Federaţia Ospitalităţii avertizează că toată industria HoReCa se află la punctul 0

Industria ospitalităţii este susţinută în continuare de români. Aceştia au cheltuit peste 1,8 miliarde de euro în turismul romanesc în semestrul I din 2024, în timp ce străinii doar puţin peste 300 de milioane de euro.

România are nevoie de susţinere legislativă pentru a putea contribui la micşorarea deficitului bugetar, reducerea impozitului pe salarii şi venituri, menţinerea TA la 9% şi menţinerea tichetelor de vacanţă. Fără oricare dintre aceste măsuri, acest segment nu poate supravieţui. Iar presiunea merge pe consumator, explică Federaţia Ospitalităţii, într-un comunicat primit la redacţie.

Federaţia solicită ferm Guvernului reducerea impozitelor pe salarii şi venituri ale angajaţilor, menţinerea TVA la 9% pentru mâncare şi păstrarea tichetelor de vacanţă.

"Marea majoritate a business-urilor din ospitalitate nu au rezultate financiare mai bune decât anul trecut, iar cele care reuşesc au, în mare parte, creşteri mici, de maximum 6%.

Industria traversează o perioadă dificilă, pentru că nu doar materiile prime s-au scumpit, ci sunt majorări de costuri pe toate planurile, iar asta duce la creşteri foarte mari, pentru că majorările au un efect multiplicator. În prezent, foarte puţine afaceri din această industrie mai pot supravieţui, pentru că devine tot mai greu să rămâi la fel de competitiv ca înainte şi să susţii preţurile", a declarat Valentin Şoneriu, preşedintele Federaţiei Patronatelor din Industria Ospitalităţii din România (FPIOR).

Orice creştere a preţurilor se va simţi în buzunarul sau satisfacţia clienţilor. Situaţia este critică, cu atât mai mult cu cât se estimează că, de anul viitor, vor fi introduse noi majorări de taxe, iar plafonarea preţului la energie va dispărea. Mai mult decât atât, business-urile din sectorul ospitalităţii este dependentă de calitatea angajaţilor, mâna de lucru reprezentând 30% din cheltuielile din această industrie.

"Suntem martorii unei premiere: pentru prima oară în 30 de ani, industria ospitalităţii din România prinde putere şi intră într-o fază de consolidare. În ultimii ani, companiile din ospitalitate s-au tot eficientizat, au construit modele de business flexibile şi adaptate, dar

s-a ajuns la un punct de plafonare de la care nu mai pot susţine creşterile de cheltuieli. Mulţi antreprenori sunt pe un minimum de profit, motiv pentru care orice creştere va deveni un compromis - fie vor fi nevoiţi să facă rabat de la calitatea serviciilor, adică să scadă numărul de angajaţi şi să le crească nivelul de muncă, lucru care se va simţi în scăderea calităţii serviciilor turistice din România, fie vor face rabat de la calitate. În ambele cazuri, vom fi martorii unui nou lanţ de falimente a business-urilor româneşti. Acesta va fi încă un motiv pentru ca românii să plece în străinătate şi pentru alte lanţuri internaţionale să acapareze piaţa ospitalităţii din România.", a mai precizat preşedintele FPIOR.

"Solicităm cu fermitate menţinerea sistemului tichetelor de vacanţă - soluţie vitală pentru susţinerea industriei ospitalităţii din România. Datorită tichetelor de vacanţă, a crescut cu 60% procentul unităţilor de cazare şi alimentaţie care au ieşit din zona de negru în zona albă a autorizării şi a fiscalizării, ceea ce a crescut considerabil veniturile încasate de stat, ce provin de la industria ospitalităţii. Ştim că România nu atrage un număr însemnat de turişti străini, faţă de destinaţiile vecine şi concurente şi asta se întâmplă pentru că, în fiecare an, guvernele României nu alocă bugete de promovare turistică care să ne facă mai cunoscuţi şi mai vizibili în lume, astfel încât să atragem mult mai mulţi turişti străini. Ce înseamnă asta pentru industrie? Înseamnă că mecanismele şi politicile statului român nu susţin, ci afectează, industria ospitalităţii din România! În aceste condiţii , eliminarea tichetelor de vacanţă, creşterea TVA la mâncare şi la pachetele de cazare cu mic dejun şi eventuale noi măriri de taxe şi impozite vor detemina o nouă presiune asupra operatorilor HORECA şi, desigur, acestea se vor reflecta în preţuri mai mari, necompetititve faţă de destinaţiile externe concurente," spune Corina Martin, Secretar General FPIOR.

Efectele se propagă în lanţ. Creşterea cheltuielilor va accelera însă şi fenomenul de închidere a multor companii, dar şi la apariţia unor afaceri mici în zona de fast-food, unde preţurile care pot fi practicate sunt mai accesibile. De asemenea, este foarte posibil ca produsele de foarte bună calitate să înceapă să dispară din meniuri, pentru că nu vor mai fi consumate şi vom asista la o reorientare către produse mai populare, mai ieftine.

"Un alt efect vizibil deja este scăderea numărului de clienţi. Iar mulţi dintre cei care totuşi merg la restaurant au început să consume mai puţin. De exemplu, sar peste aperitive, consumă două beri în loc de trei, nu mai mânâncă deserturi. Şi acest lucru se vede şi în programul de funcţionare al firmelor - majoritatea închid la ora 22:00, nu la 24:00, unele nu mai deschid lunea, altele o fac doar după-amiaza şi tot mai multe au renunţat la un schimb complet, din cele două care lucrau anterior prin rotaţie. Totul pentru a reduce cheltuielile, cu energia, cu salariile, cu impozitele", a explicat Csaba Ludescher, directorul Departamentului de dezvoltare al Federaţiei.

Antreprenorii propun urgentarea unor soluţii ajutătoare.

"În primul rând, trebuie găsită o formulă pe zona de taxare a muncii, deoarece industria ospitalităţii este dependentă de bacşiş, din cauza salariilor mici. Apoi, ar trebui să ne asigurăm că TVA-ul la mâncare rămâne la 9%, pentru că vom ajunge să ne batem cu preţurile din supermarketuri. De asemenea, este vital ca tichetele de vacanţă este vital să rămână valabile, la fel ca şi plafonarea la energie, pentru că suntem o industrie puternic influenţată de aceste costuri," explica Valentin Soneriu, preşedintele Federaţiei Patronatelor din Industria Ospitalităţii din România.

Reprezentanţii FPIOR susţin că, ȋncă din primăvara lui 2024, multe afaceri din industria ospitalităţii au ȋnceput să se ȋnchidă. Un număr tot mai mare de unităţi sunt puse la vânzare, pe site-urile de profil, dar şi bucătării ȋntregi, mobilate şi utilaje de bucătărie, pensiuni, sau mobilier hotelier. Efectul de domino se resimte şi ȋn cazul firmelor care furnizează utilaje şi materii prime pentru restaurante şi hoteluri. Deşi au scăzut preţurile, vânzările lor sunt mai mici, au greutăţi la încadrarea la termen, iar restanţele clienţilor se tot măresc.

Federaţia Ospitalităţii face apel la instituţiile statului pentru a susţine dezvoltarea industriei prin păstrarea unei stabilităţi legislative, pe de o parte, şi prin investiţii în promovarea turismului românesc în rândul străinilor, de cealaltă parte.