EY ROMÂNIA: Accizele la băuturile alcoolice ar putea să crească

Uniunea Europeană a anunţat că a deschis până mâine o consultare publică, pentru a analiza dacă nivelul accizelor la alcool şi băuturi alcoolice nu ar trebui să suporte o creştere, mai ales că ratele acestora nu au mai fost modificate din anul 1992, potrivit unui comunicat de presă.

Cu doar două luni în urmă, un grup de lucru al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii prezenta un studiu care sugera ţărilor europene introducerea unui nivel minim de taxare de 15% pe preţul cu amănuntul pe unitatea de alcool, indiferent de tipul de băutură alcoolică, pentru "a salva vieţi", şi inducea ideea că o astfel de măsură ar trebui considerată "o prioritate pentru sănătatea publică".

La nivelul Uniunii Europene, statele membre pot stabili accizele aplicabile la nivel naţional în funcţie de propriile necesităţi, dar ele trebuie să depăşească ratele minime specificate în Directiva 92/84/CEE, ce stabileşte aceste rate minime ale accizelor la alcool şi la băuturi alcoolice.

Într-un fel, consultările demarate de Comisie nu sunt o surpriză. Planul de acţiune pentru o impozitare simplă şi echitabilă, publicat în 2020 de Comisia Europeană şi menit să sprijine strategia de redresare economică, prevedea inclusiv revizuirea ratelor accizelor, armonizate la nivelul UE, la alcool şi băuturi alcoolice, "pentru asigurarea veniturilor şi combaterea evaziunii fiscale".

Evaluarea anunţată de Comisie urmează să acopere toate categoriile armonizate de produse alcoolice care intră în prezent în domeniul de aplicare al Directivei 92/84/CEE: alcool şi băuturi alcoolice, produse intermediare, vinul şi berea.

Dar, Comisia apreciază că este necesară o analiză cuprinzătoare pentru a stabili "validitatea şi eficacitatea cotelor minime ale accizelor la alcool şi băuturile alcoolice", care nu au fost actualizate de 30 de ani, dar şi "baza de impozitare (volumul sau conţinutul de alcool al băuturilor), pentru a stabili dacă ele răspund în continuare nevoilor politicilor şi obiectivelor evoluţiei pieţei şi a modelelor de consum. Aceasta presupune, spune Comisia în nota de informare, "revizuirea coerenţei logicii de intervenţie care stă la baza cadrului legislativ în lumina obiectivului de funcţionare a pieţei unice, dar şi în ceea ce priveşte lupta împotriva fraudei fiscale, protecţia sănătăţii publice şi obiectivele societale mai largi, precum şi valoarea adăugată a acţiunii UE". În urma consultărilor, Comisia aşteaptă să fie identificate problemele restante şi, acolo unde este posibil, bunele practici pentru a aborda cel mai bine problemele identificate.

Analiza va servi drept bază pentru o discuţie cu statele membre, privind stadiul actual şi o posibilă evoluţie a cadrului legislativ al UE. Printre aspectele avute în vedere în modelarea noilor rate de accizare putem vedea crearea unui nivel mai mare de echitate a taxării cu accize a produselor alcoolice, crearea unui mecanism care să asigure ajustarea continuă a nivelului accizei la inflaţie, menţinerea unor regimuri speciale pentru anumite produse sau regiuni, o creştere graduală a nivelului de accizare, care să nu creeze perturbări nedorite ale pieţei, asigurarea unui nivel de convergenţă a preţului la nivelul statelor, precum şi setarea unui nivel minim raportat la preţul de vânzare.

De asemenea, Comisia estimează că o legiferare a unei eventuale modificări a nivelului accizelor ar putea interveni din a doua jumătate a anului 2023.

La acest moment, valorile accizelor în România sunt stabilite la 3.778,89 lei/hl de alcool pur pentru alcool etilic, în condiţiile în care nivelul minim setat prin directivă este de 550 Euro/hectolitru şi la 453,47 lei/hl la produse intermediare - acele băuturi la care alcoolul nu rezultă în întregime din fermentare - în condiţiile în care nivelul minim setat prin directivă este de 45 Euro/hl. Berea este taxată cu o acciză de 3,77 lei/hl/1 grad Plato comparativ cu nivelul minim de 0,748 Euro pe hectolitru/grad Plato setat la nivelul UE, iar vinul liniştit are acciză 0.

Pe de altă parte, însă, veniturile din accize au însumat 28,62 mld lei în ianuarie-octombrie 2021, în creştere cu 14,6% (an/an), aşa cum arată chiar cifrele oferite de Ministerul de Finanţe. În structură, se remarcă o dinamică de 15,6% în cazul încasărilor din accizele pentru produsele energetice - determinată în principal de normalizarea consumului de carburanţi faţă de perioada de referinţă, respectiv un avans de 11,9% al încasărilor din accizele pentru produse din tutun, susţinut şi de majorarea accizei la ţigarete. Ponderea accizelor pe alcool, însă, nu este menţionată, fiind cea mai mică.