Există o efervescenţă în piaţa de active neperformante

Reporter: În ultima vreme, este la modă, inclusiv în piaţa de capital, căutarea de active neperformante. Cum a evoluat această piaţă?

Alexandru Bîrsan: Există, în momentul acesta, o efervescenţă în piaţa de active neperformante. Este dată de două lucruri: oamenii care au investit în astfel de active în celelalte ţări, mai la vest de noi, au început să termine oportunităţile cele mai atrăgătoare de acolo şi să vină spre noi şi, atunci, există cereri semnificative şi, pe de altă parte, noi am ieşit din criză, dar băncile mai au încă lucruri în bilanţuri care nu sunt tocmai ok. Pentru că economia românească a stat foarte bine, anul trecut, băncile ar vrea să încheie odată socotelile cu criza. Atunci, încearcă să scoată din bilanţuri neperformantele, să înregistreze ce pierderi au, să ia ce bani pot şi să meargă mai departe să îşi vadă de activitatea lor normală. Acesta este un lucru fantastic pentru economia românească. Există tranzacţii.

În general, oamenii care vin să cumpere aşa ceva au un alt apetit de risc decât o bancă, o să salveze probabil o parte din activele respective şi o să le valorifice, pe unele o să le scoată din circuitul economic, pentru că nu mai pot fi salvate şi, până la urmă, şi asta poate fi o chestie sănătoasă.

Reporter: Care este ritmul tranzacţiilor?

Alexandru Bîrsan: Aproape în fiecare zi există ceva legat de active neperformante. De multe uneori, cineva doar se uită, alteori şi cumpără .

Reporter: Se caută domenii specifice?

Alexandru Bîrsan: Nu, în momentul acesta, există suficient de multă cerere încât există diversitate. Fiecare client are focusul lui, unii caută credite de consum, alţii sunt interesaţi de real-estate şi alţii sunt interesaţi de businessuri .

Reporter: Piaţa de fuziuni şi achiziţii cum arată?

Alexandru Bîrsan: Nivelul de activitate este crescut şi este chiar mai ridicat decât în anii trecuţi. Înainte să vină valul de investiţii, în care închizi o tranzacţie în fiecare săptămână, există şi o perioadă în care sună telefonul foarte mult, în care există oameni care vin să prospecteze piaţa. De foarte multe ori, sunt străini.

Trebuie să dezvoltăm mai mult capitalul autohton şi, cu atât mai mult, piaţa de capital.

Reporter: La ce se uită investitorii când fac o tranzacţie, în afară de analiza strictă a activului?

Alexandru Bîrsan: În primul rând, fac analiza strictă a activului şi nimeni nu investeşte într-o afacere fără să facă bani.

Dincolo de asta, există riscuri colaterale. Anul acesta, probabil se uită şi la faptul că România este într-un an electoral şi cred că toată lumea speră că economia şi cadrul legislativ vor merge normal şi nu se va întâmpla nimic spectaculos.

Mai apoi, când vine vorba despre situaţia regională, investitorii străini privesc România ca pe un loc pozitiv faţă de vecinii noştri. Să nu vorbim pe nimeni de rău, dar există diverse exemple negative în jurul nostru. Atunci, există o anumită disponibilitate de a discuta mai în amănunt despre România. Suntem percepuţi ca o economie în creştere, stabilă.

Legat de Ucraina, eu nu cred că această situaţie ne-a afectat mult, în sens pozitiv sau negativ. Dar, acolo există, fără îndoială, posibilitatea unor dezvoltări mai dramatice, care ne vor afecta sigur. Dacă lucrurile rămân mai mult sau mai puţin pe traiectoria actuală, atunci nu o să ne afecteze enorm. Nu cred prea mult în ideea că pleacă tot capitalul din Ucraina şi vine în România. În Ucraina, sunt in general alte tipuri de investitori decât în România. Noi suntem în Uniunea Europeană, ei nu, democraţia lor este mai zbuciumată decât a noastră, ei sunt în pragul unui conflict armat, au bucăţi din teritoriu pe care nu le controlează, chiar înainte de această situaţie, era problema cu gazul.

Reporter: Ce aşteptări aveţi de la conducerea BVB?

Alexandru Bîrsan: Să ne aducă la statutul de piaţă emergentă. Fără îndoială e bine pentru toată lumea

Reporter: Cum vedeţi ritmul schimbărilor legislative şi regulamentelor incidente pieţei de capital?

Alexandru Bîrsan: Sunt mai multe paliere. Pe de o parte, vorbim despre transpunea regulamentelor europene. Acele lucruri se întâmplă, în general, într-un ritm bun, nu prea am ratat termene de transpunere. După aceea, există încă două paliere de reglementare: unul ca reacţie rapidă la evenimentele din piaţa de capital, inclusiv evenimentele minore: diverse dispuneri de măsuri, în caz de abuz. Câteodată, este foarte interesant să vezi cât de repede se întâmplă aceste corecţii. Apoi, există încercarea de reformă, dincolo de reforma europeană. Sunt influenţat puternic de experienţa mea personală, fiind implicat în procesul privind modificările menite să înlăture cele opt bariere în calea dezvoltării pieţei de capital.

Acolo, există un angajament din partea ASF şi, din cauză că este o schimbare destul de mare, va veni ca un val. În momentul în care vine valul respectiv, uitându-te în urmă, vei spune: "S-au întâmplat destul de multe lucruri în ultimele 12 luni". Din experienţa mea din ultima vreme cu ei, mi s-a părut că fac eforturi cu bună-credinţă să reglementeze şi să aducă piaţa pe un trend cât mai bun.

Reporter: Privind cele opt bariere, unele aspecte ţin de modificări legislative, iar ASF nu are drept de iniţiativă. Cum se mişcă celealte autorităţi cu care lucraţi: Ministerul Finanţelor,Parlamentul?

Alexandru Bîrsan: Se mişcă bine. ASF nu are drept de iniţiativă pe legislaţia primară, dar o bună parte din bariere sunt în legislaţia secundară. Ca volum, probabil că majoritatea lucrurilor care se vor modifica, dacă se vor modifica, vor fi în legislaţia secundară, gestionată de ASF. Când vine vorba despre celelalte autorităţi, în momentul acesta, există un angajament real, dinamic, al acestora în a încerca să ajute piaţa de capital. Aşteptăm, bineînţeles, să vedem rezultatele. Tot ce s-a întâmplat până acum ne dă încredere că ele nu vor întârzia să apară.

Reporter: Au mai existat multe angajamente din acestea.

Alexandru Bîrsan: Cum spuneam, este aprecierea mea. Din tot ce observ, toată lumea - Ministerul Finanţelor, Ministerul de Justiţie, ASF - încearcă, cu bună-credinţă, ca lucrurile să progreseze într-un ritm destul de bun.

Reporter: Aceste propuneri au venit din partea unei părţi a pieţei. Alţii, însă, nu sunt de acord chiar cu toate modificările pe care le-aţi propus. De exemplu, SIF Moldova consideră că procedura de vot în AGA nu ar trebui modificată, în sensul posibilităţii acordării unei procuri generale de către un acţionar.

Alexandru Bîrsan: Fără să intru în detalii, nu există, după cunoştinţele mele, vreo propunere legislativă la care să nu fi fost mai multe păreri, în momentul în care a fost făcută. Există, fără îndoială, divergenţe legitime de opinie la orice propunere legislativă. Există diferenţe de interpretare pe o lege. Este întotdeauna posibil ca oameni rezonabili şi de bună-credinţă să aibă păreri diferite pe un anumit aspect.

Reporter: Atunci, aceste propuneri vor fi definitivate în Parlament?

Alexandru Bîrsan: Sigur că da, vor fi definitivate de cei care au dreptul să emită acte normative. Până la urmă, asta nu este deloc anormal într-un proces de modificare legislativă. Piaţa în sine nu există. Există oameni care funcţionează în piaţă. Unii dintre oamenii aceştia au o părere, alţii au altă părere, alţii au o a treia părere şi, în general, probabil că sunt zece păreri pe subiectul respectiv. Până la urmă, lucrurile se condensează într-un feedback către factorii de decizie care, până la urmă, vor trebui să hotărască.

Reporter: La conferinţa în care au fost prezentate cele opt bariere, chiar guvernatorul BNR avertiza, oarecum, ca nu cumva să fie favorizaţi investitorii străini faţă de cei autohtoni.

Alexandru Bîrsan: Nu cred că există vreo modificare care să fie făcută discriminatoriu faţă de investitorii români. Nu este o propoziţie în întreg pachetul care să spună că investitorii străini au un drept pe care să nu-l aibă investitorii români.

Guvernatorul făcea un comentariu preemptiv, la momentul acela. Vorbele lui sunt înţelepte, dar spune un lucru cu care oricine este de acord: da, investitorii români trebuie să fie la fel de bine protejaţi ca investitorii străini şi nu trebuie în niciun fel să existe o discriminare în privinţa lor.

Reporter: Aveţi o estimare privind termenul la care vom vedea aceste modificări?

Alexandru Bîrsan: Nu. Semnele arată că se întâmplă destul de repede, dar este un proces politic şi este în desfăşurare. Nu poţi să ştii.

Reporter: Vă este teamă că anul acesta este an electoral?

Alexandru Bîrsan: Nu. Eu cred că, în general, reformele care se încearcă dinspre partea pieţei de capital sunt obiectiv bune pentru economie, pentru electorat, dacă vreţi, deci nu văd de ce ar fi o problemă faptul că e un an electoral. Aştept şi eu să văd partidul care spune: "Vreau să închidem piaţa de capital din România".

Până la urmă, există, în momentul acesta, o activitate, care să sperăm că se va concretiza cât de curând, care va arăta că autorităţile au avut o angajare şi un ritm destul de susţinut de lucru. Dincolo de lucrul acesta, piaţa de capital, însăşi, este foarte dinamică. Există schimbări foarte multe, care vin din experienţa internaţională şi noi avem foarte mult noroc, pentru că putem să învăţăm din greşelile altora. În general, reglementările care ajung să fie redactate la nivel european vin din practica unor pieţe de capital care sunt mai vechi şi mai lichide decât noi şi s-au confruntat, în trecut, cu toate problemele cu care ne confruntăm noi. Atunci, pe de o parte, avem o cantitate destul de mare de reglementări care sunt la nivelul european şi care trebuie armonizate şi trebuie să avem grijă să fie corect implementate. Dincolo de asta, la cele opt bariere, este vorba, aproape fără nici o excepţie, doar de aliniere cu lucruri care sunt altfel în pieţele mai avansate decât noi.

Reporter: Aceste schimbări au venit în acele pieţe la anumite momente de dezvoltare. Sunt potrivite şi la noi, în stadiul în care suntem acum?

Alexandru Bîrsan: Dacă nu faci nici o schimbare, ştim deja ce se întâmplă. În general, schimbările legislative nu duc imediat şi în mod automat la o explozie a pieţei, dar ajută, de regulă. Dacă nu suntem mulţumiţi de nivelul actual al pieţei, poate că ar trebui să umblăm un pic la reglementare.

Reporter: Consideraţi că, în urma acestor modificări, va fi mai atractivă piaţa de capital pentru companii?

Alexandru Bîrsan: Sper.

Reporter: Ce consideraţi că împiedică firmele să apeleze la piaţa de capital?

Alexandru Bîrsan: Piaţa de capital din România, aşa cum este ea acum, este rezultatul unui proces de 20 de ani, în care s-au făcut anumite lucruri, la anumite momente, pentru nivelul de dezvoltare istorică de atunci. Ca să ai o piaţă de capital bună, eu cred că trebuie să reuşeşti să creezi un climat în care investitorii şi investiţiile să se întâlnească bine, uşor, să ai costuri administrative relativ mici de listare, de menţinere la tranzacţionare şi, foarte important, să ai suficient capital din partea investitorilor încât să creezi un mediu care poate să fie competitiv pe partea de finanţare faţă de finanţarea prin bănci, faţă de atragerea de equity în mod privat. Piaţa de capital e în competiţie cu alte surse de finanţare. Ca să simplificăm lucrurile la absurd, istoric vorbind, în România, piaţa de capital nu a reuşit să fie un concurent suficient de puternic al altor surse de finanţare. Acesta este adevărul, a fost mai ieftin să te finanţezi prin bancă decât prin obligaţiuni, a fost relativ puţin capital disponibil pe partea de obligaţiuni. Încetul cu încetul, există o mică dezmorţire în partea respectivă. Pe partea de equity, nu a existat un climat suficient de atractiv din partea investitorilor, în aşa fel încât să ofere o alternativă bună.

Reporter: Nu a reuşit nici măcar pe timp de criză, când creditarea a fost oprită.

Alexandru Bîrsan: În acelaşi timp, banii dispăruseră şi din piaţa de capital din România. Dacă vă uitaţi la BET şi îl suprapuneţi peste graficele burselor mari este aproape identic ca evoluţie, în ultimii ani. Atunci, nu este o chestie specială, capitalul fuge din piaţa de capital pe timp de criză, pentru că investiţia în acţiuni este mai riscantă decât investiţia în titluri de stat.

Pe de altă parte, ca să vină societăţi româneşti private să se listeze şi să creezi un cerc virtuos trebuie să reuşeşti, pe de o parte, să asiguri cerere, dar trebuie să asiguri şi o ofertă de calitate. Cererea nu vine ca să investească numai într-un anumit tip de societăţi. Pentru asta, este important să fie lichiditate, este important ca emitenţii români să simtă că piaţa de capital din România este un mediu previzibil, un mediu prestigios, care le dă posibilitatea unei dezvoltări pe termen lung. În teorie şi în pieţele din vest, să fii listat îţi asigură un profil mai înalt, un acces la finanţare mai mare, mai multă încredere din partea partenerilor economici şi este foarte benefic pentru societate, dincolo de costurile iniţiale. Dar pentru asta, în România trebuie ca emitenţii privaţi să ajungă şi ei să aibă încredere. Asta înseamnă, cum spuneam, un cadru reglementat, nu excesiv, şi previzibil, cu o activitate de supraveghere, astfel încât, dacă sunt abuzuri, să fie prevenite, pedepsite.

Reporter: Cât de mult au dăunat scandalurile furturilor de acţiuni, Harinvest şi eşecul Adeplast şi cât de mult au ajutat Romgaz, Nuclearelectrica?

Alexandru Bîrsan: Cred că la nivelul investitorilor mari, eşecurile şi scandalurile respective aproape nu se înregistrează. La nivelul ţării noastre, sunt, fără îndoială, subiecte de presă atractive şi ar trebui să fie aşa. Orice formă de abuz şi de încălcare ar trebui sancţionată. Este extrem de important să ai supraveghere bună şi previzibilitate.

Pe de altă parte, la conferinţa privind cele opt bariere (în februarie), s-a discutat despre a face din România punctul fierbinte pentru investitori, un nume care le vine imediat în minte când se gândesc la pieţe emergente. Atunci, cineva a zis că deja este, invocând o întâlnire anterioatră cu investitorii, la New York. De ce? Pentru că au existat active atractive care au fost listate şi s-a găsit interes din partea investitorilor mari.

Este enorm de important, până la urmă, să reuşim să atragem ambele tipuri de capital - autohton şi străin.

Reporter: De la conferinţa de la New York, am reţinut din partea investitorilor de acolo o îngrijorare faţă de activitatea ASF.

Alexandru Bîrsan: Între timp, conducerea ASF a suferit unele transformări. Este prima dată, după cunoştinţele mele, când avem un preşedinte la ASF care e venit din piaţă şi care a avut o carieră lungă şi prestigioasă. În general, despre domnul Mişu Negriţoiu s-au spus lucruri bune. Asta este extrem de încurajator. Să vedem ce poate să facă dumnealui şi nu este singur, în general, există oameni în conducerea ASF, acum, inclusiv vicepreşedinţii, domnii Ursache şi Dăianu, care dau semne că vor să schimbe lucrurile şi să ducă lucrurile cât mai bine înainte. Numai timpul ne va spune ce reuşesc să facă. Investitorii străini nu uitaţi că ne supun la un test, ei ne compară în permanenţă cu piaţa americană. Este greu să compari regulatorul american sau pe cel britanic cu regulatorul român.

Reporter: Ce planuri are PeliFilip?

Alexandru Bîrsan: Noi ne-am înfiinţat în august 2008 când începea criza, ştiind că începe criza. Am crescut, în cinci ani, de patru ori ca dimensiune.

Reporter: Cum a evoluat cifra de afaceri?

Alexandru Bîrsan: Nu facem publică cifra de afaceri sau alte coordonate financiare. Dar am ajuns una dintre firmele de vârf din piaţă şi avem clienţi foarte buni.

Noi ne-am dezvoltat în criză prin faptul că am stabilit nişte relaţii foarte bune cu clienţii noştri şi am reuşit să performăm la înalt nivel. Eu cred cu tărie că singurul mod în care devii o firmă de top în orice domeniu este să reuşeşti să asiguri o calitate a produsului excepţională şi un preţ corect. Cam acesta este planul nostru. Deja am ajuns foarte sus şi vrem, în continuare, să nu ne dezicem de evoluţia anterioară.