea găsi cea mai eficientă metodă să asigurăm fluxul de energie dintre ţările noastre.

Reporter: După abandonarea proiectului Nabucco, ţările din regiune au încercat să caute un proiect alternativ? Unele voci susţin că AGRI LNG ar trebui să devină o componentă a coridorului sudic al gazelor. Există proiecte similare?

Ambasador Koray Ertaş: Securitatea energetică a devenit, astăzi, un concept strategic şi este asociat cu politica externă, securitatea naţională, creşterea economică şi dezvoltarea sustenabilă.

Dorim să creăm un flux neîntrerupt şi solid de hidrocarburi din zona Mării Caspice şi Orientul Mijlociu, către Turcia şi, mai departe, Europa. Coridorul Sudic joacă un rol esenţial, iar Turcia va continua eforturile pentru implementarea proiectului. Având în vedere politica noastră energetică, de diversificare a rutelor şi surselor energetice, dorim să colaborăm cu România, în proiectele Coridorului Sudic.

În acest context, ceremonia de inaugurare a Conductei de Gaze Trans-Anatoliene (TANAP), un proiect comun al Azerbaidjanului cu Turcia, a avut loc pe 17 martie 2015, în Kars, cu participarea ministrului român al Energiei din acel moment.

Reporter: În România, există o importantă minoritate turco-tătară. Aveţi planuri sau proiecte comune cu aceasta?

Ambasador Koray Ertaş: Cei aproape 70.000 de turco-tătari, care trăiesc, în special, în Dobrogea, şi cei 20.000 de cetăţeni turci, care s-au stabilit aici după 1990, aduc contribuţii semnificative pentru viaţa politică, economică şi culturală a României. Suntem mulţumiţi de faptul că aceste comunităţi reprezintă şi o punte culturală şi socială dintre ţările noastre. Apreciem abordarea exemplară a autorităţilor române faţă de ei. Există proiecte comune şi sprijin din partea prietenilor români, pentru a păstra aşa-numitul "model Dobrogea", de coexistenţă multietnică, ce contribuie la o bogată structură multiculturală.

Aceste proiecte se desfăşoară în coordonare cu autorităţile române şi includ o varietate de planuri legate de educaţie, restaurarea şi conservarea patrimoniului, servicii religioase, precum şi schimburi bilaterale.

Activităţile Centrului Cultural Yunus Emre, din Bucureşti şi Constanţa, şi a Agenţiei Turce de Cooperare şi Coordonare (TIKA) - care are, acum, un reprezentant rezident în cadrul ambasadei noastre - sunt, de asemenea, elemente utile în acest sens.

Reporter: Turcia este membră în numeroase organizaţii internaţionale. Unele dintre acestea au fost gândite ca alianţe regionale, precum Organizaţia de Cooperare Economică la Marea Neagră, OSCE şi Organizaţia Cooperării Islamice. Cum îşi vede Turcia rolul în regiune şi care dimensiune este mai importantă pentru Ankara?

Ambasador Koray Ertaş: Aflată la graniţa dintre Asia şi Europa, stat riveran Mărilor Neagră, Egee şi Mediteraneană, Turcia beneficiază de o poziţie geografică unică, la intersecţia diferitelor regiuni. Există legături culturale cu zona Caucazului, Asia Centrală, Orientul Mijlociu şi cu statele balcanice. Orice criză în aceste zone au ramificaţii directe în Turcia şi în comunitatea internaţională. Aşadar, primul obiectiv al politicilor noastre regionale, este asigurarea stabilităţii şi prosperităţii în zonă. Securitatea şi stabilitatea Turciei poate fi asigurată doar dacă există securitate şi stabilitate în vecinătate.

Reporter: Care este politica ţării dumneavoastră în Balcani?

Ambasador Koray Ertaş: Prioritatea noastră, în politica externă, este integrarea cu Vestul, în special prin participarea la NATO şi asocierea cu Uniunea Europeană. De asemenea, avem relaţii bune cu state din Caucaz, Asia Centrală şi Orientul Mijlociu. Considerăm aceste două direcţii ca fiind complementare. Abilitatea noastră de comunicare cu regiuni şi civilizaţii diferite este un avantaj important şi încercăm să profităm de el.

Balcanii reprezintă o prioritate pentru Ankara, nu doar din perspectivă politică, economică şi geografică, ci şi graţie legăturilor noastre istorice, culturale şi umane. Ea însăşi o ţară balcanică, Turcia acordă o importanţă deosebită relaţiilor bilaterale cu statele din jur şi cultivă relaţii bune cu acestea.

Este important să consolidăm pacea şi stabilitatea în regiune. În acest scop, Turcia consideră că integrarea acestor state în instituţiile europene şi euro-atlantice este o prioritate şi le susţine eforturile în acest sens. Vă reamintesc că ţara noastră a susţinut intrarea în NATO a actualilor membri balcanici. Facem la fel şi în procesul de integrare a statelor din Balcanii de Vest în structurile euro-atlantice.

Am dori, de asemenea, o creştere a interdependenţei economice în regiune. În acest moment, relaţiile noastre comerciale în zonă au rămas puţin în urmă.

Reporter: În încheiere, ne puteţi prezenta principalele obiective pe care vi le-aţi propus, în restul mandatului?

Ambasador Koray Ertaş: Turcia şi România nu sunt doar vecini, ci parteneri strategici şi aliaţi. Relaţiile bilaterale au multe faţete: politice, economice, militare, energetice şi culturale. Voi face tot ce îmi stă în putinţă pentru a promova colaborarea în toate domeniile. Totuşi, prioritar va fi sectorul economic. Ar trebui să atragem mai multe investiţii turce în România şi să consolidăm relaţiile comerciale. Există voinţa politică şi sprijinul necesare în acest sens.

Reporter: Vămulţumesc!