EY ROMÂNIA: Criza din Ucraina - care sunt prevederile legale şi implicaţiile practice aplicabile relocărilor de investiţii

Criza din Ucraina va duce la o migrare semnificativă a investiţilor din Rusia, Belarus şi Ucraina spre vest şi deja vedem primele exemple ale unor asemenea mutări. Ce implică aceste relocări de investiţii din zone afectate către ţara noastră, ce legislaţie specifică se aplică şi care sunt implicaţiile practice sub aspectul resurselor umane, al capitalului şi activelor sunt teme analizate de specialiştii EY România. Ei au abordat şi subiectul ajutoarelor de stat disponibile, implicaţiile excepţionale de preţuri de transfer şi aspectele legale ale forţei majore şi ale blocajelor financiare. Toate acestea sunt informaţii care vin în sprijinul companiilor, ca să identifice legislaţia specifică ce le poate ajuta în soluţionarea provocărilor pe care le întâmpină în această perioadă, precum şi să valorifice oportunităţile ce pot apărea, conform unui comunicat remis redacţiei.

"În noul context, este extrem de important ca România să se poziţioneze ca o jurisdicţie atractivă şi de încredere pentru asemenea afaceri multinaţionale. Avem o legislaţie atractivă, un pachet de facilităţi utile, un mediu de business prietenos şi să nu uităm de cele mai importante avantaje pe care acum le apreciem altfel decât până acum: apartenenţa la NATO şi UE", a punctat Alex Milcev, liderul practicii de consultanţă fiscală şi legal al EY România.

• Propuneri fiscale care încurajează companiile să integreze forţa de muncă nouă

Beneficiile fiscale în natură, cash, în acţiuni - Stock Option Plan, care sunt neimpozabile pentru un cetăţean român, vor fi neimpozabile şi pentru un angajat ucrainean, a menţionat la rândul său Corina Mîndoiu, Partener Asociat, Departamentul de Impozit pe Venit şi Contribuţii Sociale EY. Excepţie face scutirea de la impozitul pe venit pentru IT-işti, care nu se aplică cetăţenilor non-UE.

"Există o serie de propuneri fiscale pentru a încuraja companiile private să integreze în piaţa muncii o forţă de muncă nouă, măsuri valabile pentru o perioadă de maxim nouă luni într-un an şi aşteptăm să vedem care va fi varianta pe care o vor adopta autorităţile române", a arătat Corina Mîndoiu.

În discuţie ar fi scutirea de la plata impozitului pe venit şi a contribuţiilor de securitate socială datorate asupra venitului salarial obţinut de cetăţenii ucraineni relocaţi în România. De asemenea,   se are în vedere încadrarea în categoria veniturilor neimpozabile şi exceptarea de la plata contribuţiilor sociale a  ajutoarelor/beneficiilor acordate de companii salariaţilor încadraţi în baza unui contract individual de muncă pe teritoriul României cu scopul relocării din Ucraina în România. Tot o măsură de încurajare este încadrarea în categoria veniturilor neimpozabile şi exceptarea de la plata contribuţiilor sociale a cheltuielilor efectuate de persoanele juridice române  în derularea proceselor de imigrare în România pentru membrii de familie ai salariaţilor, ca urmare a relocării din Ucraina în România.

Beneficii pentru investiţiile relocate în România

Investiţiile aduse în România pot beneficia de facilitatea de reducere a impozitului pentru optimizarea capitalurilor - până la 15% din impozitul datorat (impozit pe profit, impozit pe veniturile microîntreprinderilor, impozit specific), dar şi de consolidare fiscală (din punctul de vedere al impozitului pe profit şi TVA) sau de facilităţile acordate pentru cercetare-dezvoltare.

"Mare atenţie trebuie acordată problematicii de sediu permanent şi sediu fix, care poate fi generată prin prezenţa forţei de muncă angajată pe teritoriu altui stat decât cel al angajatorului. Mult va conta fişa de post şi atribuţiile şi responsabilităţile practice ale unor persoane care lucrează în alt stat. Se aplică şi în cazul cetăţenilor ucraineni care lucrează pe teritoriul României în beneficiul angajatorului ucrainean, dar şi în cazul cetăţenilor ucraineni care lucrează pe teritoriul Ucrainei sau al Poloniei în beneficiul angajatorului român", a avertizat Alex Milcev.

Este de avut în vedere faptul că, atunci când este vorba despre o relocare de afaceri în România, trebuie luate în calcul o serie de elemente cu implicaţii pe preţurile de transfer. Acestea includ aspecte legate de capitalul uman, integrarea unei noi activităţi într-o firmă nouă sau existentă în România sau creşterea activităţii curente a firmei din România, costurile de relocare, noi lanţuri de aprovizionare şi lista de subiecte poate continua.

"Toate aceste situaţii au implicaţii în zona preţurilor de transfer care, deşi nu sunt direct vizibile uneori, trebuie atent evaluate, analizate şi documentate. De ce? Pentru că orice restructurare de afaceri prin care noi capabilităţi de afaceri sunt relocate în România este, de obicei, acompaniată şi de o relocare a unui potenţial de profit în România între membrii unui grup de companii, accesată fie imediat după restructurare sau după un număr de ani, ceea ce va atrage obligaţii", a explicat Adrian Rus, partener EY, liderul practicii de preţuri de transfer. Din punctul său de vedere, este esenţială o analiză a tuturor aspectelor din perspectiva preţurilor de transfer, urmată de implementarea ajustărilor care se impun şi, nu în ultimul rând, toate acestea să fie cât mai bine documentate - ANAF o să aibă grijă ca acest aspect să fie verificat.

• Ajutoare de stat

În privinţa ajutoarelor de stat, este de avut în vedere cadrul temporar de criză, adoptat recent de Comisia Europeană în contextul crizei din Ucraina. Noul cadru temporar acordă statelor membre o flexibilitate mai mare pentru a sprijini economia prin granturi directe, avantaje fiscale şi de plată, garanţii, împrumuturi, inclusiv ajutoare întreprinderilor afectate de criza actuală, de sancţiunile şi contrasancţiunile aferente. "Important de reţinut: relocările din spaţiul non-UE nu cad sub incidenţa şi restricţiile aplicabile relocărilor din cadrul UE", explică Ileana Guţu, Partener Asociat, Coordonator al Departamentului de Evaluare, Modelare Financiară şi Analize Economice.

"În plus, faţă de aceste facilităţi şi granturi, există o serie de fonduri nerambursabile care pot fi accesate în perioada următoare. De exemplu, în cadrul PNRR, o serie de scheme de ajutor de stat se vor adresa IMM-urilor şi companiilor mari pentru finanţarea investiţiilor în digitalizare, cercetare şi inovaţie sau energie regenerabilă. De asemenea, sunt în continuare disponibile şi două scheme de ajutor de stat pentru dezvoltare regională (deschise solicitanţilor până la 31 decembrie 2023). În cadrul schemelor, sunt eligibile investiţiile în active (HG 807/2014) şi cele care determină crearea a cel puţin 100 noi locuri de muncă (HG 332/2014). Nivelul maxim al ajutorului de stat de care pot beneficia companiile este de 45 milioane EUR, iar intensitatea maximă este de 60% din costurile eligibile", a explicat Ileana Guţu.

• Forţa majoră, neîndeplinirea obligaţiilor contractuale şi sancţiuni

Roxana Dudău, Partener Asociat, Avocat, Băncilă, Diaconu şi Asociaţii recomandă: "Clauzele contractuale trebuie citite cu atenţie. Este important să cunoaşteţi parametrii contractuali pentru a identifica dacă sunteţi sau nu în măsură să invocaţi forţa majoră sau, dimpotrivă, să vă apăraţi în măsura în care cocontractantul invocă un astfel de caz pentru neexecutarea obligaţiilor asumate".

Un alt sfat acordat companiilor este acela de a se asigura că obligaţia nu este exigibilă înainte de apariţia cazului de forţă majoră, pentru că această condiţie este esenţială pentru a putea invoca situaţia de forţă majoră. "Notificaţi partenerul contractual în termenul prevăzut în contract sau în regulile de drept aplicabile sau, în lipsa unor reglementări exprese, într-un termen rezonabil. Atenţie: instanţele naţionale şi cele de arbitraj internaţional sunt extrem de stricte în aprecierea caracterului imprevizibil al cazurilor de forţă majoră", a avertizat Roxana Dudău. Ea a abordat şi subiectul sancţiunilor impuse Rusiei şi situaţiile în care acestea pot sau nu să fie considerate caz de forţă majoră.