FINANCIAL TIMES: Comisarul pe justiţie, Didier Reynders, ameninţă cu sancţiuni dacă Bucureştiul nu respectă deciziile instanţelor europene

Guvernul României se plasează undeva la mijloc în chestiunea respectării supremaţiei dreptului european în faţa legislaţiei naţionale, a declarat comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders pentru The Financial Times, transmite G4media.ro. Reynders a precizat însă că Bruxelles-ul ar putea aplica sancţiuni României din cauza poziţiei "permanente şi persistente" a Curţii Constituţionale împotriva dreptului UE şi împotriva supremaţiei deciziilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

"Am primit o reacţia din partea guvernului României care spune nu, noi ne dorim să respectăm pe deplin supremaţia dreptului european...dar în cadrul constituţiei României. Aşadar, nu este chiar răspunsul primit din partea guvernului german, fără nici o condiţionalitate", a declarat Reynders pentru Financial Times.

Publicaţia notează că deşi nu se manifestă la fel de agresiv ca Polonia în ce priveşte negarea supremaţiei dreptului european, România ar putea să o urmeze şi să fie amendată cu milioane de euro dacă refuză să respecte deciziile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

Una dintre decizii se referă la desfiinţarea Secţiei Speciale, care este perceptuă drept un instrument de presiune şi intimidare la adresa magistraţilor, potrivit deciziei CJUE. Reynder a declarat, potrivit Financial Times, că ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, a promis că secţia specială va fi desfiinţată în contextul unei reforme mai largi, care mai trebuie aprobată de Parlament.

Reynders a mai spus că aceasta este o tactică de tergiversare pe care a întâlnit-o şi în discuţiile cu omologii maghiari. "În primul rând, trebuie să implementezi [hotărârile CJUE], în România, stop secţiei speciale. Apoi, dacă doriţi să puneţi în aplicare un nou sistem, vom verifica", a mai spus comisarul pe justiţie al Comisiei Europene.

Financial Times mai scrie că deşi ar putea fi identificate unele similitudini între Varşovia şi Bucureşti, există totuşi o diferenţă majoră: România a început să primească fonduri europoene din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Şi, spre deosebire de Polonia, România face parte din grupul de ţări europene care a aderat la Parchetul European, condus de Laura Codruţa Kovesi, care poate ancheta cazurile de fraude cu fonduri europene.

• Context

Curtea Europeană de justiţie a decis în Mai 2021, poziţie întărită în decembrie, că judecătorii pot aplica legea europeană şi pot ignora legislaţia naţională, inclusiv deciziile Curţii Constituţională, în cauzele care vizează încălcări ale tratatelor europene, informează G4media.ro.

Curtea Constituţională din România a respins ambele decizii argumentând că judecătorii trebuie să aplice mai întâi legislaţia naţională.

Poziţia CCR reflectă ceea ce au decis Curţile Constituţionale ale Poloniei şi ale Germaniei în hotărârile lor privind supremaţia dreptului UE. Dar, în timp ce acţiunea în justiţie a Poloniei a fost declanşată de premierul ţării, comisia a îngropat securea războiului cu Germania după ce Berlinul a transmis asigurări că sprijină pe deplin supremaţia dreptului UE.