Exploatarea aurului de la Certej, sistată de Ministerul Apelor şi Pădurilor

Ministerul Apelor şi Pădurilor a oprit procedura de scoatere a celor 56 de hectare de pădure din Fondul Fores-tier Naţional, din apropierea localităţii Certej. Defrişarea pădurii, care echivalează ca suprafaţă cu 113 terenuri de fotbal, face parte din planul companiei miniere Deva Gold de a construi mina de aur cu cianuri de la Certej.

Decizia de stopare a circuitului pe care se afla proiectul de hotărâre de guvern privind scoaterea suprafeţei respective din fondul naţional forestier, a fost luată la sfârşitul lunii trecute, de minis-trul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş, în urma campaniilor făcute de societatea civilă şi de comunitatea locală.

Organizaţia neguvernamentală Mining Watch avertizează că, dacă proiectul ar merge mai departe, 165 de hectare de pădure ar dispărea pentru totdeauna. Prevenirea tăierii pădurii de la Certej este o victorie a societăţii civile şi a comunităţii locale care au participat la consultarea publică organizată de minister. În cadrul acesteia, au fost trimise peste 4,500 de opinii, sugestii şi comentarii, care au făcut imposibilă continuarea, în condiţii de legalitate, a procedurii prevăzute de Codul Silvic.

Roxana Pencea, director fondator Mining Watch România, a declarat: "Suspendarea procedurii de defrişare e o lovitură grea dată companiei miniere. În acelaşi timp, Deva Gold primeşte într-un mod suspect noi licenţe de explorare. În prezent, deţine 8 astfel de perimetre învecinate pe care le tratează ca proiecte individuale evitând astfel, cu complicitatea statului român, evaluarea cumulată a impactului de mediu pentru un proiect mamut".

Conform organizaţiilor de mediu, societatea minieră Deva Gold are nevoie urgent de aceste terenuri împădurite, deoarece ele sunt singura locaţie posibilă pentru amplasarea iazurilor de decantare cu cianuri, după cum arată studiile de fezabilitate. Pentru construirea lor, însă, compania trebuie să obţină dreptul de folosire a terenului şi să taie pădurea.

Tocmai din aceste motive, Deva Gold a omis să notifice autorităţile despre litigiul privind suprafaţa pădurii.

Roxana Pencea, director fondator al Minning Watch, afirmă: "Aceasta nu este prima ilegalitate comisă de operatorul minier. Nu mai devreme de 2014, Deva Gold a început organizarea de şantier în lipsa unei autorizaţii de construcţie ilegală. De altfel, aceasta a şi fost anulată de instanţă".

Pădurea din zona Certej are un istoric funciar complicat şi a aparţinut înainte de naţionalizare Obştei Agricole Măcrişul, formă asociativă similară composesoratelor. În prezent, Obştea are pe rolul Judecătoriei Deva un proces prin care cere restituirea pădurilor. Acest lucru, potrivit Codului Silvic, duce la blocarea oricărei proceduri legale de defrişare.

În primăvara acestui an, Direcţia Naţională Anticorupţie Alba a început urmărirea penală pentru infracţiunea de abuz în serviciu, identificată în transferul de proprietate a pădurii din domeniul statului în domeniul primăriei. La doar o lună de la obţinerea titlului de proprietate, Primăria Certeju de Sus a concesionat pădurile către Deva Gold pentru 20 de ani.