English
Închiderea băncilor greceşti pentru o săptămână şi retrogradarea ratingurilor acestora la "incapacitate parţială de plată" arată scăpări grave în amplele teste de stres derulate anul trecut, de Banca Centrală Europeană (BCE), menite să calculeze rezistenţa băncilor.
BCE ne-a spus, în octombrie 2014, că Alpha Bank a trecut testele de stres şi că, "pe baza estimărilor dinamice" în urma restructurărilor agreate în 2014, Eurobank şi National Bank of Greece nu au sau au foarte puţină nevoie de capital suplimentar faţă de sumele deja strânse.
Acestea plus Piraeus Bank sunt, acum, închise, confruntându-se cu probleme de lichiditate.
BCE a făcut calculele în baza unui scenariu de bază şi a unuia advers, însă acesta din urmă se dovedeşte unul optimist în comparaţie cu evenimentele pe care le trăim.
Potrivit BCE, scenariul advers a fost conceput ca să reflecte riscurile sistemice considerate cele mai pertinente ameninţări la stabilitatea sistemului bancar din UE (vezi insert).
La momentul respectiv, se pare că Syriza nu a fost luată sub nici o formă în calcul.
Într-adevăr, din cele patru bănci din Grecia doar Alpha Bank a îndeplinit cerinţele BCE referitoare la menţinerea un capital core Tier 1 de cel puţin 8% în scenariul de bază pentru următorii trei ani şi un capital de cel puţin 5,5% în scenariul advers.
Potrivit testelor BCE, Alpha Bank ar avea un capital core Tier 1 de 13,8% în cel mai probabil scenariu economic pentru următorii trei ani şi un capital de 8,1% potrivit unui scenariu advers.
Dar şi BCE şi băncile greceşti însele au transmis, la unison, că totul este bine şi frumos şi că sunt pregătite pentru scenariul advers.
După testele de stres, Eurobank a transmis că îndeplineşte nivelul de referinţă al capitalului stabilit ca scop al evaluării calităţii activelor, afirmând că acest lucru a fost posibil în urma colectării a 2,9 miliarde euro, prin procedura de majorare de capital social încheiată în mai 2014.
Potrivit comunicatului trimis de grupul elen, la data respectivă, deficitul de capital din scenariul advers este asociat cu anul 2013, an în care performanţa operaţională a Eurobank a fost afectată de motive "sistemice şi idiosincrasice".
Şi National Bank of Greece (NBG) a anunţat atunci un surplus de capital de 2 miliarde de euro în bilanţul dinamic advers al testelor de stres.
Scenariul advers al Bilanţului Dinamic al testelor de stres derulate de BCE pentru NBG, care ia în considerare planul de restructurare al băncii aprobat şi de Comisia Europeană pentru 2014-2018, a înregistrat o rată CET1 de 8,9% şi un surplus de capital de două miliarde de euro, cu 340 de puncte de bază deasupra minimului de 5,5%, arata anunţul băncii.
Acesta sublinia că foaia de bilanţ static al scenariului advers, care ia în considerare anul 2013, cu grad de dificultate accentuat pentru NBG, a înregistrat un deficit de capital de 0,9 miliarde euro, inclusiv mărirea de capital încheiată în mai 2014. Potrivit băncii, deficitul fusese deja acoperit de acţiunile din primele şase luni ale anului.
Chiar şi economiştii au primit cu optimism rezultatele testelor de stres ale BCE asupra băncilor, în octombrie 2014.
În plus, premierul de atunci al Greciei Antonis Samaras chiar a afirmat că Grecia va fi mai puternică din punct de vedere economic.
"Pas cu pas, şi pe o bază solidă, ieşim din criză... Se naşte o nouă Grecie, mai puternică din punct de vedere economic, mândră şi corectă", a precizat Samaras, citat de greekreporter.com.
"În timp ce trei bănci greceşti au picat testele, de fapt toate au trecut... pe baze dinamice", comenta site-ul zerohedge.com la data respectivă, continuând: "Cu alte cuvinte, dacă excludem realitatea şi o înlocuim cu această stare curioasă numită dinamism, totul este bine. Aşa că nu mai trebuie făcut nimic".
Jurnaliştii mai subliniază că nici una dintre băncile mari din Europa nu au avut probleme la testele de stres şi se întrebă de ce a mai fost nevoie de aceste evaluări.
Zerohedge mai observă că necesarul de capital pentru băncile care au picat testele din 2014 este mai mic decât suma de 27 miliarde euro necesară celor 20 de bănci care au picat testele din 2011, care au fost trecute cu brio de Banco Espirito Santo, Dexia şi Bankia.
În condiţiile în care Grecia şi băncile din această ţară sunt pe marginea prăpastiei, la doar câteva luni de la mega-evaluările BCE, din 2014, iar BCE a mai "ratat" calculele şi în 2011, oare în ce stadiu se află, de fapt, cele 105 bănci europene care au trecut testele de stres?
Evaluarea BCE a vizat 130 de instituţii bancare din zona euro. Analiza, care a cuprins testul calităţii activelor şi testul rezistenţei la şocurile economice, a arătat că 25 de bănci au nevoie de capital suplimentar în valoare de 25 de miliarde de euro, conform rezultatelor publicate în ocotmbrie 2014.
Totuşi, dintre aceste de instituţii bancare, 12 şi-au majorat deja capitalul cu 15 miliarde de euro în 2014, potrivit aceleiaşi surse.
BCE a realizat aceste teste în colaborare cu Autoritatea Bancară Europeană, luând în calcul situaţia activelor băncilor la 31 decembrie 2013.
Banca Centrală Europeană a preluat rolul de supraveghere a circa 120 de instituţii financiare mari pe 4 noiembrie 2014, stabilind astfel primul pilon al unei uniuni bancare.
Conform BCE, testele de stres oferă o examinare a viitorului (2014-2016) asupra rezistenţei băncilor la două scenarii: unul de bază şi unul advers.
Testele de stres nu reprezintă o estimare asupra viitorului, ci un exerciţiu prudeţial pentru a testa capacitatea băncilor să reziste la condiţii economice deteriorate, mai arată BCE.
Scenariul de bază a fost reprezentat de prognoza de iarnă a Comisiei Europene, extinsă pe trei ani.
Scenariul advers a capturat viziunea predominantă despre riscurile curente asupra sistemului financiar din UE. Acesta oferă căi anticipative asupra variabilelor macroeconomice şi financiare pentru ţările UE şi un număr mare de ţări non-UE.
Scenariul advers a fost conceput ca să reflecte riscurile sistemice considerate cele mai pertinente ameninţări la stabilitatea sistemului bancar din UE: o creştere a randamentelor obligaţiunilor amplificate de o întoarcere abruptă în percepţia riscurilor de către participanţii la piaţă, în special faţă de pieţele emergente, o deteriorare în continuare a calităţii creditelor cu cerere scăzută, stagnarea reformelor care pune în pericol sustenabilitate finanţelor publice şi lipsa curăţării bilanţurilor pentru a menţine finanţarea la costuri accesibile.
BCE precizează că, în medie, scenariul advers conduce la o deviaţie a PIB-ului zonei euro de la scenariul de bază cu -1,9% în 2014, cu -5,1% în 2015 şi cu -6,6% în 2016, potrivit BCE.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Adina, confunzi lichiditatea cu solvabilitatea
(mesaj trimis de marius în data de 03.07.2015, 00:45)
Dupa cum spui la inceput, [...sunt, acum, închise, confruntându-se cu probleme de lichiditate].
Lichiditatea reprezinta capacitatea unei banci de a transforma plasamentele in numerar. Nici o banca din lume, niciodata nu a putut face fata retragerilor massive de numerar si nu o va putea face, deoarece o banca ia banii deponentilor si alte resurse atrase si le plaseaza in credite 60-70%, iar restul in diverse forme de plasament cu diverse scadente, inclusiv obligatiuni guvernamentale.
Aceste plasamente nu se pot lichida imediat pentru a fi transformate in numerar de nici o banca din lume niciodata. Ar insemna ca banca sa te caute acasa si sa-ti ceara restituirea imediata a creditului, deoarece deponentii isi vor banii inapoi. Absurd nu?
Banca is poate asigura un necesar de lichiditati corelat cu retragerile medii in situatii normale, dar daca ar sta cu banii degeaba sub ghiseu, cum I-ar putea pune la lucru pentru a genera venituri si a-si plati cheltuielile de functionare, dobanzile deponentilor si a-si asigura profit?
Testele de stress de care vorbesti in restul articolului se refera la capitalul bancilor, care are rolul de a acoperi eventualele pierderi din plasamente proaste ale bancii. Aceste plasamente proaste fiind facute in majoritate din banii deponentilor, trebuie sa poata fi acoperite din capitalul actionarilor. Adica cu cat este acest capital mai mare 5.5% 8% 12% sau mai mult, cu atat creste capacitatea bancii de a acoperi eventuiale pierderi.
Deci lichiditatea si solvabilitatea sunt doua lucruri diferite.
La scenarii de tip faliment guvernamental nu rezista nici o banca in nici o tara din lume, nici nu are sens sa faci teste de stress pentru asa ceva. Articole pe aceasta tema nu au sens.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.07.2015, 02:41)
Draga Marius, ai tinut o lectie inutila, explicind apa calda, dar ceea ce izbeste este certitudinea tonului, in conditii in care lectia este nu doar inexacta.
Functia de creditare a bancii apare intr-o anumita etapa istorica, adaugandu-se celor doua definitorii:
1. sa depoziteze in conditii de siguranta depunerile;
2. sa faca plati la ordin.
Prin urmare, te inseli cind spui "nici o banca din lume, niciodata....", pentru ca inainte ca bancile sa devina creditoare, orice banca din lume, oricand, ar fi facut fata retragerilor concomitente (si evident, ar fi rezistat unor "scenarii de tip faliment guvernamental").
Si iarasi prin urmare te inseli cand ti se pare ca daca bancile nu ar da credite, atunci nu si-ar mai putea acoperi cheltuielile; ba da, si le-ar putea acoperi.
Din comisioane.
Creditele nu sint acordate din milostenia bancherilor pentru amarati, ci in vederea unor profituri nemeritate.
Absolut.
In sfarsit, lichiditatea si solvabilitatea sunt, intradevar, doua notiuni diferite, dar corelate ale bonitatii, care a fost reprezentata drept acceptabila de testele de stres, in conditiile in care scenariul falimentului Greciei nu ca era cunoscut, ci chiar pentru asta se pregateau bancherii BCE (daca n-am cunoaste faptul in mod direct, atunci, macar ar trebui sa sesizam ca "s-a lucrat", timp de trei ani, la eliminarea "riscului de contagiune" in sistemul bancar european).
Deci, draga Marius, testele de stres au fost un "fas", aruncat ca praful in ochii multimii - manipulare oribila ca sa nu se zareasca felul cum BCE le asigura bancilor europene (germane, frantuzesti si italienest) exitul din pozitia de creditori ai Statului Grec (un "Grexit" pe dos).
Nu te arunca, fii mai prudent!...
1.2. iar ajungem la prietenul Andreas :-) (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de Virgil Bestea în data de 03.07.2015, 05:22)
daca dumneata ca anonim ai avea licenta bancara ar fi cel mai frumos lucru care ti se poate intampla pentru ca m-ai ajuta si pe mine un mujic calic sa-mi finantezi mustaria sau de exemplu ai da maestrului Florian un credit sa preia WSJ. Si pe langa noi ar mai veni sa zicem si domnul Sima care ar avea un program de guvernare "beton". Acum daca face o similitudine si il comparam pe Maestru cu Germania pe domnul Sima cu Grecis si pe mine cu OMV sa spunem pentru fiecare dintre barosanii acestia care ar dori bani de la tine ar trebui ca sa pui deoparte o anumita suma din banii care ni-i dai. Fllorian doreste 100. Din acestia 2 Euro ii dai prietenului Mugurel care il joaca pe domnul Draghi. Desi perceptia publica este ca germanii sunt buni platnici pe langa cei 2 euro care ii parcheaza la Banca Centrala a lui Mugurel fiind obligatiuni de stat pentru Florian si domnul Sima nu pune prietenul Mugurel nimic deoparte. Pentru ca eu insa vin numai cu teorii conspiratiste sau corporatiste trebuie ca prietenul Mugurel sa puna deoaparte 8 euro. Buba cam aici sta deoarece acest lucru l-a spus si domnul Weidmann propunand ca sa existe o diferenta in dotarea CET1 pentru obligatiuni. Deoarece aceasta inseamna ca pot fara probleme sa cumpar obligatiuni grecesti si riscul meu va arata la fel daca as cumpara pe cele germane. Cum se face totusi aceasta diferentiere? Doar prin randament. Daca ar trece insa la propunerea domnului Weidmann atunci situatia ar deveni si mai grava...Asa ca mai bine vedem ce zice Leo de la Strehaia.
1.3. total de acord (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de Obama în data de 03.07.2015, 10:14)
marius. exista o confuzie intre cele doua notiuni. Iar anonimul comenteaza pe langa subiect.
Pe langa cele comentate de marius, mai sunt si alte lucruri de luat in calcul, care de obicei sunt ignorate...
1. Banii bancilor (si ai deponentilor) sunt bani electronici, numerar fiind un procent foarte mic, acesta fiind motivul pentru care retragerile sunt limitate.
2. Derivat din asta si in legatura cu comentariul lui marius, autoritatile nu vor sa se instaleze panica atunci cand deponentii dau buzna, motiv pentru care inchid bancile pana se calmeaza lucrurile.
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.07.2015, 15:39)
Anonimul este in miezul subiectului.
Si tu si Marius mai aveti de facut citiva pasi mari sa pricepeti miscarea notiunilor.
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de marius în data de 03.07.2015, 16:05)
BCE nu a facut testele de stress din perspectiv banca = camatarie si banca = depozit valori, (subiecte valide pana prin secolele XV- XVI).
Revenirea bancilor EXCLUSIV la aceste functii de baza este alt subiect, neabordat in testele de stres, revenire cu care as fi de accord.
1.6. Scenariul advers (răspuns la opinia nr. 1.5)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 03.07.2015, 16:28)
Care este descris în articol, nu include un bank-run cauzat de panica indusă de teleprompteriștii care susțin "da" la referendum (inclusiv Juncker).
După cum s-a spus și cred că a spus-o și Isărescu, la bank-run nu rezistă nicio bancă din lume ci doar salteaua sau seiful.
1.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de Paul în data de 04.07.2015, 15:40)
Tu te-ai aruncat, Marius are dreptate