EY ROMÂNIA: Concluziile Conferinţei Anuale de Fiscalitate

Anul 2023 va marca o nouă etapă în abordarea digitală a raportărilor şi controalelor fiscale

Transparenţa şi schimbul de informaţii la nivel internaţional vor avea un impact important asupra contribuabililor români, conform unui comunicat remis redacţiei.

• Creşterea conformării fiscale va fi obiectiv prioritar pentru ANAF

Potrivit sursei, transformarea şi automatizarea funcţiei fiscale în România, reformarea sistemului fiscal naţional, aspecte privind impozitul pe profit, impozitul pe veniturile persoanelor fizice, provocările privind inspecţiile fiscale pe TVA, taxele de mediu, noutăţile din domeniul vamal sau impactul schimbului transfrontalier de informaţii fiscale au fost printre cele mai importante linii ale dezbaterilor din cadrul Conferinţei Anuale de Fiscalitate EY 2023, ediţia a 17-a. Seria de expuneri, dezbateri şi clarificări ale unor subiecte de interes naţional a acoperit întreg spectrul, atât de complex, al fiscalităţii româneşti.

Invitaţii din partea autorităţilor, Lucian Heiuş, preşedintele ANAF, şi Alin Chitu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, au vorbit în deschiderea lucrărilor conferinţei, despre noua eră digitală pentru raportările şi controalele fiscale, dar şi despre transformarea şi automatizarea funcţiei fiscale în România, aspecte cu impact major asupra contribuabililor, persoane fizice şi juridice deopotrivă, şi a relaţiei lor cu autorităţile fiscale.

"Suntem conştienţi de probleme, de dorinţa de a se face cât mai repede modernizarea şi digitalizarea ANAF, iar dialogul permanent cu mediul de afaceri ne ajută să vedem unde greşim şi care sunt nevoile, astfel încât să mergem accelerat către modernizarea instituţiei", a subliniat preşedintele ANAF, Lucian Heiuş. Acesta a explicat cele doua mari proiecte ale instituţiei, aflate în plină dezvoltare, a căror finalizare ar trebui să aibă loc în 2025: Big Data - platforma care va permite realizarea unor analize complexe ale situaţiilor contribuabililor, astfel încât controalele fiscale să se realizeze mult mai eficient. Pe de altă parte, este vorba despre implementarea declaraţiei SAF-T, e-factura şi ro-e-transport, mecanisme structural-funcţionale al căror obiectiv final este de a descuraja şi a diminua fenomenul evazionist.

La rândul său, Alin Chitu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, s-a referit la trendul de aliniere a sistemului fiscal românesc la cel european, inclusiv la posibile creşteri de taxe în viitor, dar nu în 2023. Pe de altă parte, a amintit despre faptul că actualul Cod Fiscal ar trebui mult îmbunătăţit şi modificat, acţiune complexă şi de durată. "Vom cere un mandat din partea guvernului pentru rescrierea Codului Fiscal. Pentru că sunt foarte multe modificări de făcut, ar trebui să avem măcar un an la dispoziţie. Vom avea alături de noi şi Banca Mondială şi FMI, întrucât resursele necesare pentru o reformă sunt foarte costisitoare, înseamnă şi pregătirea celor care lucrează în sistem, dar şi educaţia financiară a contribuabililor", a explicat acesta.

La începutul acestui an au intrat în vigoare o serie de modificări legislative şi de proceduri, cu impact asupra contribuabililor, atât persoane fizice, cât şi juridice, care vor fi nevoiţi să se conformeze noilor reguli. Creşterea conformării fiscale privind impozitul pe venit şi impozitul pe profit este un obiectiv prioritar pentru autorităţi, prin care se vor putea asigura veniturile bugetului de stat şi îndeplinirea obiectivului de creştere a ponderii taxelor colectate în PIB, de la 27% (2022) la 30% (2023). Nu mai puţin importantă, alături de implementarea declaraţiilor electronice - SAF-T, e-factura şi ro-e-transport - este Directiva de raportare publică a informaţiilor privind impozitul pe profit, ca noutate a anului în curs, subliniază sursa citată.

"În economia românească am constatat în 2022 efectele crizei energetice, ale pandemiei şi ale nesiguranţei de la graniţe. Inflaţia a atins maxime de mai multe decenii în multe economii OCDE şi s-a dovedit a fi mai persistentă decât se aştepta iniţial, ducând la o criză a costului vieţii. Multe economii sunt pe cale să se contracte, dar recesiunea vă fi probabil scurtă şi superficială. Cum economia noastră este încă vulnerabilă la evoluţia preţurilor la energie, trebuie să ne adaptăm, ca mediu de afaceri şi guvern, şi să colaboram pentru a face faţă acestor provocări, mai ales în domeniul fiscal. În plus, accesul inegal la reţelele digitale şi la tehnologie ar putea adânci inegalitatea între noi şi alte ţări, şi ne-ar putea afecta capacitatea de dezvoltare", a menţionat Miruna Enache - Partener, Liderul Diviziei de Asistenţă Fiscală în Tranzacţii EY.

În ceea ce priveşte relaţia dintre contribuabili şi autorităţi, s-a discutat despre Spaţiul Virtual Privat (SPV) şi necesitatea îmbunătăţirii acestuia, ca unic vector de relaţionare cu autoritatea, astfel încât să poată fi descurajata intenţia de evaziune fiscală.

Un alt subiect intens discutat în cadrul Conferinţei Anuale de Fiscalitate EY 2023 a fost cel privind modificările importante din zona impozitelor directe, impozitarea microîntreprinderilor, tendinţe şi perspective în privinţa statutului de angajat versus colaborator, noi raportări în 2023, dar şi despre facilitaţi fiscale pentru domeniul IT sau al energiei.

"Ultimii ani, dar mai ales anul 2022, au venit cu schimbări semnificative în relaţia dintre ANAF şi contribuabili. Fie că discutăm despre şocul pandemiei în 2020 ori despre provocările regionale ce au debutat anul trecut, nu putem contesta faptul că ansamblul acestor nedorite evenimente a condus la accelerarea digitalizării şi, poate mai repede decât ne aşteptam, la schimbarea paradigmei interacţiunilor contribuabililor cu organele fiscale. Aşteptăm cu interes evoluţiile anului 2023 şi sperăm la o aplicare unitară şi eficientă a tuturor modificărilor legislative aduse la final de 2022", a menţionat Călin Stan, Avocat, Director, Băncilă, Diaconu şi Asociaţii SPRL.

În privinţa inspecţiilor şi controalelor fiscale, semnalul autorităţilor, pe fondul modificărilor legislative aplicabile din acest an, a fost unul foarte clar: se vor intensifica, atât ca număr, cât şi ca structură şi tematică.

"Vedem că şi în anii care urmează, maratonul digitalizării fiscale continua: SAF-T, sistemul Ro-transport pentru produsele cu grad de risc, e-factura pentru produse cu risc şi canalul B2G sunt operaţionale şi aduc multiple provocări pentru agenţii economici. Companiile trebuie să ţină pasul cu proiectele de modernizare din strategia ANAF, care vor transforma inspecţiile fiscale şi vor duce cât mai mult în direcţia unor controale fiscale digitale. E-factura generalizată devine urgenţa anului 2023. România depinde de o aprobare din partea Consiliului UE, care, mai devreme sau mai târziu se va obţine - această certitudine este susţinută de mobilizarea la nivelul UE prin adoptarea pachetului Vida - VAT in the digital age, în care unul dintre cei trei piloni îl reprezintă tocmai facturarea electronică. În contextul în care unul dintre obiectivele majore ale statului român în domeniul fiscal este acela de diminuare a decalajului de TVA, deşi ianuarie 2024 ar putea părea un termen îndepărtat pentru autorităţile fiscale şi suficient pentru ca agenţii economici să se conformeze, cu siguranţă un astfel de termen va fi unul foarte strâns pentru majoritatea companiilor mari şi mijlocii", a explicat Georgiana Iancu, Partener, Coordonatorul Practicii de Taxe Indirecte şi Digitalizare Fiscală.

Pe de altă parte, "am reţinut din strategia ANAF faptul că inspecţiile fiscale în 2023 vor avea ca zonă de focus TVA-ul, alături de preţurile de transfer şi sectoarele cu risc fiscal ridicat. Aşadar, planificarea şi pregătirea unei inspecţii fiscale sunt esenţiale pentru a preveni viitoare dispute fiscale", a adăugat aceasta.

"În cadrul celei de-a 17-a ediţii a Conferinţei Anuale de Fiscalitate EY am abordat o serie de subiecte de maxim interes pentru mediul de afaceri, dar şi pentru contribuabilii persoane fizice - am dezbătut noutăţile legislative în domeniul fiscalităţii, necesitatea creşterii gradului de conformare a contribuabililor, dar am vorbit şi despre cum putem contribui, individual şi colectiv, la reformarea sistemului fiscal din România", a concluzionat Claudia Sofianu, Partener, Liderul Departamentului de Impozit pe Venit şi Contribuţii Sociale, EY România.