EY Climate Risk Barometer:Companiile încă nu reuşesc să adopte strategii climatice, deşi au înregistrat progrese în raportare

Există o profundă deconectare între strategia climatică şi strategia corporativă a organizaţiilor, conform ultimei ediţii EY Climate Risk Barometer. Deşi şi-au asumat angajamente privind clima, aproape jumătate (47%) dintre companiile chestionate nu au publicat niciun plan de tranziţie care să le susţină. Un procent de 74% dintre companiile respondente nu includ impactul cantitativ al riscului climatic în datele pe care le fac publice, ceea ce denotă că schimbările climatice nu sunt luate în considerare în acelaşi mod ca şi alte riscuri materiale şi reflectă tendinţa ca strategia climatică să rămână separată de raportarea corporativă. În pofida îmbunătăţirii nivelului de informaţii furnizate (+6% de la an la an) şi a calităţii informaţiilor (+6% de la an la an), în special în economiile în curs de dezvoltare, ritmul de schimbare rămâne prea lent, deoarece ajungem într-un moment fără cale de întoarcere, în care progresul în materie de raportare nu este suficient şi este nevoie de o serie de acţiuni de transformare la nivel organizaţional, conform unui comunicat remis redacţiei.

Conform comunicatului, barometrul EY, aflat la a cincea ediţie, este un punct de referinţă consacrat care evaluează progresele înregistrate atât în ceea ce priveşte acoperirea, cât şi calitatea informaţiilor referitoare la climă. Acesta analizează peste 1.500 de companii din 51 de ţări, pentru a evalua performanţa în raport cu standardele stabilite de Grupul de lucru pentru informaţii financiare legate de climă (TCFD). Barometrul măsoară companiile în funcţie de numărul de informaţii pe care le publică (acoperire) şi de amploarea şi nivelul de detaliu al fiecărei informaţii (calitate).

Potrivit Barometrului, gradul de acoperire al informaţiilor publicate continuă să se îndrepte în direcţia bună, crescând de la 84% în 2022, la 90% în 2023. Cu toate acestea, calitatea acestora rămâne scăzută, la 50%, cu o îmbunătăţire de 6% faţă de anul anterior, determinată doar de necesitatea de a se pregăti pentru cerinţele tot mai mari ale noului regulament al Consiliului pentru Standarde Internaţionale de Sustenabilitate (ISSB). Barometrul arată o lipsă continuă de granularitate în ceea ce priveşte raportarea şi eficacitatea reglementărilor. În topul pieţelor în ceea ce priveşte calitatea informaţiilor referitoare la climă au fost Marea Britanie (66%), Germania (62%), Franţa (59%), Spania (59%), SUA (52%). India (36%), China şi Filipine (ambele 30%), Indonezia (22%) au fost menţionate ca necesitând îmbunătăţiri semnificative.

Massimo Bettanin, Partener Schimbări Climatice şi Sustenabilitate, EY România: "Datele de până la sfârşitul lunii octombrie au arătat că în 2023 se înregistra o creştere a temperaturii globale de aproximativ 1,4oC peste nivelurile preindustriale, din cauza creşterii continue a emisiilor de carbon provenite din arderea combustibililor fosili şi a revenirii modelului climatic El Niño. În deschiderea COP28, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut o reducere drastică a emisiilor "deoarece politicile actuale ne conduc spre o creştere a temperaturii de 3oC, care va distruge pământul". După un deceniu de reglementare sporită în ceea ce priveşte publicarea de informaţii privind dezvoltarea durabilă a companiilor, accentul se pune acum pe acţiune şi pe trecerea de la angajamente şi obiective, la rezultate tangibile. Raportul EY din acest an a evidenţiat îmbunătăţiri în ceea ce priveşte calitatea şi gradul de acoperire al rapoartelor referitoare la climă. Cu toate acestea, în timp ce un număr tot mai mare de companii au investit timp şi energie pentru a se implica în noile reglementări, cum ar fi ISSB IFRS2 şi CSRD ESRS1, imaginea de ansamblu este îngrijorătoare.

Potrivit cercetării EY, doar 53% dintre companiile care fac obiectul studiului furnizează informaţii în raport cu un anumit tip de plan de tranziţie. În Marea Britanie, o ţară fruntaşă în publicarea de informaţii despre emisiile de carbon, peste 80% dintre firmele cotate la bursă declară că s-au angajat să devină net zero până în 2050. Cu toate acestea, doar 5% dintre aceste firme au făcut publice planuri de tranziţie detaliate şi aplicabile. Deşi este corect să spunem că multe companii îşi publică pe larg obiectivele pe termen lung de zero emisii nete, există încă puţine dovezi că societăţile îşi fac publice planurile reale pe termen scurt şi mediu sau progresele înregistrate până în prezent în privinţa angajamentelor pe care şi le-au asumat.

Timpul pentru a menţine încălzirea globală la o traiectorie de sub -2°C se reduce şi nu există nicio îndoială că aşteptările sunt în creştere. Prin urmare, a venit momentul să depăşim simpla colectare şi analiză a datelor pentru a ne conforma unor cerinţe de raportare mai stricte şi să folosim datele pentru a susţine deciziile operaţionale şi strategice, precum şi pentru a pune în aplicare planuri de tranziţie eficiente, care să ţină seama de riscurile fizice şi de tranziţiile actuale şi să includă scenarii de risc plauzibile care ar putea avea un impact asupra companiilor în viitor. În prezent, ne confruntăm cu o tranziţie istorică. Liderii au o mare oportunitate de a trece dincolo de termenul scurt şi de conformitatea elementară şi de a privi decarbonarea ca pe un motor competitiv pentru strategia lor de business."

În acest an, Barometrul EY a aprofundat şi a explorat trei noi domenii care vor dicta peisajul raportării în următorii ani: nivelul în care riscurile şi oportunităţile legate de climă sunt reflectate în situaţiile financiare ale companiilor, un indicator al gradului de înţelegere de către companii a riscurilor şi oportunităţilor legate de schimbările climatice, plus dorinţa acestora de a face publice aceste date; planificarea tranziţiei, pentru a evalua dacă şi cum trec companiile de la angajament la acţiune corporativă; şi pregătirea pentru raportarea de informaţii suplimentare în legătură cu pregătirea sau adoptarea proiectelor de standarde ISSB S2.

Performanţa companiei

Atunci când se analizează relaţia cu performanţa corporativă, doar una din trei companii intervievate raportează în situaţiile financiare legăturile cantitative sau calitative între impactul de climă, ceea ce sugerează că riscul şi impactul climatic nu sunt luate în considerare în mod egal în cadrul performanţei financiare. În plus, 42% dintre companiile intervievate nu realizează o analiză a scenariilor în contextul lanţului valoric al companiei şi al dinamicii mai ample a pieţei. Toate acestea înseamnă că schimbările climatice nu sunt încă privite în contextul creşterii afacerii şi cele mai multe companii continuă să fie mai puţin deschise să îşi facă publice strategiile privind oportunităţile legate de climă (68%) decât cele privind riscurile (77%).

Planificarea tranziţiei

Este nevoie de eforturi pentru planificarea tranziţiei. Aproape jumătate (47%) dintre companiile intervievate nu dezvăluie modul în care intenţionează să îşi orienteze modelul de afaceri şi operaţiunile pentru a se alinia la cele mai recente recomandări privind clima. Dintre cele care îşi fac cunoscute planurile (53%), nivelul de detaliu rămâne limitat. Sectoarele expuse la cel mai mare risc climatic au, în mod nesurprinzător, cele mai detaliate planuri, inclusiv energia (60%), mineritul (60%), transporturile (58%) şi telecomunicaţiile şi tehnologia (57%). Cu toate acestea, agricultura rămâne în urmă, doar 43% dintre cei intervievaţi din acest sector dezvăluind orice formă de plan de tranziţie.

Pregătirea pentru conformitate

Raportul arată că societăţile care au înţeles legăturile dintre riscul climatic şi strategia de creştere a afacerii sunt bine poziţionate pentru a face faţă noilor cerinţe de publicare a informaţiilor legate de climă, cum ar fi Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) S2, dar cele care continuă o abordare bazată doar pe conformitate sunt mai expuse la dificultăţi în îndeplinirea noilor cerinţe de raportare legate de climă.

Raportul menţionează trei acţiuni esenţiale pe care companiile ar trebui să le ia în considerare pentru a sprijini agenda globală privind clima:

Schimbarea mentalităţii de la povară, la acţiune: în companiile cu cele mai bune performanţe, raportarea de informaţii este folosită pentru a stimula comportamentul şi acţiunea, considerând conformitatea cu riscurile climatice drept o oportunitate de acţiune. În aceste companii, publicarea detaliată şi riguroasă a datelor este însoţită de strategie şi acţiune.

Agenda privind reducerea emisiilor de carbon bazată pe date: datele nu ar trebui să fie izolate, ci ar trebui să fie conectate şi integrate în gestionarea riscurilor şi utilizate pentru a determina reducerea emisiilor de carbon.

Creşterea gradului de conştientizare a consiliului de administraţie: datele privind clima ar trebui să fie utilizate la nivelul consiliului de administraţie pentru a fi incluse în strategia corporativă, unde liderii au în vedere o abordare a impactului climatic în întreaga organizaţie.