"Există riscul ca majorarea dobânzii cheie să depăşească pragul de 3,5%, în 2022"

• "Ratele dobânzii la creditele şi depozitele în lei ar urma să crească, pe parcursul acestui an, mai rapid în cazul companiilor şi mai lent în cazul populaţiei"

Evoluţiile observate la nivel global în ceea ce priveşte inflaţia şi ratele de dobândă au impact şi asupra pieţei financiare interne, arată Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank. Specialistul ne-a spus, într-un interviu, că procesul de normalizare a politicii monetare constând în creşterea ratelor de dobândă este deja într-un stadiu avansat în cele mai multe economii emergente unde creşterea ratei inflaţiei a fost una alertă. În timp ce creşteri foarte ample ale ratelor de dobândă au avut loc deja în ţările din regiune (Cehia, Polonia şi Ungaria), BNR a optat pentru o întărire graduală a caracterului politicii monetare, evidenţiază economistul, apreciind: "Prin urmare, ratele dobânzii au crescut şi în România, dar mult mai puţin decât în celelalte trei ţări din regiune. Nivelul ratelor dobânzii la trei luni din România este în prezent chiar mai mic decât cele existente în Cehia, Ungaria şi Polonia. Ne aşteptăm ca BNR să crească în continuare în acest an rata dobânzii de politică, până la un nivel de 3,5% (riscurile fiind ca majorarea chiar să depăşească acest prag) ".

În acest context, ratele dobânzii la creditele şi depozitele în lei ar trebui să crească, pe parcursul acestui an, estimează Ionuţ Dumitru. Acesta afirmă că majorarea ratelor dobânzilor se va materializa mai rapid în cazul creditelor şi depozitelor companiilor, dată fiind legătura mai strânsă a acestora cu ratele dobânzii din piaţa monetară, şi mai lent în cazul creditelor şi depozitelor populaţiei.

Reporter: Care au fost provocările sectorului bancar în cel de-al doilea an de pandemie?

Ionuţ Dumitru: Evoluţia situaţiei pandemice a rămas o sursă importantă de preocupare pentru bancă. Incertitudinea ridicată legată de evoluţia situaţiei pandemice a generat nesiguranţă şi cu privire la evoluţia activităţii bancare (creditare şi alte servicii), precum şi la evoluţia capacităţii debitorilor persoane fizice şi juridice de a susţine serviciul datoriei existente. În cele din urmă, recuperarea activităţii economice a avut loc într-un ritm mai rapid decât se anticipase iniţial, acest lucru reflectându-se favorabil şi în situaţia financiară a companiilor şi populaţiei, dar şi în capacitatea lor de a susţine serviciul datoriei.

Astfel, evoluţia creditelor neperformante a fost mai bună decât se preconizase iniţial. În plus, schemele guvernamentale generoase de garantare a creditelor acordate companiilor au oferit un impuls substanţial activităţii de creditare pe acest segment.

Evoluţiile adverse materializate la nivelul economiei globale precum apariţia blocajelor în lanţurile globale de producţie şi de desfacere şi creşterea amplă a preţurilor mărfurilor (mai ales a preţurilor produselor energetice) au devenit o sursă de preocupare pentru bancă în decursul anului trecut, datorită impactului lor negativ asupra situaţiei financiare a populaţiei şi a companiilor.

Procesul de digitalizare a proceselor interne şi a serviciilor şi produselor bancare oferite clienţilor a trebuit să fie accelerat în contextul apariţiei şi persistenţei pandemiei, fără a afecta însă calitatea acestora. Provocările generate de digitalizare au fost multiple, iar eforturile depuse pentru a digitaliza procesele interne şi serviciile bancare au fost importante.

Reporter: Ce perspective sunt pentru anul în curs?

Considerăm că perspectivele aferente anului 2022 rămân favorabile atât în ceea ce priveşte evoluţia activităţii economice în ansamblul său, cât şi a activităţii bancare. Există în continuare incertitudine cu privire la evoluţia situaţiei pandemice, dar perspectiva pare mai favorabilă comparativ cu cei doi ani anteriori. Ne aşteptăm ca avansul economic să rămân rapid în 2022 (creştere a PIB real de 4,7%), ceea ce ar trebui să aibă un impact favorabil asupra situaţiei financiare a populaţiei şi companiilor, asupra capacităţii lor de a-şi îndeplini serviciul datoriei şi asupra cererii de credite. Creditarea companiilor va continua să fie impulsionată de menţinerea schemelor guvernamentale de garantare a creditelor companiilor. Băncile dispun de resurse suficiente (capital, lichiditate) pentru a susţine procesul de creditare.

Reporter: Cum percepe sistemul bancar evoluţia inflaţiei şi mişcările de politică monetară ale băncilor centrale?

Ionuţ Dumitru: Evoluţiile observate la nivel global în ceea ce priveşte inflaţia şi ratele de dobândă au impact şi asupra pieţei financiare interne. La nivel global, asistăm la o creştere generalizată a inflaţiei care, împreună cu recuperarea economică rapidă, fac necesară renunţarea la măsurile de sprijin a economiei folosite extensiv de guverne şi de băncile centrale în 2020 şi în 2021. Procesul de normalizare a politicii monetare constând în creşterea ratelor de dobândă este deja într-un stadiu avansat în cele mai multe economii emergente unde creşterea ratei inflaţiei a fost una alertă. Creşteri foarte ample ale ratelor de dobândă au avut loc deja în ţările din regiune (Cehia, Polonia şi Ungaria). Banca centrală din România (BNR) a optat pentru o întărire graduală a caracterului politicii monetare. Prin urmare, ratele dobânzii au crescut şi în România, dar mult mai puţin decât în celelalte trei ţări din regiune. Nivelul ratelor dobânzii la 3 luni din România este în prezent chiar mai mic decât cele existente în Cehia, Ungaria şi Polonia. Ne aşteptăm ca BNR să crească în continuare în acest an rata dobânzii de politică, până la un nivel de 3,5% (riscurile fiind ca majorarea chiar să depăşească acest prag).

Reporter: Care va fi evoluţia dobânzilor la credite, dar şi la depozite, în acest an?

Ionuţ Dumitru: Ratele dobânzii la creditele şi depozitele în lei ar trebui să crească, pe parcursul acestui an. Creşterea ratelor dobânzilor se va materializa mai rapid în cazul creditelor şi depozitelor companiilor, dată fiind legătura mai strânsă a acestora cu ratele dobânzii din piaţa monetară, şi mai lent în cazul creditelor şi depozitelor populaţiei (de exemplu, în cazul creditelor populaţiei IRCC din trimestrul curent ia în calcul valorilor ratelor dobânzii pe termen foarte scurt din piaţa monetară din urmă cu două trimestre, ajustându-se, astfel, lent).

Reporter: Care a fost parcursul dobânzilor la credite/depozite în sistem, în 2021?

Ionuţ Dumitru: Ratele dobânzilor la creditele şi dobânzile companiilor au început să crească pe parcursul trimestrului al patrulea din 2021. Creşterea lor a fost determinată de creşterea ratelor dobânzii din piaţa monetară în raport cu care se află în strânsă legătură, iar creşterea acesteia a fost determinată de înăsprirea caracterului politicii monetare (prin creşterea ratei dobânzii de politică monetară, lărgirea coridorului simetric dintre ratele dobânzii la facilităţile permanente şi implementarea unui control strict asupra lichidităţii din piaţa monetară).

Reporter: Cum apreciaţi piaţa imobiliară în acest moment? Cum evoluează creditarea imobiliară pentru persoanele fizice la bancă?

Ionuţ Dumitru: Strategia băncii noastre a fost, în ultimii ani, aceea de promovare activă a dobânzilor fixe, care asigură protecţie clienţilor tocmai în acest context de rate de piaţă crescătoare. Creditele de consum din oferta noastră sunt acordate exclusiv cu dobandă fixă, iar în cazul creditelor mortgage există opţiunea de dobândă fixă în primii şapte ani. Continuăm să promovăm această direcţie şi în prezent, încercând pe cât posibil să nu transferăm clienţilor fiecare majorare a costurilor de finanţare. Pentru creditele de consum oferta băncii este nemodificată faţă de anul trecut, iar creditele mortgage cu dobândă fixă vor beneficia de o dobândă promoţională începând din data de 9 februarie 2022, timp de trei luni.

Reporter: Mulţumesc!