FEIS a contribuit la redresarea investiţiilor în UE, dar nu şi-a atins pe deplin obiectivele

Fondul european pentru investiţii strategice (FEIS) a avut un rol semnificativ în remedierea deficitului de investiţii din Uniunea Europeană, apărut în urma crizei financiare din 2007-2008, însă nu a reuşit să mobilizeze întreaga sumă planificată de 500 de miliarde de euro până la sfârşitul anului 2022, se arată într-un raport al Curţii de Conturi Europene.

FEIS, cunoscut şi sub numele de Planul Juncker, a fost lansat în 2015 de Comisia Europeană şi Banca Europeană de Investiţii (BEI), având ca scop sprijinirea investiţiilor în infrastructură, inovare şi întreprinderi mici şi mijlocii. Printr-un mecanism de garantare a investiţiilor, fondul a alocat 26 de miliarde de euro din bugetul UE şi 7,5 miliarde de euro din partea BEI, cu obiectivul de a atrage investiţii suplimentare de 15 ori mai mari decât această sumă.

"FEIS a contribuit în mod substanţial la remedierea deficitului de investiţii al UE şi a sprijinit numeroase activităţi diferite, de la microfinanţare la investiţii în infrastructura mare, deşi nu şi-a atins pe deplin volumul de investiţii la care a ţintit", a declarat Lefteris Christoforou, membrul Curţii responsabil de acest audit, confirm aceleiaşi surse.

Auditorii au constatat că valoarea investiţiilor suplimentare raportată de Comisie şi BEI la sfârşitul anului 2022, în sumă de 503 miliarde de euro, a fost supraevaluată cu 131 de miliarde de euro. Această discrepanţă a fost cauzată de deficienţe în metodologia de calcul a efectului multiplicator, incluzând raportarea unor fonduri care nu fuseseră încă distribuite beneficiarilor finali şi atribuirea incorectă a unor investiţii mobilizate prin alte instrumente ale UE.

Unul dintre principalele obiective ale FEIS a fost finanţarea proiectelor de investiţii cu un grad mai mare de risc, care nu ar fi fost posibile prin mecanismele tradiţionale ale BEI. Auditorii au remarcat că intermediarii financiari - băncile şi fondurile de investiţii - au evaluat pozitiv acest aspect, susţinând că FEIS a facilitat creşterea volumului investiţiilor şi atragerea de capital suplimentar. Totuşi, Comisia nu a efectuat o analiză ex post pentru a demonstra în ce măsură finanţarea publică a stimulat cu adevărat investiţii care nu s-ar fi realizat în absenţa acestui fond.

Monitorizarea implementării FEIS a fost considerată adecvată în ceea ce priveşte fluxurile financiare şi utilizarea garanţiilor bugetare ale UE. Cu toate acestea, raportul arată că nu au fost stabilite şi monitorizate obiective clare privind impactul fondului asupra ocupării forţei de muncă şi a creşterii economice durabile. În plus, nu au fost raportate detalii despre sprijinul FEIS pentru investiţiile realizate în afara UE, se arată în analiză.

Raportul recomandă Comisiei Europene să îmbunătăţească transparenţa raportării şi metodologia de evaluare a investiţiilor mobilizate efectiv. Deşi FEIS rămâne activ în derularea unor proiecte, lecţiile învăţate din implementarea acestuia ar putea contribui la optimizarea succesorului său, programul InvestEU, care utilizează garanţii bugetare similare pentru stimularea investiţiilor private în Uniunea Europeană.